Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (cod SMIS 2014+: 118327)

Program de formare continuă a cadrelor didactice

Modulul II: Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul

primar. Disciplina de studiu din perspectiva didacticii specialităţii

Disciplina
MUZICĂ ȘI MIȘCARE

Autor suport de curs: prof. înv. primar Nicoleta Ciobanu

- București, 2019 -
 TEMA NR.1 : Profilul de formare al absolventului
din perspectiva disciplinei Muzică și mișcare

Conform ordinului nr. 3371/12 martie 2013 privind aprobarea planurilor-cadru pentru
învățământul primar și a Metodologiei privind aplicarea acestora, noua disciplină, Muzică și
mișcare, se înscrie în categoria disciplinelor abordate integrat și se situează la intersecţia
ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi sănătate. Ea este prevăzută cu un buget de
timp de 2 ore /săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră /săptămână la clasele III-
IV.

Disciplina Muzică și mișcare urmărește exprimarea unor idei, sentimente şi

experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup şi accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Astfel, ea
contribuie la formarea competenţei cheie sensibilizare şi exprimare culturală, parte a setului
de competențe cheie pentru învățare pe parcursul întregii vieți care a fost promovat prin
Recomandarea Parlamentului și a Consiliului în decembrie 2006, la nivelul UE.

De fapt, disciplina Muzică și mișcare contribuie nu doar la formarea acestei competenţe

cheie, ci şi la formarea altor competenţe cheie.
 Tabelul de mai jos exprimă într-un mod sintetic aportul disciplinei Muzică și mișcare în
formarea competențelor cheie la ciclul primar, în concordanță cu profilul de formare al
absolventului.
Tabelul pune în relaţie competenţe cheie – descriptori pentru profilul de formare al
absolventului de primar – repere metodologice .
Reperele metodologice reprezintă activități de învățare și activități de
evaluare/autoevaluare, metode etc. și au în vedere cum anume contribuie disciplina la
formarea respectivelor competenţe cheie.

Descriptori pentru nivelul REPERE METODOLOGICE

COMPETENȚA
învăţământ primar conform
CHEIE
profilului absolventului
COMUNICARE ➢ Identificarea de fapte, opinii, ➢ îmbogățirea vocabularului cu noi
ÎN LIMBA emoţii în mesaje orale sau scrise, în cuvinte și expresii întâlnite în versurile
MATERNĂ cântecelor;
contexte familiare de comunicare ➢ pronunțarea corectă a cuvintelor;
➢ Exprimarea unor gânduri, păreri, ➢ formularea unor întrebări şi răspunsuri
emoţii în cadrul unor mesaje simple orale la întrebări legate de mesajul
în contexte familiare de comunicare versurilor/ melodiei ascultate;
➢ conversația, dialogul pentru
➢ Participarea la interacţiuni în înțelegerea versurilor/ în urma vizionării
contexte familiare, pentru rezolvarea unui spectacol muzical .
unor probleme de şcoală sau de viaţă
➢ Identificarea de informaţii în limba ➢audiția unor cântece în limbi străine
străină în mesaje orale sau scrise (colinde, cântece tradiționale etc.);
➢cântarea vocală a unor cântece care
COMUNICARE
simple, în contexte familiare de conțin cuvinte ușoare, în limbi străine
ÎN LIMBI comunicare (salutul-Hello ! / Good morning!,
STRĂINE ➢ Exprimarea unor păreri şi emoţii în numerele: Onepotato, two potatoes,
cadrul unor mesaje scurte, simple, zilele săptămânii, animalele: Old
CLS McDonaldhad afarm ).
scrise și orale, în contexte familiare
➢Participarea la interacţiuni verbale
simple în contexte familiare de
comunicare
➢ Manifestarea curiozităţii pentru ➢receptarea unor sunete din mediul
aflarea adevărului şi pentru înconjurător, cu durate și intensități
explorarea unor regularităţi și diferite;
COMPETENŢE ➢corelarea înălțimilor de sunete și a
MATEMATICE relaţii matematice întâlnite în
valorilor de note și pauze cu notația
(A) situaţii familiare (A)
muzicală;
➢ Formularea unor explicaţii ➢selectarea şi organizarea unor sunete
ŞI simple, utilizând terminologia pentru crearea unei idei muzicale
specifică matematicii (A) proprii;
COMPETENŢE ➢ Rezolvarea de probleme în situaţii ➢producerea unor sunete cu ajutorul
DE BAZĂ ÎN familiare, utilizând instrumente jucăriilor muzicale cu sonorităţi
ŞTIINŢE ŞI şi/sau procedee specifice potrivite/ folosind percuţia corporală -
TEHNOLOGII matematicii (A) sunete egale, pauza de pătrime,
(B) ➢ Realizarea unui demers intensităţi diferite;
investigativ simplu prin ➢ confecţionarea unor jucării muzicale cu
MST materialele colecţionate şi propuse de
parcurgerea unor etape în vederea
copii;
atingerii unui scop (B)
➢ interpretarea cântecelor
➢ Realizarea unor produse simple
 pentru nevoi curente în activitățile Numărătoarea, Zilele Săptămânii,
proprii de învățare, cu sprijin din Părțile corpului. Glasul Animalelor,
partea adulților (B) Șade rața pe butoi;
➢ Manifestarea interesului pentru ➢ jocuri: Deschide urechea bine! Ghici
sănătatea propriei persoane și de unde se aude sunetul? , Mergi cum se
cântă!;
pentru un mediu curat (B)
➢Aplicarea unor reguli elementare de
igienă personală și de comportament
responsabil în raport cu mediul (B)
➢ Manifestarea interesului pentru ➢utilizarea calculatorului pentru
autocunoaştere vizionarea pe internet a unor desene
➢ Punerea în practică a unor norme animate cu suport muzical (Disney –
elementare de conduită în Fantasia 2000 – Beethoven,
Şostakovici, Respighi etc.) sau a unor
contexte cotidiene
spectacole de muzică şi balet ;
➢ Asumarea unor roluri şi ➢crearea unor fragmente melodico-
COMPETENŢA responsabilităţi prin participarea ritmice simple, utilizând programe
DIGITALĂ la acţiuni în contexte de viaţă din informatice
mediul cunoscut https://virtualpiano.net/http://www.crea
D ➢Recunoaşterea şi respectarea tingmusic.com/
diversităţii (etno-culturale, https://kidsgoflash.com/programs/learnin
lingvistice, religioase etc.) g-games/little-xylophone/;
➢ solfegierea unor fragmente de cântece
din repertoriul cunoscut de copii, cu
ajutorul programelor speciale de pe
dispozitivele electronice.
➢ Utilizarea în învățare a unor funcţii
şi aplicaţii simple ale ➢ jocuri de recunoaştere a refrenului în
dispozitivelor digitale din mediul audiţia unor cântece/ separării
apropiat, cu sprijin din partea cântecelor în strofe şi comparării lor;
➢ realizarea unui desen simbolic pentru
adulţilor
A ÎNVĂŢA SĂ fiecare strofă pentru a înlesni reținerea
➢ Dezvoltarea unor conținuturi
ÎNVEŢI versurilor;
digitale simple în contextul unor
II activități de învățare
➢ Respectarea unor norme de bază
privind siguranța în utilizarea a
dispozitivelor, aplicaţiilor,
conţinuturilor digitale și pe
internet.
➢ Identificarea/clarificarea ➢vizionarea unor spectacole, fragmente
elementelor pe care le presupune de concerte în sala de spectacol (
sarcina de lucru înainte de Prokofiev - Petrică şi lupul)/ vizionarea
începerea unei activități de unor fragmente muzicale însoţite de
COMPETENŢE
învățare dans;
SOCIALE ŞI
➢jocuri interpretative muzicale - dialog
CIVICE ➢ Formularea de întrebări pentru solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
clarificarea unei sarcini de lucru împărţirea sarcinilor;
SC ➢ Utilizarea de tehnici, metode ➢participarea la spectacole, serbări,
simple pentru a învăţa, activa evenimente artistice cu ocazia
cunoştinţe anterioare şi înregistra diverselor evenimente;
informaţii
➢Concentrarea atenţiei, perseverarea
 în lucru la o sarcină până la
finalizarea corespunzătoare şi
verificarea propriei activităţi
➢ Manifestarea curiozităţii în ➢improvizarea unor melodii, plecând de
abordarea de sarcini noi şi la un grup de înălţimi de sunete date /
neobişnuite de învăţare , fără pe un ritm dat;
SPIRIT DE teama de a greşi ➢generarea unui dans liber sau a altor
INIŢIATIVĂ ŞI elemente de mişcare;
➢ Asumarea unor sarcini simple de
ANTREPRENO- ➢realizarea unor spectacole tematice, și
RIAT
lucru, care implică hotărâre, adunarea de fonduri în scop caritabil;
angajament în realizarea unor ➢ dezbaterea şi aprecierea creaţiilor
SIA obiective, iniţiativă, creativitate, colegilor şi a celor proprii
cooperare cu ceilalți
➢Manifestarea interesului pentru
autocunoaştere
➢ Identificarea utilităţii unor ➢ exprimarea spontană a unor reacţii,
meserii/profesii pentru membrii emoţii, sentimente faţă de scurte
comunităţii fragmente muzicale (Carnavalul
➢ Recunoaşterea unor elemente ale animalelor-C.SaintSaens).
➢ exprimarea emoțiilor, sentimentelor,
contextului cultural local şi ale
gândurilor și opiniilor față de scurte
patrimoniului naţional şi fragmente muzicale /conținutul unui
universal cântec;
➢ Exprimarea bucuriei de a crea
SENSIBILIZARE prin realizarea de lucrări simple și
ȘI EXPRIMARE prin explorarea mai multor medii
CULTURALA și forme de expresivitate
➢ Recunoaşterea unor elemente ale
contextului cultural local şi ale
patrimoniului naţional şi
universal
➢Participarea la proiecte culturale
(artistice, sportive, de popularizare)
organizate în şcoală şi în
comunitatea locală

 TEMA:
1.ACTIVITATE IN GRUP :

Urmărind în tabelul de mai sus descriptorii competenței sensibilizarea si exprimarea

culturală exemplificați o activitate prin care puteți atinge această comptență în cadrul unei
discipline(la alegere) din planul cadrul din învățământul primar.
TEMA NR.2 : O lectură conștientă și sistematică a noii programe
școlare

2.1. Corelări între elementele componente ale programei școlare

Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui modelului de

proiectarecurriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât
să contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului din ciclul primar. Din perspectiva
disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic, pornind de la competenţe, permite
accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale şi atitudinale în formarea
personalităţii elevului.
COMPETENŢELE GENERALE vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare
jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar. Acestea sunt:

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj

muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi
mişcării, individual sau în grup

COMPETENŢELE SPECIFICE sunt derivate din competenţele generale, reprezintă

etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru a permite o mai bună vizualizare și urmărire a continuității și progresului la
nivelul competențelor și conținuturilor, programa este realizată astfel încât ajută la o
conectare permanentă cu clasele anterioare și/ sau următoare, asigurând coerența
curriculumului, orizontală și verticală.

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
CLASA
CLASA I CLASA a II-a CLASA a III-a CLASA a IV-a
PREGĂTITOARE
1.2. Diferenţierea 1.2.Diferenţierea 1.2. Receptarea 1.2. Sesizarea 1.2. Corelarea
sunetelor vorbite sunetelor cântate sunetelor emise diferenţelor de înălţimilor de
sau cântate vocal sau de anumite înălţime şi durată sunete şi a
instrumental instrumente între sunete, în valorilor de note
muzicale şi audiţia unor şi pauze cu notaţia
identificarea fragmente muzicală
direcţiei de muzicale
propagare a
sunetului

ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE sunt propuneri, prin care se dezvoltă competențele

specifice. Cadrul didactic are libertatea de a le utiliza sau nu, de a le adapta sau de a propune
alte activităţi de învăţare astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației
concrete de la clasă.
Astfel, pentru competența specifică 1.2., regăsim în programa pentru clasa a IV-a, câteva
exemple de activități propuse.

Competența 1.2. Corelarea înălţimilor de sunete şi a valorilor de note şi pauze cu notaţia

specifică muzicală
- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul
muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi
de sunete şi valori de note şi pauze
Activități de - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie(de sol),
învățare înălţimi de note de la sol(octava mică) la Sol2, alteraţii
propuse de - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note(notă
programă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze(pătrime, optime)
clasa a IV - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări(de exemplu, diferenţierea pătrimilor
şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII constituie elemente de bază ale celor două

domenii integrate, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor.
Astfel, conţinuturile sunt grupate pe următoarele domenii: cântare vocală, cântare
instrumentală, elemente de limbaj muzical, mișcare pe muzică.
 De asemenea, pe lângă conţinuturile învățării, se regăsesc în programă şi Sugestii pentru
repertoriul de cântece, dansuri şi audiţii, repertorii care fac parte organic din lecţie şi
fiecare dintre ele contribuie la atingerea competențelor formulate în programă.
SUGESTIILE METODOLOGICE au rol de orientare a profesorului în proiectarea
şi organizarea demersului didactic la elevi; acestea includ recomandări de strategii didactice
şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţe, sunt analizate strategiile de
formare care contribuie la realizarea acestora. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.
Lecturând programa disciplinei Muzică şi mişcare se observă un parcurs educativ
specific etapei intuitive în clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, ca primă etapă în
realizarea educaţiei muzicale, pentru ca la clasele a III-a şi a IV-a să pătrundem treptat în
etapa notaţiei muzicale. Aici sunt abordate elemente de notaţie a înălţimilor, apoi ale
duratelor, urmărindu-se conştientizarea utilizării anumitor parametri sonori.
Construcţia în spirală a programei permite, pe baza experienţei acumulate,
exprimarea evolutivă prin cânt şi prin dans, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale
şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

2.2.Identificarea semnificației competențelor specifice

Pentru a identifica semnificația competențelor specifice din programa școlară, vom

exemplifica doar câteva dintre acestea.

1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate (clasa pregătitoare)

Ascultarea este una dintre activitățile fundamentale prin care se realizează educația muzicală.
Se vor utiliza jocuri de audiere alternativă şi comparată asunetelor vorbite şi cântate, de
exemplu:ascultarea unei poezii, în comparaţie cu audierea unui cântec. Se vor realiza
exerciţii alternative în colectiv: o parte din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi
recunosc auditiv.

Se vor introduce apoi jocuri precum „Recunoaşte interpretul!” (bărbat, femeie, copil sau un
instrument) sau „Deschide Urechea bine! ”. Se exersează acuitatea auditivă de diferenţiere
spaţială a sunetelor (exemplu - jocul ”De unde se aude?”)

2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm (clasa
I)

Pornind de la jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări

potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) („La
moară” (din folclorul copiilor)/ „MoşCioc-Boc” de L. Comes
etc.) se ajunge la deplasarea pe cântec.
 Mișcările executate ritmic devin mai puțin obositoare și în același timp dau corpului
suplețe și frumusețe. Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă: bătăi din palme,
pe genunchi, pe piept etc.; paşi egali, pe loc sau în deplasare;paşi simpli de dans;ridicare
ritmică pe vârfuri; mişcări ale braţelor, ale trunchiului; mişcări sugerate de textul
cântecului (acţiuni, personaje); mânuirea jucăriilor muzicale; dirijat intuitiv.

2.2. Utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor şi valorilor ritmice ale notelor şi pauzelor pentru
însuşirea unor cântece (clasa a IV – a)

În clasa a IV-a, elevii exersează citirea unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi
a înălţimilor,apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori. Se audiază şi
se urmăresc pe portativ notele şi pauzele unor cântece simple, cu textul muzical în faţă,
urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note
şi pauze. Se realizează jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise (de
diferenţiere a duratelor prin mişcări - diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul
„Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici).
Se exersează notaţia înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, a notaţiei
duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime),
respectiv de pauze (pătrime, optime).
Includerea noţiunilor de notaţie muzicală, gradual, permite copiilor conceptualizarea
unor componente ale limbajului muzical şi începerea descifrării unor elemente de text
muzical (portativ, cheie, înălţimi şi durate de note, alteraţii, durate de pauze).
Aspectele conceptuale se vor releva majoritar din practică, utilizând experienţele de
cânt şi dans, constituind un suport al activităţilor practice, majoritare, fără a deveni titluri de
lecţie, obiective principale în educarea copiilor la această vârstă.

 TEMA:

ACTIVITATE pe GRUPE :
Prezentați semnificația unei competențe specifice din programa de Muzică și mișcare.
 2.3. Clișee de raportare la programa școlară și de organizare a
activității didactice

Cuvântul clișeu trimite la ideea de banalitate, de repetare excesivă, la stereotipie și șablon,

la uzură/rutină. Indică o anumită inerție în activitate, o substimulare a creativității, comoditate
și superficialitate. Clişeizarea este o formă de economie de efort, o generalizare, extrem de
artificială care ignoră diversitatea din design-ul lumii sociale şi naturale.
Raportat la activitatea didactică , chiar dacă au apărut multiple schimbări în curriculum,
practica de la clasă, însă, nu s-a modificat, în cele mai multe cazuri. Adesea se practică
predarea stereotipă : același stil de predare, rutină care nici măcar nu este conştientizată.
Această rutină blochează flexibilitatea actului didactic necesară adaptării elevilor concreţi în
situaţii concrete.
Un clişeu întâlnit deseori este acela că orele de Muzică și mișcare nu sunt la fel de
importante precum cele de Matematică şi Limba şi literatura română, respectiv, Comunicare
în limba română, şi pot fi utilizate pentru a fi predate conţinuturile altor discipline.
Mentalitate greșită, căci prin intermediul orelor de Muzică și mișcare se pot exersa diverse
conținuturi din cadrul altor discipline. De exemplu, cântecele Numărătoarea, Șade rața pe
butoi, Zilele săptămânii pot contribui cu ușurință la dobândirea competenței matematice.
Totul depinde de dorința profesorului de a identifica cântecele potrivite, care să vină în
sprijinul competențelor urmărite.
De cele mai multe ori, elevii sunt puși să cânte cu mâinile la spate, lucru aproape
imposibil, deoarece copiii de toate vârstele se exprimă prin muzică. Chiar și la o vârstă
fragedă, copiii se mișcă, se răsucesc sau își mișcă mâinile ca răspuns la muzica pe care o aud.
Poziţia la ora de muzică nu e obligatoriu să fie şezând ȋn bancă, de fiecare dată.
Diversificând aranjarea mobilierului sau locul de desfăşurarare a orei (ȋn spaţiul altei săli ,de
sport, de exemplu sau ȋn aer liber), se poate aduce un element de noutate cu efect motivant.
Cântarea ȋn cerc sau semicerc permite o mai bună imagine de ansamblu, o mai bună
conectare cu ceilalţi.
De multe ori, cântecele selectate nu respectă particularitățile de vârstă ale copiilor.
Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca
ambitusul, linia melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu
melodia să respecte capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor. Este necesară
adaptarea repertoriului de cântece la specificul clasei și la preferinţele copiilor. Aceștia
ascultă și fredonează frecvent cântece, melodii auzite de la radio, de la televizor, de pe
internet etc. Așadar, datoria cadrului didactic este de a ieși din rutina de a preda aceleași
cântece care se predau acum 20 de ani și să identifice noi cântece care să capteze întreaga
atenție a colectivului de elevi.
De cele mai multe ori, în clasele a III-a și a IV-a , ora de Muzică și mișcare devine o
lecție monotonă , în care predomină aspecte teoretice, în absența celor practice. Muzica nu
izvorăște din semne grafice, ci, dimpotrivă, semnele grafice apar din necesitatea de a scrie o
realitate sonoră existentă inițial în gândirea și sufletul copiilor. Abandonarea procedeelor
intuitive din clasele mici, înseamnă renunțarea la toate acumulările muzicale dobândite
anterior. A trece brusc de la etapa oral-intuitivă la etapa notației, înseamnă a smulge copilul
din lumea bucuriilor produse de activitatea muzicală și al transporta într-o lume necunoscută-
lumea simbolurilor și a semnelor grafice care nu cântă.
 TEMA:

ACTIVITATE pe GRUPE :

Care dintre aceste obişnuinţe le-ați observat la colegi ? Care dintre aceste obişnuinţe
le-ați detectat în propria activitate didactică?
Identificaţi şi alte clişee didactice care pot interveni la ora de Muzică și mișcare şi
propuneţi modalităţi de depăşire a acestora.

TEMA NR. 3:Proiectarea didactică, dincolo de formalism

Pentru a aplica programa şcolară la clasă, învăţătorul trebuie să realizeze proiectarea

demersului didactic, respectiv să gândească în avans desfăşurarea activităţii cu elevii.
Proiectarea demersului didactic presupune lectura personalizată a programei şcolare,
elaborarea planificării calendaristice, elaborarea proiectului unei unități de învățare.
Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:
- asocierea competenţelor specifice şi a conţinuturilor incluse în programa şcolară;
- stabilirea unităţilor de învăţare;
- stabilirea succesiunii în care sunt parcurse unităţile de învăţare;
- alocarea bugetului de timp pentru fiecare unitate de învăţare.
Planificarea calendaristică este un instrument util, cu rol de organizator. Este foarte
important să fie privită astfel de fiecare cadru didactic şi, de asemenea, este impetuos necesar
să fie un reper, pe parcursul anului şolar. Este un instrument viu, care poate suferi diverse
modificări, pe parcursul anului școlar. Aceste modificări vor fi notate în rubrica Observații.
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ
An școlar: 2017-2018
Disciplina : Muzică și mișcare
Clasa: Clasa a IV-a
Număr ore/săptămână:1h Programa școlară:OMEN 5003/02.12.2014
UNITATEA COMPETENŢE CONŢINUTURI NR ORE SĂPT OBSERVAŢII
SEMESTRUL I
1. AM ÎNVĂŢAT 1.1., 1.2., 1.3., Cântare vocală -Poziţie, emisie naturală 2 ORE S1–S2
ÎN CLASA 2.1., 2.2., 3.1., Elemente de limbaj muzical
a III-a 3.2. • Melodia – diferenţierea înălţimilor sunetelor
• Mişcare şi muzică-Mişcări sugerate de ritm
2. ÎNVĂŢĂM SĂ 1.1., 1.2., 1.3., Cântare vocală -Poziţie, ascultarea şi preluarea tonului, semnal de debut, dicţie 5 ORE S3–S7
CÂNTĂM 2.1., 2.2., 3.1., Cântare instrumentală-Utilizarea de jucării muzicale
3.2., 3.3. Elemente de limbaj muzical
• Melodia – diferenţierea înălţimilor sunetelor
Ritmul -Valori de note
Muzică şi mişcare-Dansuri populare
3. SĂ CÂNTĂM, SĂ 1.1., 1.2., 1.3., Cântare vocală –Sincronizare cu colegii 10 S 8 – S 17
COLINDĂM 2.1., 2.2., 3.1., Cântare instrumentală-Utilizarea de instrumente muzicale simple până la nivel ORE
3.2. de ansamblu orchestral
Elemente de limbaj muzical
• Melodia- Legătura dintre text şi melodie – strofa şi refrenul
• Ritmul -Valori de note (doime, pătrime)
Genuri muzicale-Colinde
Muzică şi mişcare-Dansuri populare
SEMESTRUL al II-lea
4. SĂ CÂNTĂM, SĂ Cântare vocală -Cântare cu acompaniament 7 ORE S 18 – S 24
DANSĂM Cântare instrumentală-Utilizarea de instrumente muzicale simple
1.1., 1.2., 1.3., Elemente de limbaj muzical
2.1., 2.2., 3.1., • Melodia –Portativ, cheia Sol, note muzicale de la Sol sub portativ până la Sol
3.2., 3.3. 2
• Ritmul - Valori de note (pătrime, optime)
• Genuri muzicale-Folclorul copiilor
• Elemente de formă-Strofă şi refren
Muzică şi mişcare-Mişcări de tactare a măsurii
5. SĂ Cântare vocală în colectiv , în grupuri ,individual 10 ORE S 25 – S 34
 INTERPRETĂM Cântare instrumentală-Percuţie corporală diversă
1.1., 1.2., Elemente de limbaj muzical
2.1., 2.2., • Melodia –Legătura dintre text şi melodie – strofa şi refrenul
3.3. • Ritmul - pauze (de pătrime şi optime) în măsurile de 2, 3 şi 4 timpi.
• Timbrul -Sunete din mediul înconjurător
• Dinamica-Nuanţele
• Elemente de formă-Repetiţie/schimbare
Muzică şi mişcare-Mişcări sugerate de ritm, melodie, expresivitate

Proiectul unităţii de învăţare 2

Disciplina: MUZICĂ ȘI MIȘCARE
Clasa: a IV- a
Unitatea de învăţare: 2. ÎNVĂŢĂM SĂ CÂNTĂM
Timpalocat: 5 ore săptămâna 3- săptămâna 7

Nr. Domenii/ CS Activitatea de învățare Resurse Evaluare

crt. Conținuturi (nr.) (eventual forme de organizare a clasei) (eventual forme de organizare a clasei)

1 Cântare vocală -Poziţie,
ascultarea şi preluarea tonului,
semnal de debut, dicţie
2.1. - interpretarea unui cântec cunoscut în Organizare: ● observare
colectiv/pe grupe/ individual în colectiv , activitate frontală, individuală şi pe grupe sistematică
dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă Resurse materiale:
● evaluare orală
surse audio; Cântec suport: Dacă vesel se
trăiește
Metode: conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, jocul didactic
2 Cântare instrumentală-
Utilizarea de jucării muzicale
3 Elemente de limbaj muzical
• Melodia – diferenţierea
înălţimilor sunetelor
2.1. ●interpretarea vocală a cântecelor, cu Organizare:activitate frontală şi pe grupe ● observare
utilizarea percuţiei corporale - a Resurse materiale: sistematică
aplauzelor ritmice, a bătutului din picior surse audio ; Cântec suport:Puișorii de
● evaluare orală
găină- Ana Motora- Ionescu
Metode: explicaţia, exerciţiul, jocul
didactic
2.1. ● realizarea unor jucării muzicale (nai , Organizare: pe grupe ● evaluare
cutii de rezonanță ) și acompanierea Resurse materiale: practică
cântecelor interpretate cu aceste jucării -paie , scotch
-cutii de plastic , nasturi/margele/ boabe de
porumb/ orez
1.2. ● interpretarea vocală a cântecelor, cu surse audio, Cântec sport :Albina- Mirela
utilizarea percuţiei corporale - a Rizea Marinescu Jocul ploii-Mirela Rizea ● evaluare orală
aplauzelor ritmice, a bătutului din picior Marinescu
Metode: explicaţia, exerciţiul, jocul
didactic
Organizare:activitate frontală, pe grupe
1.2. ● realizarea portativului,exersarea Cretă, marker, creioane, sârmă/lână ● evaluare
scrieriicheii SOL pe portativ Metode: explicaţia, exerciţiul practică
Organizare:activitate frontală
1.2. ● poziţionarea corpului în funcţie de Metode: jocul didactic ● evaluare
înălţimile sunetelor Organizare:activitate frontală, individual practică
1.2. ● interpretarea sunetelor de înălțimi Scărița muzicală ● evaluare orală
diferite, pe scara muzicală Metode: explicaţia, exerciţiul
Organizare:activitate frontală
 Ritmul -Valori de note 2.2. ● audierea unor piese muzicale de mici surse audio; Fluturaș, fluturaș,Căldărușă
4 dimensiuni, cu observarea unor plină,Săniuța,Ceasul- Al. Voevidca
diferenţieri de expresivitate, tempo (lent/ ●observare
rapid), aspecte dinamice şi timbrale sistematică

2.2. ● interpretarea vocală a cântecelor, cu ● evaluare orală

utilizarea percuţiei corporale - a Organizare:activitate frontală, pe grupe
aplauzelor ritmice, a bătutului din picior

2.2. ● executarea unor mișcări sugerate de Metode: explicaţia, exerciţiul ● evaluare

ritm practică

5 Muzică şi mişcare-Dansuri
populare
3.1. ● jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a Videoproiector, surse audio si video
3.2 unor dansuri cunoscute interpretarea unei Hora ● evaluare orală,
melodii populare și executarea pașilor de Metode: conversaţia, explicaţia, practică
dans potriviți exerciţiul, jocul didactic
Organizare: pe grupe
 TEMA NR.4 :
Abordări metodologice - în şi dincolo de programa şcolară
,, Copiii iubesc muzica, iar un cantec frumos este pentru ei jucarie care nu se strica niciodată”-
Liviu Comes

La orele de Muzică și mișcare jocul didactic, cântul şi dansul vor predomina,

asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită
exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente.
Cântarea vocală, cântarea instrumentală(cu jucării muzicale)
şi audiţia muzicală sunt mijloacele esenţiale de realizare a educaţiei
muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.
Mișcările executate ritmic devin mai puțin obositoare și în
același timp dau corpului suplețe și frumusețe.Mişcarea pe muzică,
la această vârstă, înseamnă:

- bătăi din palme, - mişcări ale

- paşi egali, pe loc - paşi simpli de - ridicare ritmică
pe genunchi, pe braţelor, ale
sau în deplasare; dans; pe vârfuri;
piept etc.; trunchiului;

- mişcări sugerate
de textul - mânuirea
- dirijat intuitiv.
cântecului(acţiuni, jucăriilor muzicale;
personaje);

Utilizarea instrumentelor muzicale este o opţiune condiţionată de disponibilul şcolii,

cele mai accesibile fiind pianul electric (sau alte instrumente cu claviatură), fluier, nai,
tamburina, trianglul, toba mică, mici marimbe.
Utilizarea în forme variate a jucăriilor muzicale reprezintă o contribuţie la firescul,
exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.
Jucăriile muzicale pot fi utilizate cu succes de oricare profesor dornic să trezească elevului
interesul, atracţia pentru muzică și bucuria de a învăța prin joc.
Astfel, orele de educație muzicală vor fi așteptate cu nerăbdare de către elevi.
Totodată, acestea asigură dezvoltarea abilităţilor creative ale copiilor, oferind
posibilitatea micilor muzicieni de a-și crea și practica propriile cântece.

Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea

mişcării, ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această
modalitate de lucru dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică,
acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea
sa de a opera cu muzica.
Jocul muzical este o activitate care produce satisfacții și plăceri, îi atrage și îi
interesează, prilejuind copiilor trăiri emoționale dintre cele mai puternice. Jocurile muzicale
nu au o formă proprie fixă, ci se organizează ca o activitate vie, cu anumite sarcini didactice
și care apelează la materiale muzicale diverse.
Orice cântec poate deveni joc prin formularea unor sarcini, cum ar fi:
 interpretarea cu solist, pe roluri, în dialog, pe grupe de copii;
 marcarea timpilor prin utilizarea de instrumente muzicale, de bătăi din palme, de pași
de dans;
 interpretarea cu acompaniament muzical;
 executarea unor mișcări sugerate de text sau de mersul liniei melodice;
 alternarea execuției cu audiția interioară.

Jocurile didactice muzicale, pot fi:

Jocul muzical-melodic contribuie la formarea
deprinderii de a executa, a recunoaște și de a valorifica
elementele melodice. El urmărește:
 Perceperea, sesizarea înălțimii sunetelor prin
asociere și gesturi spațiale;
 Executarea și recunoașterea sunetelor înalte și
joase în diferite fragmente muzicale;
 Intuirea mișcării ascendente, descendente și
ondulatorii a melodiei în creații muzicale;
 Recunoașterea creațiilor după fragment melodic.

Jocul muzical ritmic dezvoltă la elevi capacitatea de a percepe, a executa, a marca, a

recunoaște diferite durate și structuri ritmice, care reprezintă un fond intuitiv de valoare al
educației ritmice. Acesta presupune:
 Recunoașterea auditivă a cântecului după ritmul primului vers, realizat de un
instrument de percuție, prin bătăi din palme, lovituri cu degetul în măsuța, prin
ilustrarea vizuală pe o planșă;
 Dictarea ritmică.
Jocul-dans formează deprinderea de a executa mișcări de dans după muzică și de a sesiza
structura arhitectonică a muzicii prin schimbarea mișcării. După ascultare și determinarea
caracterului dansului, elevii execută mișcările corespunzătoare.

Jocul- compoziție muzicală îmbină realizarea diferitelor forme de interpretare:

 voce(profesor) cu voce(elevi);
 instrumente de percuție(elevi) cu voce(elevi);
 instrument solo cu voce solo;
 instrument solo;
 joc-scenariu;

Jocul muzical pentru însușirea limbajului muzical urmărește:

 Perceperea nuanțelor;
 Recunoașterea tempoul-ui;
 Perceperea și recunoașterea timbrului vocal sau instrumental;
 interpretarea cântecului la mai multe voci, ison, canon melodic și ritmic, dialog
muzical, ecou muzical.

EXEMPLE DE JOCURI MUZICALE:

1.Scaunele muzicale
CLASA : a IV-a
COMPETENȚA :

3.2. Diferenţierea anumitor caracteristici (muzicale şi de mişcare) în

exprimarea prin dans

NECESAR DE MATERIALE:
Se face un cerc din atâtea scaune, suficentnumărului participanţilor
mai puţin cu unu.

DESFĂȘURARE
1.Copiii dansează în jurul scaunelor pe muzică până când aceasta este
oprită.
2.În momentul în care muzica se opreşte fiecare dansator trebuie să-şi găsească un scaun.
3. Cel care rămâne fără loc, iese afară din joc.
4.La fiecare sfârşit de rundă se scoate câte un scaun din joc.
5.Dansul continuă până când rămâne un singur scaun, câştigător fiind copilul care reuşeşte să
se aşeze primul pe ultimul scaun – click pentru exemplu video:https://youtu.be/buX3i3EJIXU

Varianta Trenuleţul
Pentru cei mai mici, scaunele se aşază în şir formând un trenuleţ. Copiii se aşază în vagoane,
iar când începe muzica vor dansa. Când se opreşte muzica, trebuie să sară în vagoane. Dacă
sunt puţin mai mari, li se poate propune cine ajunge primul în faţă, pe primul scaun, să fie
“Locomotiva”.
 2.Învârte roata!
CLASA : a IV-a

COMPETENȚA :
2.2. Utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor şi valorilor
ritmice ale notelor şi pauzelor pentru însuşirea unor
cântece.

NECESAR DE MATERIALE:
Portativul se poate desena pe asfalt cu cretă, pe
parchet , se pot lipi benzi de scotch/ sfoară pe
podea, sau desena pe o pânză/ hârtie.

DESFĂȘURARE:
Se poate juca în echipe, fiecare echipă cu
portativul ei sau un singur portativ și
concurează un reprezentant al fiecărei echipe.
Cei patru concurenți vor sta în cele 4 părți ale
portativului (stânga, dreapta, sus și joc).
Arbitrul învârte acul și va striga către o parte a
corpului și către ce notă se îndreaptă acesta.
Toți jucătorii vor urma direcția indicată de
către arbitru. Piciorul drept- Do ! Mâna
stângă – Re!

Varianta –Twister cu durate

3.Șervețelul

CLASA : a IV-a

COMPETENȚA :
3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale însoţite de
dans.
Un dans cu șervețelul este mai mult un act de echilibrare și mai puțin o formă de dans.

NECESAR DE MATERIALE:
• O cutie de șervețele
• Spațiu pentru a dansa
• Music player
DESFĂȘURARE:
1. Fiecare copil primește un șervețel și îl pune pe cap.
2. Când începe muzica, elevii încep să danseze și să se miște pe ringul de dans, fără a lăsa
șervețelul să cadă.
3. Dacă șervețelul cade din capul copilului și îl prinde înainte să atingă pământul, i se permite
să îl pună înapoi pe cap și să continue să danseze.
4. Dacă șervețelul cade pe pământ, elevul este eliminat din joc.
5. Ultimul dansator care are șervețelul pe cap este câștigătorul.
Click pentru exemplu video - https://youtu.be/JhX6aYNlAhI

4.Emoțiile muzicii
Aceasta este o modalitate excelentă de a introduce copiiilor diferite
genuri de muzică și de a descoperi numeroasele emoții legate de ele.
Acest lucru va ajuta copiii să conecteze acțiunile cu emoțiile.
CLASA : a IV-a

COMPETENȚA :
3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente
muzicale însoţite de dans

NECESAR:
• O colecție de melodii care prezintă diferite emoții - furie, fericire, tristețe și umilință •
Music player • Spațiu pentru a dansa

DESFĂȘURARE
1. Se selectează melodii potrivite vârstei copilului.
2. Se explică jocul copiilor. Sunt întrebați cum se vor comporta atunci când sunt fericiți,
triști, emoționați etc.
3. Elevii vor dansa în funcție de starea de spirit a piesei audiate, care va fi menționată înainte
de a porni melodia. O altă variantă este ca elevii să descifreze ce emoție le este transmisă de
către melodie și să o mimeze.
4. Pentru un cântec fericit, se vor mișca energic, în timp ce pentru un cântec trist ar putea pur
și simplu păși legănat. Ei ar putea dansa agresiv (nu violent) cand sunt supărați.
În cadrul jocului, copiii trebuie să mimeze emoția transmisă de cântecul/ melodia audiată.
Click pentru exemplu video - https://youtu.be/eD9xCF22jKE

Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre

redare şiapoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece,
corelarea muzicii cu mişcarea, cât şi elementele de limbaj muzical. Modalităţile de lucru
propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să poată fi
transferate într-o varietate de context educative.
 TEMA:

ACTIVITATE pe GRUPE :

Prezentați un joc didactic muzical care contribuie la formarea/ dezvoltarea

competenţelor specifice din programa de Muzică și mișcare .

TEMA NR. 5:
Evaluarea nivelului de performanță al competențelor elevilor
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu
prioritate abordarea modernă a evaluării din perspectiva utilităţii acesteia pentru activitatea de
învăţare.
Evaluarea elevilor se va face diversificat, pe tot parcursul anului școlar, implicând
competențele de cânt vocal și/sau instrumental, capacitatea de a observa anumite
caracteristici ale lucrărilor audiate sau argumentarea opiniilor personale în aprecierea
lucrărilor audiate. Este de dorit ca evaluarea elementelor de limbaj muzical parcurse să se
facă prin evaluare practică, bazate pe cânt și/sau audiție, evitând centrarea pe cerințele de
reproducere a unor definiții sau clasificări tehnice prin teste scrise.
În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea
unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea
de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei.
În cazul şcolarilor mici, evaluarea iniţială vizează de cele mai multe ori simţul ritmic,
capacitatea de redare a unui fragment melodic cu un număr redus de sunete, încadrate în
limitele ambitusului specific vârstei.
Evaluarea formativă urmăreşte evoluţia muzicală a copiilor, îmbrăcând formele cele
mai variate între aprecierile verbale şi recompense sau calificative. În cazul copiilor mai puţin
muzicali, este indicat ca profesorul să urmărească, să evalueze şi să noteze progresele făcute
de copil în raport cu sine însuşi, precum şi formarea şi dezvoltarea capacităţii acestuia de a se
integra în colectivul cu care cântă.
Evaluarea sumativă la educaţie muzicală poate fi realizată în cadrul serbărilor sau a
altor producţii artistice.
Cea mai frecventă dintre metodele clasice rămâne examinarea practică, care relevă
nivelul însuşirii repertoriului propus pentru interpretare şi pentru audiţie. Ea se completează
cu examinarea orală.
Examinarea prin probe scrise nueste recomandată la acest nivel de vârstă, deoarece
ar deplasa accentul de pe latura interpretativă, artistică şi de formare a competențelor de
receptare a muzicii pe elementele teoretice ale actului artistic interpretativ şi de receptare.
Proiectul/ microproiectul sepoate concretiza în alcătuirea unor programe artistice,
producţii şi spectacole şi poate deveni o formă de evaluare sumativă. El permite elevilor să-şi
probeze capacităţile de a exploraun subiect dat.
 Serbările, spectacolele, producţiile artistice organizate cu ocazia diverselor
evenimente reprezintă cea mai importantă metodă de evaluare practică, îndeosebi a
activităţilor desfăşurate în cadrul ansamblului coral sau instrumental.
Printr-o evaluare pozitivă, accentuând reuşitele copiilor şi îmbunătăţind cu blândeţe şi
cu tact performanţele lor muzicale, putem valorifica mai multe valenţe ale educaţiei muzicale.
Prin accentul pus pe exprimarea liberă, pe creativitate, prin manifestările artistice ce
rezultă dinactivităţile de învăţare, disciplina Muzică şi mişcare constituie un element de
suport în ceea cepriveşte succesul şcolar, creşterea satisfacţiei elevilor, dar şi privitor la
legătura şcolii cu mediulfamilial. În acelaşi timp, această disciplină oferă ocazia descoperirii
şi încurajării aptitudinilor artisticeale copiilor.

TEMA NR 6

Dincolo de trunchiul comun, programa de opțional

Curriculum la decizia şcolii favorizează individualitatea, modernitatea, diversitatea,

autonomia, descentralizarea, adecvarea la interesele şi preocupările beneficiarilor a actului de
educaţie.
La ciclul primar, conform planului cadru , aprobat prin OMEN 3371/12.03.2013, în
oferta școlii poate fi atribuită o oră disciplinei opționale.
TEMA:
Realizați o listăcutitlurialeunorposibile discipline opționale la niveluldisciplinei/
arieicurriculare/ intercurricular.

Iată câteva sugestii /repere pentru realizarea unei programme pentru o disciplină opțional, la
clasa a IV –a, cutitlul Xilofonul magic.
 NOTĂ DE PREZENTARE

Există foarte multe studii efectuate în ceea ce

privește beneficiile pe care le are cântatul la un
instrument muzical asupra creierului. Fie că este vorba
despre studiile efectuate asupra efectului Mozart ori
altele, aparent copiii care sunt expuși la muzică, în
special cei care cântă, se descurcă mai bine la școală
decât cei care nu fac asta.
Diverse studii sugerează că muzica poate ajuta copiii să citească mai ușor și le
dezvoltă IQ-ul. Instrumentele muzicale sunt mult mai eficiente la îmbunătățirea aptitudinilor
de gândire abstractă decât folosirea calculatorului.
Opţionalul Xilofonul magic va avea în vedere punerea în valoare a calităţilor
muzicale ale elevilor, pregătirea unor activităţi extraşcolare, cunoaşterea şi preţuirea
frumuseţii muzicii instrumentale.
Simplitatea xilofonului îi încurajează pe copii să încerce experimente muzicale și să-
și dezvolte creativitatea. Activitatea desfăşurată în cadrul acestui opţional contribuie la
dezvoltarea gândirii reproductive şi creative, a inteligenţei, imaginaţiei şi spontaneităţii.
Prin acest opțional creăm un cadru favorabil exprimării libere a tuturor copiilor,
stimulării spiritului de echipă, îi ajutăm să se adapteze la cerinţe, afirmând o atitudine degajată,
lipsită de emoţii.

Sugestii pentru formularea competențelor generale:

COMPETENŢE GENERALE

1.Receptarea unor cântece pentru copii interpretate cu acompaniamentul xilofonului

2.Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate
3.Exprimarea prin muzică
REPERE PENTRU FORMULAREA COMPETENŢELOR SPECIFICE ŞI EXEMPLE
DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.Receptarea unor cântece pentru copii interpretate cu acompaniamentul xilofonului

1.1. Receptarea unor sunete emise de surse diferite, cu durate, intensităţi, înălţime şi viteză
de succesiune contrastante
-vizionarea de videoclipuri care ilustrează cântece cu acompaniamentul xilofonului
-diferenţierea intuitivă a duratelor, a intensităţilor, a înălţimii şi a tempoului prin joc;

1.2.Recunoaşterea diferitelor instrumente de percuţie în audiţia muzicală.

- identificarea instrumentelor muzicale cunoscute;
- identificarea, cu ajutorul profesorului, a timbrului instrumental din lucrările audiate;
- exprimarea opiniilor proprii în legătură cu audiţia muzicală;
- participarea la jocul „Ghiceşte instrumentul!” (percuţie, pian, vioară)
- exersarea acuităţii auditive de diferenţiere spaţială a sunetelor (exemplu - jocul ”De unde se
aude?”)

2.Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical

receptate
2.1.Deprinderea lucrului cu xilofonul.
- vizionarea unor videoclipuri care demonstrează utilizarea xilofonului
https://youtu.be/tWi_h154U5U
-identificarea notelor muzicale pe xilofon;
- recunoaşterea valorilor ritmice şi a pauzelor corespunzătoarecu ajutorul exerciţiilor ritmice;.

2.2.Diversificarea şi îmbogăţirea interpretării vocale cu acompaniamente simple ritmice

- reproducerea unor structuri ritmice din cântece pentru identificare a ritmului;

- exersarea tehnicii instrumentale, folosind cântece din două sunete, apoi din trei sunete, din
patru sunete etc
- interpretarea cântecelor învăţate, cu acompaniamentul xilofonului.
- identificarea limbajului armonic;
3.Exprimarea prin muzică

3.1.Interpretarea vocală şi instrumentală fluentă şi expresivă la unison a unor cântece

aparţinând diferitelor tipuri de muzică.

- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii și interpretării

instrumentale la unison, individuală sau în grup;
-acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale/ xilofon sau cu percuţie corporală
diversă, care să marcheze fie ritmul, fie timpii egali;
- pregătirea şisusţinerea unor serbări sau momente muzicale.

3.2.Exprimarea preferinței pentru anumite cântece, pentru un anumit gen de muzică

- compararea cântecelor din repertoriu și alegerea cântecelor adecvate pentru diferite
evenimente din viața clasei sau a şcolii;
- dialog dirijat pe tema preferințelor muzicale;

3.3. Improvizarea a unei combinaţii ritmice, utilizând xilofonul

-crearea spontană a unei linii melodice simple sau a unor combinaţii ritmice de sunete,
folosind xilofonul;
-selectarea şi organizarea unor sunete pentru crearea unei idei muzicale proprii;

SUGESTII DE CONŢINUTURI
 cântarea vocală şi instrumentală;
 Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne)
 Cântarea cu acompaniament
 melodia
 ritmul:Sunet lung/scurt,Marcarea structurilor ritmice
 Audiţia interioară
 Improvizaţia ritmică spontană
 Elemente de formă: strofă/refren, repetiţie/schimbare
 Repertoriul de cântece interpretate la unison, canon, două voci;
 Acompaniamente ritmice;
SUGESTII REPERTORIU DE CÂNTECE

Stea steluță - https://youtu.be/tWi_h154U5U

Happy birthday - https://youtu.be/hPm6dCA9de0
Melc, melc
Cântec de leagăn- Brahms- https://youtu.be/yoJZcNPfp34
Ciocănele, ciocănele– L.Comes
Şade raţa - Al. Paşcanu
Săniuţa – L.Comes
Moș Crăciun
Clopoței - https://youtu.be/eeXFv7Si52I

SUGESTII METODOLOGICE

Repertoriul de cântece va conţine cântece accesibile, potrivite cu vârsta copiilor,

bogate în conţinut.Cântecele vor fi selectate ţinându-se cont şi de mesajul educativ al textului
şi de valoarea artistică.
Studiul instrumentului nu presupune virtuozitate. Studiul instrumentului va fi
conduscu multă grijă.
Se vor exersa mai întâi cântece din două sunete, compuse de învăţător sau din
folclorul copiilor. Apoi se va trece mai departe la cântece din trei sunete, din patru sunete
ş.a.m.d.
În cântarea alternativă, schimbul se va produce fluent, activitatea va începe în auz şi
apoi va fi transferată în cânt. Se va urmări formarea unui repertoriu de bază. Se va exersa mai
ales cântatul în cor pentru a se omogeniza colectivul format.
Treptat, elevii vor fi solicitaţi și încurajați să compună cu ajutorul xilofonului melodii
scurte.
Realizările elevilor vor fi prezentate în cadrul serbărilor realizate cu diverse ocazii.
BIBLIOGRAFIE

Vasile Vasile, Metodica educaţiei muzicale, Editura muzicală, Bucureşti, 2004.

Programe şcolare pentru învăţământul primar - discipline opţionale, Editura

ASS, 2000