STRATEGII DIDACTICE IN CADRUL ORELOR DE MUZICA SI MISCARE

,, Copiii iubesc muzica, iar un cntec frumos este pentru ei o

jucrie care nu se stric niciodat .

Liviu Comes

Strategii didactice pentru nvmntul preuniversitar

Criterii de clasificare

Cadrul didactic trebuie s stpneasc moduri variate de abordare a

nvrii, o gam larg de strategii generale i particulare, care vor putea deveni,
n cele din urm, caracteristici ale stilului lui de predare (de activitate didactic).
Strategia este legata de obiectivele operationale si continuturile scolare si
are implicatii directe privind performanta scolara, deoarece rezultatele scolare
sunt dependente de modul de aplicare si dirijare de catre profesor a
interactiunilor dintre strategiile didactice si obiectivele didactice.
O strategie didactica prescrie modul n care elevul este pus n contact cu
continutul de nvatare, adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul
de nvatare. Ea confera solutii de ordin structural procedural cu privire la
proiectarea si combinarea diferitelor metode, mijloace, forme si resurse de
predare-nvatare, pentru ca elevii sa ajunga la achizitiile dorite, iar obiectivele
educationale sa fie atinse.
a) Dup particularitile evolutive ale gndirii elevilor i profesorilor, n
procesul nvrii, distingem:

o Strategii inductive care conduc elevul de la analiza faptelor concrete la

elaborarea noiunilor noi, de la percepia intuitiv la gndirea abstract, de la
cazuri concrete la idee, de la particular la general, de la cunoaterea efectelor la
desluirea
cauzelor etc.;
o Strategii deductive ce conduc elevul pe un traseu invers celui inductiv, care
pornesc de la definiie la concretizri sau exemplificri, de la noiune la exemplu
concret, de la general la particular etc.;
o Strategii analogice bazate pe modelare;
o Strategii mixte etc.
Didactica modern recunoate att meritele abordrii inductive ct i pe
cele ale abordrii deductive, ambele necesare iniierii elevilor n metodele
cunoaterii tiinifice.
n funcie de particularitile psihice ale vrstei colarului, se impun, n
mod firesc, strategiile inductive sau deductive.

b) Dup gradul de dirijare/nondirijare a nvrii, strategiile pot fi

difereniate n:
o strategii algoritmice care prescriu, pas cu pas, cu mare rigurozitate aciunile
i operaiunile predrii - nvrii, comportamentele cadrului didactic i ale
elevilor; care impun o dirijare foarte strict a nvrii;
o strategii semi-algoritmice (de nvare semiindependent);
o strategii euristice care nu prescriu dinainte desfurarea procesului de
predare-nvare; dirijarea nvrii este redus la minimum, accentul punndu-
se pe nvarea independent (strategii euristice bazate pe nvarea prin
cercetare i descoperire; strategii bazate pe conversaia euristic; strategii bazate
pe rezolvarea, n mod independent a problemelor; strategii creative, care las
deschis spontaneitii, originalitii).
Propriu-zis, nu exist strategii euristice sau pur algoritmice, ci strategii
mixte n care elementele de dirijare i independen se combin n proporii
diferite.
Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare i
nvare( informative i activ-participative, de studiu individual, de verificare si
evaluare). Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica.
Metoda vizeaza o activitate de predare-nvatare-evaluare. Strategia vizeaza
procesul de instruire n ansamblu si nu o secventa de instruire.

Relaie obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara

Relaie obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara exprim

algoritmul ce trebuie urmat n elaborarea proiectrii didactice:
se stabilesc la nceput obiectivele-cadru (generale), apoi cele de
referin i operaionale, precizndu-se activitile de nvare;
urmeaz analiza resurselor umane (clasa de elevi), innd seama de
nivelul de inteligen al elevilor, de motivaia nvrii i de
aptitudinile lor. Se vor avea n vedere golurile din cunotine, nivelul
de cunotine al elevilor, deprinderile i modul de nvare;
coninuturile procesului de predare - nvare se stabilesc n funcie
de obiective, de resursele umane i materiale existente;
strategiile didactice i metodele de predare - nvare - evaluare se
stabilesc n raport de obiectivele educaionale i de coninuturi;
n funcie de obiective, coninuturi i strategii se precizeaz formele
de organizare a activitilor didactice, adic tipurile de lecii i alte
activiti educaionale;
toate acestea se realizeaz de ctre profesor prin comportamentul su
didactic.
INTERACTIUNEA OBIECTIVE-CONTINUTURI-STRATEGII IN
INSTRUIREA SCOLARA

Strategia este legata de obiectivele operationale si continuturile

scolare si are implicatii directe privind performanta scolara, deoarece
rezultatele scolare sunt dependente de modul de aplicare si dirijare de
catre profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si obiectivele
didactice.
O strategie didactica prescrie modul n care elevul este pus n contact
cu continutul de nvatare, adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie
condus efortul de nvatare. Ea confera solutii de ordin structural
procedural cu privire la proiectarea si combinarea diferitelor metode,
mijloace, forme si resurse de predare-nvatare, pentru ca elevii sa
ajunga la achizitiile dorite, iar obiectivele educationale sa fie atinse.
Strategia didactica - sistem complex si coerent de mijloace,
metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea
unor obiective.
- ocupa un loc central n cadrul activitatii didactice,
deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza n functie de
decizia strategica a profesorului.
- este conceputa ca un scenariu didactic complex,
n care sunt implicati actorii predarii - nvatarii, conditiile realizarii,
obiectivele si metodele vizate.
- prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel
mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de
predare si nvatare( astfel se pot preveni erorile, riscurile si
evenimentele nedorite din activitatea didactica).

Componente ale strategiei didactice:

sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii
educationale,
sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si
procedeelor didactice,
sistemul mijloacelor de nvatamnt, respectiv a resurselor
utilizate,
sistemul obiectivelor operationale.
Caracteristici ale strategiei didactice:
implica pe cel care nvata n situatii specifice de nvatare;
rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul/dupa
particularitatile psihoindividuale
creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor
dintre celelalte componente ale procesului de instruire
presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a
elementelor procesului instructiv-educativ.
Tipuri de strategii didactice:

1. strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular

la general;
2. strategii deductive( invers fa de cele inductive) : general ->
particular,legi sau
principii-> concretizarea lor n exemple;
3. strategii analogice - predarea i nvarea se desfoar cu
ajutorul modelelor;
4. strategii transductive cum sunt explicaiile prin metafore;
5. strategii mixte: inductiv-deductive i deductiv-inductive;
6. strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive,
expozitive, imitative, programate i algoritmice propriu-zise;
7. strategii euristice - de elaborare a cunotinelor prin efort
propriu de gndire, folosind problematizarea, descoperirea, modelarea,
formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de investigare,
asaltul de idei, avnd ca efect stimularea creativitii.
 Cei mai multi dintre noi, cnd ne gndim la muzica, avem n vedere n primul rnd melodia.
Pentru unii, e aproape acelasi lucru - melodia nseamna muzica. si, ntr-un fel, au dreptate, pentru ca ce
este muzica n fond, altceva dect sunetele care se schimba si se desfasoara n timp?

Ca arta a sunetelor cntate, muzica declanseaza trairi profunde si de durata, emotii intense mai
mult sau mai putin constientizate, educa sensibilitatea, dezvolta sentimentele cu rezonanta biologica
cum ar fi: bucuria, tristetea, mnia, durerea. Putem spune ca muzica reprezinta tot ceea ce nseamna
dragoste pentru frumos, sensibilitate, emotii, sentimente, viata.

Att n gradi 858c22i nita, ct si n clasele primare, se face educatie muzicala n mod organizat
si sistematic, cu mijloace si procedee specifice fiecarui ciclu. Cu ct ele se realizeaza mai de timpuriu,
cu att rezultatele sunt mai bogate si se rasfrng mai puternic asupra dezvoltarii armonioase a
copilului.

Noul curriculum opteaza pentru o educatie muzicala orientata mai mult nspre valorificarea
laturii artistice, ncercndu-se astfel eliminarea "mimetismul academic" n favoarea unei educatii de tip
pragmatic. Echilibrul optim ntre a sti si a face, ntre a cunoaste si a aplica n educatia muzicala,
impune caracterul formativ al acesteia. Se impune alegerea unor modalitati care sa duca la progres si
perfectionare, la cresterea randamentului muzical si a formarii prin muzica, modalitati care sa fie
acceptate si totodata pe placul elevilor de azi.

Educatoarele si nvatatorii se confrunta att cu noile cerinte impuse de reforma din nvatamnt,
dar mai ales, se confrunta cu cerintele elevilor, care nu mai accepta doar informatii rigide si nici
atitudinea de dominare si constrngere. Urmarea acestei situatii se rasfrnge asupra atitudinii tinerilor,
pentru care lectia de muzica reprezinta locul si timpul n care se nvata despre muzica, n loc sa se
"faca muzica". Atrasi dintotdeauna de activitatile artistice, ei si gasesc singuri drumul unei practici
muzicale, care, din pacate, scoate n evidenta lipsa de cultura, lipsa contactului nemijlocit cu muzica
de calitate.

Din nefericire, aceasta tendinta nu poate sa dispara dintr-o data din practica didactica, astfel ca
reforma trebuie nfaptuita la grupa, la clasa, de catre fiecare educator. Educatia muzicala a copiilor,
indiferent de vrsta pe care o au, nu se realizeaza numai n cadrul activitatilor si lectiilor de muzica
obligatorii, cntecul fiind prezent pe ntreaga durata a ciclului de scolaritate, fie ca vorbim de
gradinita, fie ca vorbim de clasele primare.

De-a lungul ntregii cariere didactice, am ncercat, ca prin procedee si metode diverse sa
formam la copii (elevi) acele priceperi si deprinderi propice fiecarei perioade de vrsta si totodata sa
influentam trasaturi pozitive de vointa si caracter, nvatndu-i sa fie buni, generosi, srguinciosi, sa-si
iubeasca aproapele, natura nconjuratoare.

Pornind de la receptivitatea, aproape generala, a copiilor fata de lumea sunetelor, am ncercat

sa le dezvoltam si cultivam copiilor, auzul muzical, simtul ritmic, al armoniei, sa le formam priceperi
si deprinderi elementare de a cnta.

Obiectivele educatiei muzicale la prescolari decurg din scopul si sarcinile educatiei estetice,
fiind conditionate de particularitatile de vrsta ale copiilor. Vom prezenta mai jos cteva dintre
obiectivele urmarite de-a lungul timpului, la diferite categorii de vrsta, obiective care au fost realizate
cu succes n cadrul activitatilor de educatie muzicala.
 La 3-4 ani am constatat ca cei mici au un volum al vocii mic, respiratie scurta si pronuntie
defectuoasa. innd seama de aceste lucruri am optat pentru obiective ca:

stimularea interesului pentru muzica;

formarea deprinderii de a asculta cntecele intonate de educatoare, ale unor copii mai mari,
precum si cntece simple executate la un instrument;

formarea deprinderii de a pronunta clar si corect textul unor cntece scurte.

La 4 -5 ani, copilul se afla deja n grupa mijlocie, unde se pot observa deja unele progrese:
pronuntia devine mai clara, respiratia este mai lunga si mai profunda dect la 3 ani, intonatia este mai
buna, simtul ritmic este mai dezvoltat. Chiar si tinuta corpului este mai corecta. Obiective realizate cu
succes:

formarea deprinderii de-a cnta n colectiv cu toata grupa sau n grupuri mici, cntece cu o
ntindere pna la o sexta mare;

consolidarea deprinderilor muzicale nsusite la grupa mica, precum si formarea unora noi,
legate de nsusirea n mod activ, prin cnt, a elementelor muzicii;

consolidarea deprinderii de a deschide bine gura, de-a respira corect, de-a pronunta clar si
corect textul, de a pastra o pozitie corecta a corpului n timpul cntatului.

La 5-6-7 ani (grupa mare si mare - pregatitoare) obiectivele sunt mult mai numeroase,
referindu-se n special la aspecte legate de ascultarea si interpretarea muzicii:

educarea dragostei si interesului pentru muzica, pentru frumos;

formarea deprinderii de a asculta cntece cu un continut mai variat si complex;

ntinderea ambitusului pna la o septima sau o maxima de octava;

formarea deprinderii de a recunoaste unele cntece nvatate dupa un fragment melodic dat,
fara cuvinte;

dezvoltarea atentiei si a memoriei auditive voluntare, a receptivitatii si sensibilitatii muzicale.

Acestea au fost doar o parte dintre obiectivele pe care le-am urmarit si pe care le-am si realizat
cu succes de-a lungul carierei de educatoare.

Vom prezenta n continuare cteva dintre obiectivele studierii muzicii la clasele I-IV. Pentru a
stabili obiectivele specifice, am considerat ca este necesar sa pornesc de la scopul general al predarii
muzicii, adica acela de-a forma un om cult, capabil sa nteleaga si sa aprecieze aspectele stiintei si
artei n evolutia lor, ajungnd n final la scopul special al muzicii. Iata cteva dintre obiectivele
specifice studierii muzicii la clasele III-IV, atunci cnd ncepe perioada notatiei muzicale:

dezvoltarea capacitatii de-a ntelege constient lucrarile muzicale prin cntec si prin auditii
muzicale;
 dezvoltarea capacitatii de ntelegere si nsusire constienta a elementelor de limbaj muzical:
ritm, armonie, melodie, - prin cntare, ascultare si alte activitati practice specifice muzicii, precum si
specificului de vrsta al copilului;

nsusirea unui repertoriu bogat de cntece romnesti si universale, ca material de baza, care
sa asigure realizarea scopului, obiectivelor si sarcinilor impuse de educatia muzicala n etapa notatiei.

Finalitatea lectiilor de educatie muzicala s-a concretizat ntr-o serie de obiective terminale
(finale):

dezvoltarea auzului muzical, a sensibilitatii estetice, a aptitudinii de a percepe muzica si

semnificatiile ei;

nsusirea unui volum de cunostiinte din domeniile teoriei muzicii solfegiului, dicteului,
armoniei, esteticii;

realizarea impactului cu muzica n vederea narmarii copiilor cu informatia care sa-i ajute
practic sa auda si sa asculte, sa patrunda bucuriile muzicii;

dobndirea unor deprinderi de a percepe si de a transmite un anumit mesaj.

Acestea sunt doar cteva dintre obiectivele pe care le-am urmarit n cadrul lectiilor de muzica,
obiective care se mpletesc si se ntrepatrund cu cele din ciclul prescolar.

n organizarea si desfasurarea lectiilor de muzica am folosit cu succes, variate procedee si

metode de nvatamnt, printre ele numarndu-se : explicatia, conversatia, demonstratia, exercitiul,
folosirea manualului, dar si metode de verificare si apreciere a cunostintelor, observarea independenta
si lucrarile practice muzicale, participarea la concerte-lectii, la concerte si spectacole muzicale publice
si auditii muzicale.

Dupa cum spuneam, ritmul este un element fundamental al artei muzicale. A dezvolta simtul
ritmic la elevi nseamna a pune de acord elementele de ritm existente n corpul omenesc si n natura,
cu ritmul muzicii.

Activitatile ritmice n perioada prenotatiei muzicale le-am "mpletit" permanent cu jocul,

deoarece acesta este cel mai bun mijloc de a trezi interesul copiilor n vederea perceptiei si nsusirii, pe
cale practica, a elementelor ritmice.

Dezvoltarea simtului ritmic pe cale oral-intuitiva prin cntare dupa auz se realizeaza n mai
multe etape succesive, axate pe perceperea ritmului din cntec, tactarea ritmului, perceperea constienta
a duratei sunetelor, deprinderi de dirijat intuitiv, n 2, 3 si 4 timpi.

Mersul ritmic este un alt procedeu foarte eficient, pe care l-am folosit pentru dezvoltarea
acestei deprinderi. A merge ritmic nseamna a calca pe fiecare durata din cntec, pasind mai repede pe
succesiunea patrimilor. Din experienta la clasa, am constatat ca folosirea portativului n perioada
prenotatiei nu da rezultate foarte bune. n aceasta perioada am folosit doar silabe ritmice cu citirea si
scrierea simbolurilor respective, silabe melodice, scarite melodice si foarte multa cntare, deseori
problematizata.

Folosirea procedeului silabelor ritmice asigura concretizarea lungimii diferitelor sunete,

facnd posibila perceperea si ntelegerea raportului de lungime si nsusirea. constienta a duratelor din
cntece.

Folosite la nceput imitativ, silabele ritmice (pas, iute, rar, si mai iute) accelereaza si
constientizeaza descoperirea acestora, fara a dezvolta notiunile de "patrime", "doime", "optime",
"saisprezecime".

Pentru reprezentarea duratelor, se poate recurge la folosirea liniilor orizontale. Concomitent, se

pot folosi si linii dispuse pe verticala (pentru redarea miscarii melodice) care, reunite cu cele
orizontale, dau imaginea sintetica ritmico-melodica a cntecelor. Cea mai eficientasi mai durabila
metoda ramne nsa cea a silabelor ritmice, care vor fi introduse n limbajul copiilor, n mod progresiv
si n strnsa legatura cu predarea fiecarei durate n parte.

scoala trebuie sa contribuie la patrunderea mesajului muzicii n toate sufletele de copii,

indiferent de zestrea cu care au venit pe lume; de binefacerile muzicii nu trebuie lipsit nici un pa -
mntean caci, asa cum zice Ludwig van Beethoven ntr-o scrisoare a sa: "muzica este o relevatie mai
nalta dect orice ntelepciune si orice filozofie".

Cntatul, ca si vorbirea, este o manifestare fundamentala a fiintei umane. Un cntec frumos, se

spune, este un educator. Pe parcursul nvatarii unui cntec, nvatatorii si educatoarele au obligatia de a
trezi si mentine n sufletul copiilor o puternica atmosfera afectiva adusa pna la emotionare.

ntre melodie si vers exista o simbioza organica. Melodia se adreseaza mai direct sufletului,
afectivitatii, cu att mai repede cu ct e mai usor de memorat. Un cntec e un mijloc de educatie, daca
dascalul l ajuta pe elev sa-i descifreze mesajul. Muzica si aduce o contributie importanta la
dezvoltarea memoriei si a capacitatilor intelectuale ale copiilor.

n domeniul vietii intelectuale memoria se manifesta sub forma unor imagini, notiuni sau idei.
La muzica, memorarea treptelor tonale este hotartoare pentru formarea imaginii auditive interioare a
sunetelor muzicale. Principalul mijloc pentru nvatarea muzicii l constituie nsasi operele acestei arte,
reprezentate prin cntece, coruri, fragmente din lucrari de mare ntindere, la care se pot adauga
anumite solfegii artistice, studii sau exercitii muzicale.

Un solfegiu este un exercitiu dificil, iar daca nu este bine abordat metodic, determina
demobilizarea si esecul copilului si, uneori, chiar al nvatatorului. A-l aborda metodic nseamna a-l
descompune n exercitii simple, imprimnd acestora, la nceput, un caracter ludic. Primul exercitiu
simplu se recomanda a fi intonarea sunetelor doar cu denumirea notelor indicate verbal de nvatator,
fara a apela la portativ, pentru ca muzica opereaza cu sunete si acestea au existat cu mult naintea
inventarii notelor, cu scopul imortalizarii creatiilor muzicale, asa cum vorbirea a precedat si preceda cu
mult scrierea. Abordarea fara tact a unui solfegiu determina renuntarea, din cauza complexitatii lui,
sau duce la o nvatare mecanica, la un dopaj inutil si chiar chinuitor.

Din nefericire, mai sunt colegi care nu au o pregatire adecvata pentru educatia muzicala,
motiv pentru care nici nu-si tin orele de muzica, facnd n locul lor matematica sau limba romna. n
aceasta situatie, acele cadre didactice care nu au pregatirea speciala si metodica de a preda educatia
muzicala si n etapa notatiei, ar fi de preferat sa ramna la nivelul nvatarii de ct mai multe si mai
frumoase cntece dupa auz, cu scopul dezvoltarii afectivitatii pentru acest obiect; nimeni nu-i va
condamna pentru aceasta. Sunt de condamnat acei dascali care schimba destinatia orei de educatie
muzicala, lipsind copilul de efectul miraculos al muzicii asupra mintii si sufletului sau.

Cntecele pe care le-am folosit n lectia de muzica au fost alese dupa urmatoarele criterii:

a) concordanta cu subiectul si scopul lectiei;

 b) valoarea estetica si educativa;

c) accesibilitatea lor pentru elevii clasei respective.

Prezentam mai jos cteva cntece nsotite de miscare, pe care le-am nvatat de-a lungul
timpului cu elevii: ,,Furnicile" - din folclorul copiilor, "Cu mingea", "Iepurasul up"; jocuri muzicale:
"Daca vesel se traieste", ,,Ecoul", "Bat din palme", "Bate vntul frunzele", etc.

O metoda pe care am folosit-o cu succes n lectiile de muzica este problematizarea sau

nvatarea prin descoperire. Fiind o nvatare de tip euristic, aceasta metoda consta n crearea unor
situatii problematice la care elevii sunt mobilizati sa raspunda, prin valorificarea cunostintelor de care
dispun. Spre exemplu, pentru descoperirea sunetului FA, am prezentat integral si apoi pe fragmente un
exercitiu. I-am pus pe copii n situatia problema de-a recunoaste sunetele SOL, MI, LA si de-a
descoperi noul sunet "FA". Ca sa ajunga sa rezolve aceasta situatie, am condus gndirea elevilor
printr-o suma de ntrebari, astfel nct sa obtin raspunsul scontat.

De-a lungul anilor, n cadrul lectiilor si activitatilor de educatie muzicala, am constatat ca nu

toti copiii poseda un auz muzical dezvoltat, motiv pentru care am ntmpinat dificultati att la
solfegiere ct si la citirea melodica a cntecelor. Pentru a-mi realiza obiectivele urmarite, am efectuat
vocalize si exercitii de intonare corecta a notelor, progresul observndu-se dupa cteva luni.Am ajuns
astfel la concluzia ca, un copil, chiar si cel mai putin dotat din punct de vedere al auzului muzical, este
susceptibil de progrese, cu conditia efectuarii de exercitii n mod sistematic, ritmic si pe ct posibil, cu
o participare constienta, voluntara si afectiva. Muzica nnobileaza sufletul, face omul mai bun.
Shakespeare spunea: "Acolo unde auzi cntnd intra, nu te teme, sunt oameni buni".

Cunoasterea obiceiurilor si a traditiilor populare locale are o importanta deosebita, datorita

continutului de idei, de sentimente, a faptelor care oglindesc trecutul bogat si valorile poporului
nostru. Din dorinta de-a face cunoscute elevilor traditiile si obiceiurile din Banat, mai precis din
judetul nostru am realizat un proiect n parteneriat - gradinita - scoala. Scopul acestui proiect a fost
acela de-a nvata att pe copii, ct si pe parintii acestora cte ceva din traditiile si obiceiurile carasene.

Actiunile s-au desfasurat mpreuna cu parintii si cu alte cadre didactice din Resita si Goruia.
Consideram ca am reusit sa-i nvatam sa iubeasca si sa pastreze traditii si obiceiuri populare carasene,
dar mai important, am reunit copii, parinti si bunici, dornici de comunicare, dornici de-a depana
amintiri, de-a face ct mai multe activitati mpreuna.

Dorim sa ncheiem aceasta interventie scrisa prin cuvintele marelui George Enescu si anume:
"Muzica este un grai n care se manifesta fara putinta de prefacatorie nsusirile sufletesti ale omului,
ale popoarelor".

14.Metoda exercitiilor
Este cea mai importanta metoda utilizata in educatia muzicala, ea asigurand formarea
priceperilor si deprinderilor muzicale, de interpretare si intelegere a esentei lucrarilor
muzicale. Metoda consta in realizarea constienta, voita, repetata si sistematica a unor
operatii ce urmaresc formarea unor capacitati, abilitati de executie, interpretare si
decodificare a unor elemente de limbaj, integrate in exemple din marea literatura
muzicala, de recunoastere a unor elemente specifice si legate de subiectul abordat in
auditii sau in consolidarea unor capacitati si in dezvoltarea unor aptitudini muzicale.
Exercitiile se clasifica dupa mai multe criterii: I. Dupa apartenenta elementelor muzicale
de baza ce trebuie exersate: a) execitii melodice; b) ritmice; c) polifonico-armonice; d) ex
pentru descoperirea si aplicarea nuantelor si a tempourilor; e) ex de recunoastere a
timbrurilor vocale si instrumentale; f) ex de compartimentarea a discursului muzical in
unitati sintactice; g) ex pentru cultivarea vocii si dezvoltarea auzului muzical..... 2. Dupa
complexitaea problemelor: a) ex simple, b) ex complexe; 3. Dupa locul lor in lectie : a) ex
introductive, b) ex de baza; c) ex recapitulative,4. Dupa importanta si rolul in lectie: a) ex
principale, b) ex secundare. 5. Dupa model de realizare cu elevii: in dialog, in lan. 6. Dupa
obiectivul prioritar urmarit:a) de interpretare vocala, b)de recunosterea a unor audieri
repetate, c) de dezvoltare a creativitatii si imaginatiei.
15.Jocul didactic muzical este o metoda cu mari beneficii in educatia muzicala,
mai ales la clasele mici, cu elevi in a caror activitate jocul ocupa un loc important. Liviu
Comes apreciaza ca jocul muzical inlesneste dezvoltarea unor facultati latente privind
auzul muzical, memoria, simtul ritmic, vocea precum si apropierea copiilor de muzica fara
efort si pe o cale proprie varstei lor. In general metodicile de specialitate clasifica jocurile
didactice muzicale dupa obiectivul prioritar urmarit:1.de formare a unor deprinderi si
capacitati specifice:jocuri melodice, ritmice; 2.de socializare prin activitati muzicale; 3.de
cultivare a creativitatii, fateziei si imaginatiei. D.p.d.v. al materialului utilizat jocurile
muzicale pot fi axate pe cantece, piese instrumentale, pe auditii sau pe exercitii. Printre
avantajele jocului muzical se numara si contributia la depasirea timiditatii, formarea
spiritului de echipa

X.3.1.ACTIVITI SPECIFICE PENTRU CUNOATEREA I DEPRINDEREA PRACTICRII

ELEMENTELOR DE LIMBAJ MUZICAL

Forma complex i divers sub care se prezint elementele de limbaj muzical , determin compartimentarea lor
i tratarea separate din punc de vedere metodic.

X.3.1.1-DEZVOLTAREA SIMULUI MELODIC

Principalele activiti pentru dezvoltarea simului melodic ncep cu exerci ii de diferen iere a anumitor nl imi
ale sunetelor(sunete nalte, sunete joase, sunete mijlocii), cu cele de percepere a mersului melodic(sunete
repetate, ascendente, alturate sau deprtate i descendente,la fel, alturate sau deprtate) i continu cu
exerciiile i cntecele n scri pentatonice, n moduri i tonaliti.

X.3.1.2.-DEZVOLTAREA SIMULUI RITMIC

Cele mai simple exerciii prin care elevii iau cunotin cu elementele ritmice prin intermediul nv rii sau
audierii unui cntec, se realizeaz prin urmtoarele activiti:

a. recitarea ritmic a textului cntecelor-activitate apropiat de folclorul copiilor;

b. sesizarea i reprezentarea prin gesture a duratelor lungi i scurte propuse de educator i repetate de
elevi;
c. executarea unor bti ritmice corespunztoare duratelor sunetelor dup modelul dat de educator;
d. asocierea unor formule ritmice cu diferite activiti specific:marul, cositul fnului, legnarea copilului,
mersul locomotive, btile ciocanului sau imitnd jocurile copiilor;
e. distingerea duratelor de un timp, de jumatate de timp i de doi timpi.

X.3.1.3.-FORMAREA DEPRINDERILOR DE SOLFEGIERE

Forma superioar de utilizare a scris-cititului, mbinnd elementele melodice i ritmice, o constituie

solfegierea.Ea reprezint drumul de la semnele grafice, la melodie i nlesnete abordarea morfologiei i sintaxei
musicale.

X.3.1.4.-DEZVOLTAREA SIMULUI ARMONIC I POLIFONIC

Formele primare de armonie i polifonie sunt cntarea nsoit de ison sau de hang i canonul .Prima form este
ntlnit att n practica bisericeasc, unde cntrile de mari dimensiuni sunt nso ite de ison-un sunet lun inut
pe sunetul de baz al glasului sau scrii-ct i n cea popular, unde hangul este o form simpl de
acompaniament realizat de obicei prin imitarea cobzei sau a ambalului.

X.3.1.5.-FORMAREA DEPRINDERILOR DE A DESCOPERI I FOLOSI ELEMENTELE DE

EXPRESIE

Primele deprinderi de utilizare a nuanelor i tempoului se formeaz n clasele primare, pornindu-se de la formele
oral-intuitive.Forme preferate de abordare a nuanelor s-au dovedit cele de imitare a ecoului i abordarea pieselor
cuprinznd acest fenomen reprezentat artistic au o importan sporit n faza intuitive a abordrii elementelor de
expresie.Se adaug cntecele de leagn-cu sonoritile lor reduse-pe de o parte- i marurile-pentru intensit i
sporite.

X.3.1.6.-FORMAREA DEPRINDERILOR DE A DISTINGE TIMBRUL CA ELEMENT DE LIMBAJ

MUZICAL

n clasele gimnaziale, problema distingerii timbrurilor ca element de expresivitate muzical este realizat n mai
multe clase, pornind de la formaiile corale pn la cele simfonice i vocal-simfonice.

X.3.1.7.-FORMAREA DEPRINDERILOR DE A ANALIZA STRUCTURA ARHITECTONIC A UNEI

PIESE MUZICALE I DE A O FOLOSI CA ELEMENT DE RECEPTARE

Formarea deprinderilor de a analiza structura arhitectonic a unei piese musicale se va extinde la clasele
superioare ale gimnaziului i la cele liceale,spre genurile ample,opera, operetta, balet, sonata etc.

X.3.2 FORMAREA DEPRINDERILOR DE SCRIS MUZICAL

n documentele curriculare romneti este prevzut debutul nvrii scrisului i cititului muzical din clasa a .III.a
dar Ministerul nvmntului a evideniat posibilitatea i necesitatea abordrii scris-cititului muzical ncepnd
cu clasa a .II.a

Elemente metodice pentru cultivarea sensibilitii, a imaginaiei, fanteziei ia a

creativitii muzicale
Muzica este o arta a afectelor i a emoiilor motiv pentru care isi propune s-o trateze
sub dublul ei aspect, de arta si stiinta. In fond, educatia muzicala nu-si propune numai
instruirea ci si sensibilizarea elevilor prin contactul cu valorile reprezentative ale artei
muzicale si prin cultivarea emotiilor si simtamintelor care imbogatesc viata spirituala si o
innobileaza.
Iata o parte din obiectivele educatiei muzicale , acestea fiind valabile pentru toate
ciclurile scolare:
De a trezi si stimula puterile creatoare din sufletele copiilor;
De a-i dezvolta si innobila prin impartasirea frumosului muzical, emotivitatea si
fantezia;
De a contribui la desavarsirea educatiei estetice, morale, sociale si nationale si la
formarea personalitatii;

Programa pentru invatamantul primar

Programa colar pentru o anumit disciplin reprezint de fapt curriculum-ul
disciplinei pentru unul sau mai muli ani de studiu, astfel programa colar de educaie
muzical n ciclul primar este mprit pe clase, excepie fcnd cele pentru clasa I i
clasa a II-a care sunt grupate ntr-un singur document.

Educaia muzical la ciclul primar se desfoar n dou etape: etapa oral

intuitiv (a

prenotaiei), n care muzica se nva exclusiv dup auz, prin ascultare i cntare,
micare i

acompaniament ritmic de jucrii sonore sau instrumente de percuie (aceasta etap

corespunde claselor I i a II-a) i etapa notaiei (a scris-cititului muzical), n care
cunoaterea i aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizeaz n mod contient
(aceasta corespunde claselor a III-a i a IV-a).

Programele sunt structurate n trei capitole care prezint obiectivele cadru,

obiectivele de referin cu exemple de activiti de nvare, iar n final standardele
curriculare de performan pentru nvmntul primar.

Cel care evideniaz potenialul creativ al copiilor, manifestat n primul rnd n

produciile lor folclorice dar i n preferina lor de a modifica, de a desfigura i fragmenta
cuvintele, nscocite pentru satisfacerea nevoii de plcere senzorial i de trire n irealul
i fantezia, proprii dezvoltrii psihice a vrstei respective este George Breazul, care
descrie jocuri muzicale inedite ale copiilor i surprinde marele potenial inventiv infantil.

Ciclul primar se bazeaz pe elementele intuitive din perioada premergtoare notaiei muzicale, se limiteaz la
cunoaterea sunetelor gamelor Do major i la minor, a intervalelor de T i St, a principalelor valori de note
(ptrime, optime, doime), a nuanelor de baz (p, f, mf, mp), a celor mai frecveni termeni de micare (Allegro,
Moderato, Andante), a formei strofice cu refren din cntecele cele mai simple.

Repertoriul audiiilor muzicale colare este foarte divers i depinde nprimul rnd de ciclul colar:

- la ciclul primar domin cntecele cu structuri simple, jocuri populare, basme muzicale, cntece din folclorul
copiilor;

Etapele nvrii unei noi piese muzicale

Prezentarea cntecului nou este momentul apropierii elevilor de noua pies i de familiarizarea cu coninutul
ei, constnd dintr-o expunere scurt ce cuprinde titlul, compozitorul, textierul, genul din care face parte i
cteva aprecieri asupra valorii ei artistice.

Interpretarea model este fcut de profesor n forma integral, n condiii de concert, elevii participnd
la o audiie care are o continuare piesa audiat va urma s fie studiat i nvaat i interpretat de elevi. De
calitatea acestei prime exemplificri depinde aderena la munca de nsuire a noului cntec.

Analiza cntecului nou se prezint n dou etape: prezentarea coninutului de idei i analiza muzical
(structur, caracteristici melodice, destinaia piesei). Dup ce sunt prezentai autorii (textierul i compozitorul)
urmeaz analiza coninutului literar.

nvarea propriu-zis urmeaz un traseu metodic tradiional att pentru nsuirea oral ct i pentru
cea prin solfegiere : nvarea pe uniti arhitectonice, condiionat de specificul lucrrii ( popular, bisericeasc,
cult sau uoar). n continuare se citesc i se recit ritmic versurile, pentru ca textul s nu creeze probleme n
nvarea melodiei, apoi se va nsui melodia primei uniti sintactice dup modelul oferit de profesor sau prin
solfegiere, apoi cea secund, care se va mbina cu prima i tot aa pn la nsuirea tuturor unitilor sintactice.
Se poate insista asupra fragmentelor mai dificile, care pot fi extrase i studiate separat. Tot aici, dac este cazul,
piesa se poate descompune n elementele constitutive: melodie, ritm, versificaie, etc. Modalitile de repetare
pentru nsuire pot alterna: individual, n grupuri diferite, n lan, cu ntregul colectiv, n dialog, iar n final se
recomand interpretarea integral a piesei cu toate strofele.
 Interpretarea artistic reprezint finalitatea activitii i ne d indicii asupra nivelului atins cu toate
reuitele sau nereuitele lui

Nu la toate leciile se pot urmri aceleai obiective, deci nu toate cntecele nvate pot atinge stadiul
superior al interpretrii, acestea vor fi doar executate, solfegiate, cntate, nvate oral, totui nefiind
recomandat limitarea la nvarea aproximativ, superficial, mediocr ce poate compromite nelegerea piesei,
a valorii ei artistice.

10. ranul e pe camp

Taranul e pe camp-bis

Ura draguta mea

2.El are o nevast bis 3. Nevasta un copil bis

Ura, drgua mea, Ura, drgua mea,

El are o nevast. Nevasta un copil.

4 .Copilul o ddac bis 5. Ddaca un pisoi - bis

Ura, drgua mea, Ura, drgua mea

Copilul o ddac. Ddaca un pisoi.

6. Pisoiul prinde oareci bis 7. i oarecii la brnz - bis

Ura, drgua mea, Ura, drgua mea,

Pisoiul prinde oareci. i oarecii la brnz.

8. i brnza la butoi bis 9. Butoiul la gunoi -bis

Ura, drgua mea, Ura, drgua mea,

i brnza la butoi. Butoiul la gunoi.

 10. ranul s-i aleag bis
Ura, drgua mea,

ranul s-i aleag.

Copiii se prind de mini, n cerc. Se alege un copil ranul, care trece n mijlocul
cercului. Copiii se desprind de mini i cnt btnd din palme, stnd pe loc. Copilul din
mijlocul cercului execut pai n ritmul muzicii i la cuvintele ,, El are i-o nevast, i
alege din cerc o feti i merge cu ea de mn. Fetia si alege o ddac, ddaca un pisoi
.a. pn se termin cntecul. Copiii merg inndu-se de mini, n interiorul cercului. Cnd
s-a terminat cntecul, copilul, care a avut rolul de ran, i alege un nou ran dintre cei care
au jucat n cerc, iar ceilali copii trec n cerc i se reia jocul.

6. Podul mictor

Andante Versurile i muzica: Grigore Teodosiu

mf
&==2==Y=====G==!
==Z=======Y===!
========!=====g==!
1. Po - dul nos - tru mi - c -
tor

&====Z====G===!
==Z======Y===!
=========!
=======g===!
l cl - dim foar - te u -
or.

&==(=F==O==O==O===!
=G==I==Y=!
==E==G===G==G==!
==F==F==U=)
 Boli i stlpinl - m la el, Dar nici u nul de
o el.

2. Ducem minile n sus

i le inem ct mai strns.

Bolile cad, rnd pe rnd,

i-altele-nlm cntnd..

Copiii care particip la joc trebuie s constituie un numr divizibil cu doi i s

nceap jocul mergnd i cntnd n ritm de mar. La nceputul strofei a doua, primul i al
doilea copil se aaz fa n fa, i prind minile drepte i le ridic, formnd un arc de pod.
Pe sub arcul de pod care s-a nlat, pete ntregul ir de copii. Dup ce vor trece pe sub
arcul de pod sau pe sub arcurile de pod construite pn la ei, copiii vor ridica doi cte doi
altele arcuri de pod. O dat cu trecerea ultimului copil pe sub pod, cei doi copii care au format
primul arc de pod i desfac minile i intr n rnd n ordinea de la nceputul jocului
pentru a trece i ei pe sub pod. n continuare, toate arcurile de pod se prbuesc n ordinea n
care au fost ridicate, iar la captul cellalt al podului se construiesc pe rnd alte arcuri de
pod.

Jocul se desfoar atta timp ct vor copiii.

ncheierea jocului se face cu copii aezai n rnd, mergnd i cntnd, ca la

nceputul jocului. Pentru aceasta, la nceperea jocului, copilul din capul rndului ncepe s
formeze acelai rnd, cu care se sfrete jocul.
 Jocurile didactice muzicale, pot fi:

melodice;
ritmice;
psiho-motrice - cu micri sugerate de textul cntecului,
micri de dans pe cntec sau audiie (jocuri-dans);
pentru nsuirea elementelor de expresie, de formare a
competenelor legate de intensitatea sunetelor i
tempo-uri;
pentru diferenierea timbrelor;
pentru formarea deprinderilor armonico-polifonice (cu
roluri sau sub form de ntrebare i rspuns);
de formare a deprinderii de audiere;
de formare a deprinderii de a cnta n colectiv;
jocuri de cultur vocal;
de creaie.
Jocurile didactice muzicale pot fi axate pe cntece
i piese instrumentale, pe audiii sau pe exerciii

Jocul muzical prezinta o importanta covarsitoare, intrucat este o

activitate care produce satisfactii si placeri, ii atrage si ii
intereseaza, prilejuind copiilor trairi emotionale din cele mai
puternice.
 Ca urmare, potentialitatile educative sunt mai mari la
jocurile muzicale, decat la celelalte tipuri de jocuri pentru ca
raspund si unor cerinte muzicale de baza ca :

dezvoltarea auzului muzical si a vocii copiilor

dezvoltarea dragostei si a interesului pentru muzica

dezvoltarea simtului ritmic

Jocurile muzicale nu au o forma proprie fixa, ci se

organizeaza ca o activitate vie,

avand drept obiectiv anumite sarcini didactice si care apeleaza

la materiale muzicale diverse.

In functie de mijlocul muzical cu care se combina, jocurile

se clasifica in :

-jocuri muzicale axate pe :cantece, exercitii, auditie.

In functie de sarcina muzicala urmarita, se clasifica in :

-jocuri muzicale melodice, ritmice, cu miscari sugerate de textul

cantecului.

-jocuri dans

-jocuri muzicale pentru insusirea elementelor de expresie

-jocuri muzicale pentru diferentierea timbrelor

-jocuri muzicale armonico-polifonice

-jocuri muzicale pentru cultura vocala

-jocuri muzicale de creatie

 Liviu Comes consider c jocul didctic muzical nu este
dect un simplu cntec ce poate fi interpretat n diferite
variante: n grup, n dialog, cu gesturi i acompaniament ritmic.
Jocurile didactice muzicale ale compozitorului Liviu Comes
rmn unice n pedagogia muzical european.

Anei Motora- Ionescu i aparine prima lucrare didactic

romneasc ce face distincia ntre a audia i a asculta
muzica. De asemenea, jocurile didactice muzicale propuse n
lucrarea sa sunt de o valoare incontestabil.

Jocurile didactice muzicale, pot fi:

melodice;
ritmice;
psiho-motrice - cu micri sugerate de textul cntecului,
micri de dans pe cntec sau audiie (jocuri-dans);
pentru nsuirea elementelor de expresie, de formare a
competenelor legate de intensitatea sunetelor i
tempo-uri;
pentru diferenierea timbrelor;
pentru formarea deprinderilor armonico-polifonice (cu
roluri sau sub form de ntrebare i rspuns);
de formare a deprinderii de audiere;
de formare a deprinderii de a cnta n colectiv;
jocuri de cultur vocal;
de creaie.
Jocurile didactice muzicale pot fi axate pe cntece i
piese instrumentale, pe audiii sau pe exerciii.
 JOCUL CU SUPORT PE CNTEC

Jocul cu suport pe cntec- presupune dinamizarea

activitii de cntare prin mbogirea ei cu diferite mijloace i
procedee de interpretare.Putem dinamiza activitatea de cntare
prin elemente ce pot fi:

a - stabilite prin indicaii de desfurare

b)-stabilite prin indicaii de regie: Ciocanele, Drumul;

c)-sugerate de melodie: Coroana, Cte unul pe

crare;

d)-sugerate de ritm: Lanul, Cntec de primvar;

e)-sugerate de textul cntecului - Exemplu:

 Orice cntec poate deveni joc prin formularea unor
sarcini, cum ar fi:

interpretarea cu solist, pe roluri, n dialog, pe grupe de copii;

marcarea timpilor prin utilizarea de instrumente muzicale, de
bti din palme, de pai de dans;
interpretarea cu acompaniament muzical;
executarea unor micri sugerate de text sau de mersul liniei
melodice;
alternarea execuiei cu audiia interioar.
G. Aldea, stabilete urmtoarele condiii pentru ca un joc
muzical s devin joc didactic muzical:

- s vizeze un obiectiv al educaiei muzicale;

- s foloseasc un coninut muzical accesibil, atractiv i

recreativ;

- s foloseasc reguli de joc cunoscute anticipat de ctre

elevi.

n nsuirea jocului muzical cu suport pe cntec este

necesar s se parcurg urmtoarele etape:

Educatoare Copii
- dirijeaz reactualizarea cntecului; -execut cntecul;

-anun titlul jocului, demonstreaz, -observ, recepioneaz, analizeaz i

explic sau stabilete cu copiii stabilesc micri;
micrile;
-execut n colectiv, ajutai de institutor;
-execut concomitent cu elevii;
-execut independent.
-urmrete corectitudinea.

METODE DE INVATAMANT

= acele cai prin care elevii ajung, in procesul de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la
dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la
valorificarea aptitudinilor specifice.
Metoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea atingerii unui scop

- un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor

- este o tehnica de care profesorul si elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii de

predare-invatare; ea asigura realizarea in practica a unei activitati proiectate mintal, conform
unei strategii didactice.

Functii ale metodelor de invatamant:

cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte;

normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul si cum

sa invete elevul;

motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de

invatare;

formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a proceselor

psihice.

Programa pentru invatamantul primar

Programa colar pentru o anumit disciplin reprezint de fapt curriculum-ul disciplinei

pentru unul sau mai muli ani de studiu, astfel programa colar de educaie muzical n ciclul
primar este mprit pe clase, excepie fcnd cele pentru clasa I i clasa a II-a care sunt
grupate ntr-un singur document.

Educaia muzical la ciclul primar se desfoar n dou etape: etapa oral intuitiv (a

prenotaiei), n care muzica se nva exclusiv dup auz, prin ascultare i cntare, micare i

acompaniament ritmic de jucrii sonore sau instrumente de percuie (aceasta etap corespunde
claselor I i a II-a) i etapa notaiei (a scris-cititului muzical), n care cunoaterea i aplicarea
elementelor de limbaj muzical se realizeaz n mod contient (aceasta corespunde claselor a
III-a i a IV-a).

Programele sunt structurate n trei capitole care prezint obiectivele cadru, obiectivele de
referin cu exemple de activiti de nvare, iar n final standardele curriculare de
performan pentru nvmntul primar.
n documentele curriculare romneti este prevzut debutul nvrii scrisului i cititului
muzical din clasa a .III.a dar Ministerul nvmntului a evideniat posibilitatea i necesitatea
abordrii scris-cititului muzical ncepnd cu clasa a .II.a

Elemente metodice pentru cultivarea sensibilitii, a imaginaiei, fanteziei ia a creativitii

muzicale

Muzica este o arta a afectelor i a emoiilor motiv pentru care isi propune s-o trateze sub
dublul ei aspect, de arta si stiinta. In fond, educatia muzicala nu-si propune numai instruirea ci
si sensibilizarea elevilor prin contactul cu valorile reprezentative ale artei muzicale si prin
cultivarea emotiilor si simtamintelor care imbogatesc viata spirituala si o innobileaza.

Iata o parte din obiectivele educatiei muzicale , acestea fiind valabile pentru toate
ciclurile scolare:

De a trezi si stimula puterile creatoare din sufletele copiilor;

De a-i dezvolta si innobila prin impartasirea frumosului muzical, emotivitatea si

fantezia;

De a contribui la desavarsirea educatiei estetice, morale, sociale si nationale si la

formarea personalitatii;

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic n aplicarea programei colare

pentru proiectarea i derularea la clas a activitilor de predare-nvare-evaluare, n
concordan cu specificul acestei discipline integrate. Copilul va nva, prin metode adecvate
vrstei, ceea ce i este necesar pentru dezvoltarea sa armonioas la aceast etap de vrst i
pentru a face fa cu succes cerinelor colare. Cadrul didactic va urmri sistematic realizarea
de conexiuni ntre discipline, crend contexte semnificative de nvare pentru viaa real.
Programa colar se adreseaz profesorilor. Proiectarea demersului didactic ncepe cu lectura
personalizat a programei colare, lectur realizat pe orizontal, n succesiunea urmtoare:
competene generale, competene specifice, activiti de nvare, coninuturi. Demersul
permite s se rspund succesiv la urmtoarele ntrebri: - n ce scop voi face? (identificarea
competenelor) - Cum voi face? (determinarea activitilor de nvare) - Ce coninuturi voi
folosi? (selectarea coninuturilor) - Cu ce voi face? (analiza resurselor) - Ct s-a realizat?
(stabilirea instrumentelor de evaluare)

Strategii didactice Aceast etap de colaritate reprezint un moment important pentru

stimularea flexibilitii gndirii, precum i a creativitii elevului. n acest sens, cadrul
didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru aceast disciplin i pe dezvoltarea
ncrederii n sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurnd contextul pentru participarea
activ, individual i n grup, care s permit exprimarea liber a propriilor idei i sentimente.
De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea i creativitatea ideilor/ mesajelor /
manifestrilor copilului. Cntarea vocal, cntarea instrumental (cu jucrii muzicale) i
audiia muzical sunt mijloacele eseniale de realizare a educaiei muzicale, fiecare dintre
acestea fiind nsoit de micare. Micarea pe muzic, la aceast vrst, nseamn: - bti din
palme, pe genunchi, pe piept etc.; - pai egali, pe loc sau n deplasare; - pai simpli de dans; -
ridicare ritmic pe vrfuri; - micri ale braelor, ale trunchiului; - micri sugerate de textul
cntecului (aciuni, personaje); - mnuirea jucriilor muzicale; - dirijat intuitiv. Cntecul
ocup locul cel mai important n educaia muzical a copiilor, cu condiia ca ambitusul, linia
melodic, structura ritmic, coninutul de idei i mbinarea textului cu melodia s respecte
capacitatea vocal i particularitile de vrst ale copiilor. Propunerea programei de realizare
a educaiei muzicale prin joc nseamn asocierea micrii, ca mijloc interpretativ specific
copiilor, att cu cntecul, ct i cu audiia. Aceast modalitate de lucru d copilului bucuria
unor manifestri spontane i originale pe muzic, acte menite s-i trezeasc n final interesul
i atracia pentru muzic, ncrederea n capacitatea sa de a opera cu muzica. O alt cerin
desprins din program este aceea a utilizrii n forme variate a jucriilor muzicale, ceea ce
reprezint o contribuie la firescul, exuberana, creativitatea i spontaneitatea copiilor n
manifestarea lor muzical. nsuirea intuitiv a cntecului reprezint o preluare prin imitaie
ca un tot unitar (text-melodie) a acestuia, respectnd traseul de la colectiv spre individual i
napoi la colectiv, asigurnd mereu percepia ntregului. n relurile repetate ale cntecului (n
vederea nsuirii lui) este bine s se aduc mereu procedee noi, atractive pentru copii, care s
transforme acest proces mecanic ntr-unul viu i eficient. Competenele prevzute de
program conduc demersul didactic de la receptare spre redare i apoi spre dezvoltarea
creativitii, att n ceea ce privete repertoriul de cntece, ct i elementele de limbaj
muzical. Modalitile de lucru propuse sunt menite s dezvolte abilitile creative ale copiilor,
abiliti care s poat fi transferate ntr-o varietate de contexte educative.

Clasa pregtitoare, clasa I i clasa a II-a Muzic i micare 13

Evaluarea reprezint o component intrinsec a predrii i nvrii. Se recomand cu

prioritate abordarea modern a evalurii ca activitate de nvare. n acest context, sunt
adecvate metode precum: observarea sistematic a comportamentului elevilor, urmrind
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care s valorifice achiziiile
copiilor i s stimuleze n acelai timp dezvoltarea de valori i atitudini, n contexte fireti,
sincretice, adaptate vrstei. Este recomandabil ca evaluarea s se realizeze prin raportare la
standarde generale i nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orienteaz cadrul didactic
n reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bun adecvare la particularitile individuale
i de vrst ale elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaterea experienelor
de nvare i a competenelor dobndite de ctre copii n contexte nonformale sau informale.
Evoluia copilului va fi nregistrat, comunicat i discutat cu prinii. n ntreaga activitate
de nvare i evaluare va fi urmrit, ncurajat i valorizat progresul fiecrui copil

Dintre toate artele, cea mai apropiat de sufletul omenesc este muzica, ea fiind prezent n
viaa omului n toate etapele dezvoltrii sale.

Educaia muzical ocup un loc important n grdinia de copii. Muzica impresioneaz

de timpuriu pe copii. Ea le trezete n suflet stri emoionale plcute i puternice, le dezvolt
treptat sensibilitatea i receptivitatea artistic, contribuind la crearea premiselor necesare
dezvoltrii reprezentrilor muzicale i sentimentelor estetice.

Atracia copiilor pentru muzic este un lucru evident, nc din primii ani ai copilriei, muzica
fcnd parte integrant din viaa i preocuprile lor.

Accesibil copiilor naintea cuvntului, cntecul las n sufletele lor impresii ce ramn
imprimate adnc toat viaa. Prin cntec se realizeaz educaia moral,intelectual i estetic a
copilului, se nsuesc cunotine i se formeaz deprinderi.

Jocul muzical prezinta o importanta covarsitoare, intrucat este o activitate care produce
satisfactii si placeri, ii atrage si ii intereseaza, prilejuind copiilor trairi emotionale din cele mai
puternice.

Ca urmare, potentialitatile educative sunt mai mari la jocurile muzicale, decat la celelalte
tipuri de jocuri pentru ca raspund si unor cerinte muzicale de baza ca :

dezvoltarea auzului muzical si a vocii copiilor

dezvoltarea dragostei si a interesului pentru muzica

dezvoltarea simtului ritmic

Jocurile muzicale nu au o forma proprie fixa, ci se organizeaza ca o activitate vie,

avand drept obiectiv anumite sarcini didactice si care apeleaza la materiale muzicale diverse.

In functie de mijlocul muzical cu care se combina, jocurile se clasifica in :

-jocuri muzicale axate pe :cantece, exercitii, auditie.

In functie de sarcina muzicala urmarita, se clasifica in :

-jocuri muzicale melodice, ritmice, cu miscari sugerate de textul cantecului.

-jocuri dans

-jocuri muzicale pentru insusirea elementelor de expresie

-jocuri muzicale pentru diferentierea timbrelor

-jocuri muzicale armonico-polifonice

-jocuri muzicale pentru cultura vocala

-jocuri muzicale de creatie

Liviu Comes consider c jocul didctic muzical nu este dect un simplu cntec ce poate fi
interpretat n diferite variante: n grup, n dialog, cu gesturi i acompaniament ritmic. Jocurile
didactice muzicale ale compozitorului Liviu Comes rmn unice n pedagogia muzical
european.
Anei Motora- Ionescu i aparine prima lucrare didactic romneasc ce face distincia ntre a
audia i a asculta muzica. De asemenea, jocurile didactice muzicale propuse n lucrarea sa
sunt de o valoare incontestabil.

Jocurile didactice muzicale, pot fi:

melodice;

ritmice;

psiho-motrice - cu micri sugerate de textul cntecului, micri de dans pe cntec sau

audiie (jocuri-dans);

pentru nsuirea elementelor de expresie, de formare a competenelor legate de

intensitatea sunetelor i tempo-uri;

pentru diferenierea timbrelor;

pentru formarea deprinderilor armonico-polifonice (cu roluri sau sub form de

ntrebare i rspuns);

de formare a deprinderii de audiere;

de formare a deprinderii de a cnta n colectiv;

jocuri de cultur vocal;

de creaie.

Jocurile didactice muzicale pot fi axate pe cntece i piese instrumentale, pe audiii

sau pe exerciii.

Pentru formarea sentimentelor este necesar ca elevii s participe activ i contient la

interpretarea cntecelor ce se studiaz,la interpretarea jocurilor i la audiia cu atenie a tuturor
pieselor prezentate pentru audiere.

Cntecul frumos interpretat,ntrecerea organizat pe rnduri de bnci,utilizarea celor mai

valoroase procedee sub form de joc sau ghicitoare,n care copilul este solicitat s participe la
interpretare,la joc,s aud,s simt frumuseea momentului muzical,sunt forme prin care se
dezvolt interesul i se menine n toate activitile muzicale.

Dup nsuirea cntecului se trece la asocierea cu micrile sugerate de text.Elevii

execut micrile corespunztoare n ritmul cntecului.

Jocul muzical contribuie la dezvoltarea simului estetic spre deosebire de jocul cu text i
cnt care are rol n coordonarea micrilor corpului i contribuie la dezvoltarea spiritului
melodic.nvarea jocului muzical ncepe cu anunarea i demonstrarea lui de ctre
propuntor.Prima demonstraie este realizat model,iar n continuare,demonstrarea a doua este
nsoit de o explicaie ce se refer la pronunarea textului i la executarea micrilor care
nsoesc jocul muzical.
 Executarea jocului muzical se face pe grupe,iar micrile utilizate de copii trebuie s fie
variate.n timpul executrii jocului muzical se va urmri uniformizarea micrilor,acordarea i
omogenizarea corect a textului.

n cadrul orei de educaie muzical se poate audia un joc muzical interpretat de formaii
ca model de cntare frumoas,omogen i expresiv spre care s tind copiii.Se audiaz un
singur joc muzical pregtind i valorificnd conversaia axat pe coninut.Mijloacele audio
nltur monotonia i pot menine vie atenia copiilor.Avnd posibilitatea s audieze un
disc(caset),copilul este atras ,i se capteaz atenia,sensibilitatea.

Pentru ca audiia s i ating scopul ,elevii trebuie pregtii prin familiarizarea lor cu
coninutul piesei muzicale ce urmeaz a fi audiat.Familiarizarea copiilor cu coninutul piesei
ce urmeaz a fi audiat,se poate realiza pe mai multe ci:povestirea pe scurt a coninutului,cu
reliefarea celor mai semnificative momente redate cu expresivitate i accentuate prin recitarea
unor versuri;intuirea unui tablou cu scene i imagini referitoare la coninutul cntecului ce
urmeaz a fi audiat;

conversaia la cntecele cu coninut.

n timpul audiiei propuntorul trebuie s creeze o atmosfer de ascultare i

concentrare n perfect linite,pentru ca elevii s urmreasc cu atenie piesa.

Jocul didactic muzical vine s lmureasc i s consolideze un subiect de lecie.De

aceea ,nc din perioada prenotaiei,trebuie s se utilizeze jocuri didactice,cu sau fr suport
muzical,jocuri nsoite de micare,pantomim ce contureaz mini-scenete.Toate acestea au
scop formarea interesului pentru practicarea muzicii,precum i socializarea copiilor prin
intermediul muzicii.

Rolul interpretat de elev poate s ofere ocazii de a se face att observaii asupra
dotrii i muzicalitii lui,ct i observaii asupra sociabilitii ,fanteziei i asupra diverselor
componente de conduit moral.

Jocul didactic muzical se poate clasifica n:

A. Jocul didactic muzical ce permite obinerea performanelor i competenelor muzicale

senzoriale legate de calitile sunetului i diverselor noiuni muzicale convergente:

a)Jocuri pentru nlimea sunetelor;

b)Jocuri pentru valorile de durat,formule ritmice,msuri;

c)Jocuri pentru performane n legtur cu discriminrile timbrale;

d)Jocuri de diciune.

B.Jocuri de stimulare a spiritului creativ,a imaginaiei:

a)Jocuri de construire a formei unui cntec;

 b)Jocuri de asociere la o muzic dat a elementelor extramuzicale(imagini,micri ce
exprim un comportament,sentiment,

descrieri din literatur,inventarea unei ntmplri);

c)Jocuri portrete muzicale.

C.Jocul de socializare a copilului prin muzic:

-s formeze spiritul de echip ntre doi i mai muli copii pentru a obine o omogenitate
afectiv;

-s contribuie la nvingerea timiditii;

-s formeze puncte de vedere,opinii.

Repertoriul va fi alctuit din cntece cu texte ce se preteaz la dramatizri i roluri sau

cntece cu texte speciale ce trateaz teme din program.

Jocul didactic muzical ce se desfoar n ora de educaie muzical vizeaz teme

,subiecte din programa colar,cu scopul de a gsi i o alt form de a o parcurge.

Jocul muzical de imaginaie se poate desfura ca moment att n ora de educaie

muzical ct i la cercul de muzic.El va consta n oferte pluri-disciplinare (legturi ntre
puncte,zone disciplinare foarte ndeprtate ,

aparent fr liant),care s nceap procesul continuu de favorizare a dezvoltrii

imaginaiei.Procedee folosite:autoportrete i portrete muzicale,imitarea unui stil,piese de
factur diferit,muzica i obiectele,vieuitoarele,geografia,utilitatea ,modul de ntrebuinare pe
care l poate avea o list de obiecte,fenomene aplicate la muzic.

Oricare ar fi formele utilizate ,toate duc la realizarea educaiei muzicale.Elevii particip

direct ,cu plcere,fr constrngere la oricare din activitile muzicale propuse pentru c
muzica influeneaz copiii i este cea mai apropiat de viaa lor,cu cea mai mare putere de
ptrundere n suflet,crendu-le emoii artistice.

Concluzionnd putem spune c dezvoltarea simului melodic se conjug cu nvarea

unor exemple muzicale reprezentative i valoroase din litaratura muzical

Dorim sa ncheiem aceasta interventie scrisa prin cuvintele marelui George Enescu si anume:
"Muzica este un grai n care se manifesta fara putinta de prefacatorie nsusirile sufletesti ale omului,
ale popoarelor".

Omul nu e OM dect cnd se joac!

 (Friederich Schiller

BIBLIOGRAFIE:
*Revista nvmntului primar-Nr.3-4/1998
*Educaie muzical n clasa a II-a-ndrumri metodice,repertoriu de cntece,E.D.P.
Bucureti 1974
*Discipline opionale la clasele I-IV ,Ed.Polirom 2000
*Metodica predrii educaiei muzicale,Ed.Sigma Primex,Bucureti 1999
*J.,Lupu, M., Stneci, 1999, Jocuri muzicale pentru copii mari i mici,
Ed. Sigma, Bucureti;
*Curs: Metodica educaiei muzicale ,Lect. Univ. Dr. Mihaela Modoran,