Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (cod SMIS 2014+: 118327)

Program de formare continuă a cadrelor didactice

Modulul II: Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul primar. Disciplina
de studiu din perspectiva didacticii specialităţii

Disciplina Joc şi mişcare

Autor suport de curs: prof. înv. primar Irina Terecoasă

- București, 2019 -

1
TEMA nr. 1:

Profilul de formare al absolventului din perspectiva disciplinei Joc şi mişcare

„Joc şi mişcare” este cea mai nouă disciplină din Planul-cadru, o ancoră ȋn universul
imediat, concret al copilăriei, ȋncercând să atragă prin spaţiu (de cele mai multe ori, exterior clasei),
prin organizare (ȋmpreună cu ceilalţi, pe echipe, ȋn grup), prin reguli ( deseori distractive, atractive,
uneori, create chiar de copii), prin comunicarea specifică (directă, nemijlocită) şi prin ruperea
barierelor lecţiilor clasice, ȋn bancă, ȋn clasă, cu caiete şi manuale. Ora aceasta ar trebui să fie “pata
de culoare” a fiecărei săptămâni şi punctul de plecare pentru jocurile din pauze, din timpul liber
sau de la sfârşitul programului.
Integrată în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, disciplina are o
viziune integrativă; aceasta completează influenţele din sfera motrică şi fizică (urmărite, cu
precădere, la orele de Educaţie fizică) şi le valorifică ȋn activităţi ce vizează dezvoltarea
intelectuală şi emoţională a elevilor.

Dezvoltare fizică Dezvoltare cognitivă

Gândire
Limbaj
Viteză Rezolvare de probleme
Rezistenţă Memorie
Coordonare Atenţie
Flexibilitate Viteză de reacţie
Motricitatea fină şi grosieră Creativitate

Dezvoltarea copilului
prin joc şi mişcare

Dezvoltare socială
Dezvoltarea emoţională
Relaţionare
Comunicare
Cooperare
Empatie
Colaborare
Perseverentă
Flexibilitate
Ȋncredere ȋn sine
Negociere
Controlul impulsurilor
Rezolvarea conflictelor
Manifestarea/Exprimarea emoţiilor
Respectarea regulilor

2
Mai mult decât la orice altă disciplină, programa permite cadrului didactic să fie creativ, flexibil,
adaptabil, să utilizeze resuse variate, de la cele mai simple, până la cele mai complexe, selectate
şi/ sau create de el ȋnsuşi şi ȋi conferă o libertate totală ȋn alegerea celor mai potrivite activităţi de
ȋnvăţare pentru fiecare moment.

Ceea ce este nou, dar şi interesant ȋn programa “Joc şi mişcare” este modul acccesibil prin
care se propune şi se oferă un demers ce are ȋn centrul său “copilăria copilului universal”.

Un astfel de copil se formează prin joc: informat, motivat, comunicativ, creativ, altruist,
tolerant, respectuos, vesel, cu viteză de reacţie şi, ȋn egală măsură, sănătos şi echilibrat din punct
de vedere socio-afectiv.

Teme de reflecţie: Care este importanţa jocului pentru copil? (luaţi ȋn considerare rolurile pe care
şi le asumă şi le exersează) Dar pentru societate? (Jocul- parte a patrimoniului cultural imaterial).
Cum contribuie jocul la formarea trăsăturilor de caracter?

Descriptorii pe care îi găsiți în tabelul următor, pe a doua coloană, sunt detalieri

comportamentale care provin din explicitarea competențelor cheie (prima coloană). Reperele
metodologice (ultima coloană) sunt colecții de activități de învățare, metode, mijloace și modalități
de organizare a claselor de elevi care au în vedere scopuri bine precizate, cu menţiunea că acestea
pot fi activităţi de sine stătătoare sau pot fi momente ale altor activităţi desfăşurate la disciplina „
Joc şi mişcare” sau la oricare altă disciplină.

Descriptori pentru nivelul

Competență
învăţământ primar conform Repere metodologice
cheie
profilului absolventului
Comunicare în - Identificarea de fapte, opinii, Jocuri de identificare a emoţiilor
limba maternă emoţii în mesaje orale sau celorlalţi şi de comunicare verbală
scrise, în contexte familiare de şi non- verbală: Ghicește
comunicare sentimentul/ emoţia! sau Mima

- Exprimarea unor gânduri, Jocuri de exersare a rolurilor de

păreri, emoţii în cadrul unor conducător/ executant, cu accent
mesaje simple în contexte pe identificarea sarcinilor
familiare de comunicare specifice, pe controlul gesturilor/
tonului/ sentimentelor: „Lipeşte-te
de un căpitan!”
- Participarea la interacţiuni în
contexte familiare, pentru Jocuri de creare a mesajelor de tip
rezolvarea unor probleme de asertiv, de utilizare ȋn situaţii de
şcoală sau de viaţă competiţie a comunicării potrivite
(ȋncurajare, sprijin, stimulare,
semnalare, apreciere etc.)
Jocuri de creare a numelor de
echipe, a sloganurilor acestora

3
 Activităţi de organizare şi
reorganizare a echipei, ȋn funcţie
de puncte forte/ slabe ale
membrilor, observate pe parcursul
desfăşurării jocului- Jocuri de
analiză a randamentului echipei

Jocuri de creare a echipelor şi de

acceptare a locului ȋn echipă (
numărători din folclorul copiilor,
după numărul de silabe al
prenumelui, după vocala/
consoana cu care ȋncepe
prenumele etc.)
Competenţa de - Identificarea de informaţii în Jocuri de utilizare a unor formule
comunicare ȋn limba străină în mesaje orale sau specifice/ ȋndemnuri exprimate ȋn
limbă străină scrise simple, în contexte limba străină ȋnvăţată: Ready,
familiare de comunicare steady, go!, Allez, allez! etc.
- Exprimarea unor păreri şi
emoţii în cadrul unor mesaje Parcurgerea unor trasee aplicative,
scurte, simple, scrise și orale, în care au ȋn componenţă şi elemente
contexte familiare marcate prin cuvinte scrise ȋn
- Participarea la interacţiuni limba străină: Broscuţa sare pe
verbale simple în contexte frunzele unde sunt scrise cuvinte
familiare de comunicare ȋn limba engleză/ franceză/
germană etc.
- Manifestarea curiozităţii pentru Jocuri de numărare ( simplă, cu
aflarea adevărului şi pentru pas stabilit), de utilizare a
Competențe explorarea unor regularităţi și operaţiilor matematice simple,
matematice (A) și relaţii matematice întâlnite în
pentru parcurgerea unor trasee din
competențe de situaţii familiare (A)
ȋntrecerile pe echipe; ştafete.
bază în științe și - Formularea unor explicaţii
simple, utilizând terminologia
tehnologii (B)
specifică matematicii (A) Jocuri de rezolvare a unor
- Rezolvarea de probleme în probleme logico-matematice ( de
situaţii familiare, utilizând tip „X şi O pe echipe”), de grupare
instrumente şi/sau procedee după un număr stabilit (
specifice matematicii (A)
„Bucheţele”)
- Realizarea unui demers
investigativ simplu prin
parcurgerea unor etape în Jocuri de alegere a căii celei mai
vederea atingerii unui scop (B) potrivite de rezolvare a situaţiei :
- Realizarea unor produse simple cel mai scurt/ lung traseu,
pentru nevoi curente în constituirea unor forme geometrice

4
 activitățile proprii de învățare,
cu sprijin din partea adulților
(B)
- Manifestarea interesului pentru
sănătatea propriei persoane și
pentru un mediu curat (B)
- Aplicarea unor reguli
elementare de igienă personală
și de comportament responsabil
în raport cu mediul (B)
cu ajutorul membrilor echipei,
parcurgerea unui traseu după
indicaţiile celorlalţi
Activităţi de creare/ selectare a
materialelor pentru jocurile
propuse, de organizare a spaţiului
de joc, de distribuire a materialelor
etc.

Jocuri ȋn aer liber, cu accent pe

păstrarea şi protejarea mediului,
condiţie a păstrării sănătăţii
individuale
Competențe - Manifestarea interesului pentru Jocuri care conduc la stabilire a
sociale și civice autocunoaştere ordinii de participare, acordarea
- Punerea în practică a unor de sprijin celuilalt pentru
norme elementare de conduită
rezolvarea unei sarcini
în contexte cotidiene
- Asumarea unor roluri şi
responsabilităţi prin Activităţi ce promovează
participarea la acţiuni în cooperarea, colaborarea, integrarea
contexte de viaţă din mediul fiecărui copil ȋn grupul de joacă
cunoscut (cu accent pe sesizarea importanţei
- Recunoaşterea şi respectarea fiecăruia la realizarea obiectivului)
diversităţii (etno-culturale, – „ Puzzle cu copii”, „ Piesa lipsă”
lingvistice, religioase etc.)
Jocuri de alegere a situaţiei corecte
şi de argumentare a alegerii
Competența - Utilizarea în învățare a unor Jocuri de mişcare cu variante de
digitală funcţii şi aplicaţii simple ale sărituri pe puncte/ arii proiectate
dispozitivelor digitale din cu ajutorul computerului, de către
mediul apropiat, cu sprijin din
profesor şi/sau copii
partea adulţilor
- Dezvoltarea unor conținuturi
digitale simple în contextul Jocuri de aruncare la ţintă fixă şi/
unor activități de învățare sau mobilă, proiectată cu ajutorul
- Respectarea unor norme de dispozitivelor şi aplicaţiilor
bază privind siguranța în digitale, de către profesor şi/sau
utilizarea a dispozitivelor, copii
aplicaţiilor, conţinuturilor
digitale și pe internet. Jocuri video educaționale în care
pot fi implicați toți elevii unei
clase.

5
 Căutarea/consultarea cu ajutorul
calculatorului a unor informații cu
privire la diferite categorii de
jocuri de mișcare.

A învăța să înveți - Identificarea/clarificarea Jocuri de exersare a unor etape din

elementelor pe care le activitatea propriu-zisă, pentru
presupune sarcina de lucru perfecţionarea executării acesteia
înainte de începerea unei
activități de învățare
Explicarea unei reguli/ etape/
- Formularea de întrebări pentru
clarificarea unei sarcini de lucru soluţii coechipierilor
- Utilizarea de tehnici, metode
simple pentru a învăţa, activa Activităţi de stabilire a celei mai
cunoştinţe anterioare şi potrivite soluţii/a unei soluții
înregistra informaţii alternative pentru ȋndeplinirea unei
- Concentrarea atenţiei,
sarcini de grup
perseverarea în lucru la o
sarcină până la finalizarea
Jocuri de exersare a auto-
corespunzătoare şi verificarea
controlului, de concentrare a
propriei activităţi
atenţiei (de exemplu: Transmite
mai departe mesajul pe care ȋl
simţi scris pe spate!)

Activităţi de prezentare şi exersare

a unor jocuri auzite de la părinţi/
bunici/colegi

Spirit de - Manifestarea curiozităţii în Activităţi de creare de jocuri ȋn

inițiativă și abordarea de sarcini noi şi grup, parcurgând toate etapele
antreprenoriat neobişnuite de învăţare , fără specifice: alegerea numelui,
teama de a greşi
descriere, reguli, demonstrare,
- Asumarea unor sarcini simple
de lucru, care implică hotărâre, ȋmbunăţăţire, variante
angajament în realizarea unor
obiective, iniţiativă, Jocuri de alegere a coechipierului
creativitate, cooperare cu pentru realizarea sarcinii ȋn
ceilalți pereche
- Manifestarea interesului pentru
autocunoaştere
Exersarea unor acţiuni pentru
perfecţionarea la nivel individual,
cu accent pe sesizarea şi
acceptarea punctelor slabe

6
Sensibilizare și - Identificarea utilităţii unor
exprimare meserii/profesii pentru membrii
culturala comunităţii
- Recunoaşterea unor elemente
ale contextului cultural local şi
ale patrimoniului naţional şi
universal
- Exprimarea bucuriei de a crea
prin realizarea de lucrări simple
și prin explorarea mai multor
medii și forme de expresivitate
- Recunoaşterea unor elemente
ale contextului cultural local şi
ale patrimoniului naţional şi
universal
- Participarea la proiecte
culturale (artistice, sportive, de
popularizare) organizate în
şcoală şi în comunitatea locală
Teme de discuție în grup
Importanţa disciplinei Joc şi mişcare pentru formarea deprinderii de a lucra ȋn echipă.
Jocuri de utilizare a desenului, ȋn
vederea creării de noi situaţii de
ȋnvăţare (de exemplu, Creează un
nou şotron!)
Crearea unor trasee aplicative,
personalizate cu ajutorul desenelor
Flash-mob cu ocazia unor
evenimente
Elemente de gimnastică, incluse ȋn
structuri ritmice
Jocuri în care activitatea motrică
este însoțită de expresivitate
artistic-culturală (de exemplu, prin
dansuri, coregrafii, elemente de
gimnastică artistică și ritmică)
Elaborarea unor elemente de
recuzită, în cadrul unor spectacole
organizate de/cu elevii.
7
TEMA nr. 2:

O lectură conștientă și sistematică a programei școlare de Joc şi mişcare

a. Scurtă privire asupra programei

Programa şcolară Joc şi mişcare promovează necesitatea formării abilităţilor de viaţă ale
elevilor, acestea fiind indispensabile integrării ȋn societate şi relaţionării normale cu ceilalţi, jocul
fiind o „replică” ȋn miniatură a experienţelor de mai târziu, o modalitate de exresare de roluri
diverse şi de rezolvare a diferitelor situaţii problematice, cu care, mai târziu, ȋn viaţa adultă, s-ar
putea ȋntâlni, sub nenumărate alte forme.
Jocul şi mişcarea, desfăşurate ȋn mod organizat, conştient şi sistematic, permit dezvoltarea
echilibrată a fiecărui copil.

Umor
Curaj
Mandrie

Organizare Rabdare

Flexibilitate Cooperare

Curiozitate
Prietenie

Perseverenta Creativitate

Empatie

Studiul programei dezvăluie centrarea pe competenţe şi organizarea ȋntr-o formă accesibilă şi

logică a elementelor acesteia. Din competenţele generale sunt derivate competenţele specifice,
susţinute cu exemple de activităţi de ȋnvătare.
I. COMPETENȚELE GENERALE vizate la nivelul disciplinei Joc şi mişcare
direcţionează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar. Acestea sunt:

8
 • Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în funcție
1 de capacitatea psiho-motrică și interesele individuale

• Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile

2 ludice

II. COMPETENŢELE SPECIFICE sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
III. ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE sunt doar propuneri, exemple ce ilustrează modalităţi prin
care se dezvoltă competențele specifice, acordând cadrului didactic libertatea de a le folosi sau nu,
de a le adapta sau de identifica el însuşi altele, în funcție de condițiile oferite de colectivul de elevi,
de materialele și mijloacele didactice avute la dispoziție, dar și de creativitatea și personalitatea
fiecărui dascăl.
IV. CONȚINUTURILE sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace care
conduc la formarea/dezvoltarea competențelor. Acestea sunt completate de o colecţie de jocuri,
detaliat prezentate şi explicate, ce pot fi organizate la orele de Joc şi mişcare.
V. SUGESTIILE METODOLOGICE au rolul de a orienta cadrul didactic, incluzând
recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele
generale, sunt analizate strategiile care contribuie predominant la realizarea acestora. Se urmăreşte
astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea/dezvoltarea
competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.
Sugestiile metodologice accentuează necesitatea alegerii acelor strategii care să permită
participarea tuturor elevilor la activităţi, să-i motiveze şi să-i susţină ȋn efortul de a duce la bun
sfârşit o activitate.
Se poate remarca orientarea programei spre dimensiunea atitudinală a competenţelor,
ca rezultate ale ȋnvăţării, spre formarea unui copil capabil să iniţieze activităţi şi să participe la
acestea, atât ȋn cadrul formal, cât şi ȋn cadrul non-formal şi informal. Se doreste un copil care
comunică adecvat, cooperează şi colaborează cu ceilalţi, pentru a putea desfăşura ȋn bune condiţii
jocurile, acestea fiind activităţi ce valorifică potenţialul individual şi tendinţa naturală spre mişcare
şi relaţionare.
Teme de discuţie în grup:
Urmărind programa de Joc şi mişcare, evidențiați în ce constă progresia, ȋn termeni de achiziţii ale
învățării, între competenţa specifică 1.1 de la clasa a III-a şi competența specifică 1.1. de la clasa a
IV-a?
Care sunt trăsăturile de caracter ce pot fi formate prin activităţile specifice disciplinei Joc şi mişcare?
Identificaţi exemple de activităţi de ȋnvăţare care să susţină răspunsul
Care sunt activităţile de ȋnvăţare propuse de programă care urmăresc evitarea discriminării şi a
etichetării?

9
 b. Semnificația enunțurilor competențelor specifice

Competenţa generală: Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, ȋn funcţie de

capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale
Competenţa specifică : 1.1. Aplicarea deprinderilor locomotorii ȋn cadrul unor jocuri de
ȋntrecere- clasa a III-a
Această competenţă este foarte importantă pentru viaţa de zi cu zi a elevilor, dat fiind faptul că ei
sunt ȋn continuă mişcare şi că această nevoie trebuie satisfăcută ȋn cadrul oricărei activităţi.
Practicate şi exersate, ȋn contexte variate, cu conştientizarea vitezei şi a sensului de deplasare,
deprinderile locomotorii pot fi perfecţionate şi relaţionarea cu ceilalţi ȋmbunătăţită, nu numai prin
implicarea în desfăşurarea unor jocuri, ci şi prin evitarea intenționată a ciocnirilor / accidentelor.

Exemplu: Pot fi organizate activităţi de parcurgere a unor trasee cu forme din ce ȋn ce mai
complicate (sinuoase), trasate de cadrul didactic, pe podea/ asfalt; traseele cu forme neregulate se
vor parcurge, mai ȋntâi, individual, apoi, ţinându-se de mâini, fără „pierderea” partenerului, ȋn
perechi, ȋn grup de 3-4, până la 8-10 participanţi.
Pe măsură ce grupul devine mai numeros, fiecare copil are obligaţia de a-şi adapta viteza, de a se
acomoda cu ritmul impus de coechipieri, de a găsi soluţiile cele mai bune, pentru a parcurge traseul,
fără a rupe rândul, chiar şi ȋn situaţiile ȋn care cel mai simplu ar fi să elibereze mâinile celorlalţi.
Situaţia de ȋntrecere ȋntre echipe va aduce presiunea timpului de execuţie, astfel că, deprinderile
locomotorii se vor perfecţiona ȋn procesul exersării lor.

Competenţa generală: Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, ȋn funcţie de

capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale
Competenţa specifică : 1.1. Utilizarea deprinderilor locomotorii ȋn condiţii variate- clasa a IV-a

Odată formată şi exersată deprinderea de mers (ȋn diferite variante), alergare şi săritură, acestea pot
fi utilizate combinat, ȋn jocuri ce stimulează competiţia. Se pot amenaja trasee aplicative care să
solicite fiecare din aceste variante, fie ȋn ȋntreceri ȋn perechi, fie ȋn cele de tip ştafetă. Ȋn funcţie de
nivelul de formare şi aplicare, cadrul didactic poate organiza alte activităţi, care să solicite utilizarea
acestor deprinderi la un nivel mai ȋnalt de acurateţe a execuţiei.

Exemplu: Se trasează, ȋntre liniile de start ale celor două echipe formate, un traseu format din
cercuri/ orice altă formă geometrică la distanţe ce pot fi parcurse prin sărituri simple de pe două
picioare. La semnal, din fiecare echipă va porni un reprezentant, parcurgând ȋn viteză traseul prin
sărituri, fără a omite niciun marcaj. La ȋntâlnirea celor doi, ei joacă “ Piatră, hârtie, foarfecă”; cel
ce pierde această competiţie părăseşte traseul, de la echipa sa pornește un alt coechipier, ȋn timp ce
câştigătorul ȋşi continuă drumul spre echipa adversă. Pe parcursul jocului, copiii vor părăsi traseul
de mai multe ori şi işi vor regla viteza de parcurgere a distanţei prin sărituri, precum şi capacitatea
de a se opri din deplasare, de a schimba sensul deplasării, de a trece din mişcare ȋn repaos şi invers,
de a trece din săritură ȋn alergare etc. fără a incomoda alți elevi participanți.

10
De asemenea, se exersează viteza de reacţie (a lua startul la momentul potrivit, a părăsi traseul
rapid, pentru a permite coechipierului să ȋnceapă, a indca mişcarea corectă pentru jocul “de baraj”),
cooperarea şi susţinerea coechipierilor ȋn timpul desfăşurării jocului, acceptarea ȋnfrângerii/
revanşei etc.

O dată cu fiecare situaţie de joc creată, se poate stimula creativitatea copiilor prin solicitarea găsirii
unui nume pentru echipă (situaţia poate fi complicată prin solicitarea unor nume din domenii
diverse: poveşti, ţări, domnitori etc) şi motivarea alegerii acestuia; ȋn aceste contexte de ȋnvăţare,
stimularea comunicării ȋntre membrii echipei, a asumării rolurilor de “căpitan” şi a negocierii
propunerilor pot fi perfecţionate.

Competenţa generală: Manifestarea unor comportamente adecvate ȋn activităţile ludice

Competenţa specifică: 2.1. Gestionarea relaţiilor intra-grup şi inter-grup ȋn activităţile de joc şi

mişcare- clasa a III-a

Pentru a gestiona relaţiile intra şi/ sau inter-grup, este nevoie ca, la nivel individual, fiecare copil
să-şi gestioneze sentimentele (pozitive sau negative) generate de situaţiile concrete. Astfel, este
nevoie de activităţi ce presupun controlul gesturilor şi al reacţiilor (în jocurile “ Statuile”, “1-2-3
La perete! Stai!”, “ Simon says” etc.) ȋn acţiuni individuale, apoi organizarea unor situaţii de
ȋnvăţare şi exersare a competenţei de descifrare a mesajelor verbale şi non-verbale ale partenerilor.

Exemplu: Copiii, ȋmpărţiţi ȋn echipe, se așează unul ȋn spatele celuilalt. Cadrul didactic va ȋnmâna
primului copil din rând o foaie cu o literă/ cifră, ce va fi trasată cu degetul pe spatele colegului din
faţă, succesiv, până la ultimul copil. Fără a vorbi, fiecare copil trebuie să transmită, prin trasarea pe
spatele colegului din faţă, mesajul/ simbolul primit. Ultimul copil se deplasează către un loc
prestabilit și va scrie cu cretă ceea ce a descifrat din mesajul primit, reașezându-se în partea din față
a formației. Toți participanții vor confrunta rezultatul cu mesajul iniţial și vor stabili câștigătorii
rundei.

Ȋn cazul unei nepotriviri, se va analiza, ȋn echipă, momentul ȋn care s-a pierdut mesajul corect şi se
va stabili dacă a existat o dificultate de transmitere sau de receptare. Ȋn funcţie de aceasta, echipa
are dreptul să se reorganizeze, schimbând locul membrilor săi, pentru un lucru mai eficient.

Analiza situaţiei, acceptarea punctelor slabe şi identificarea celor forte, negocierea poziţiei ȋn şir
sunt elemente care contribuie la formarea deprinderilor de lucru ȋn echipă şi comunicare eficientă,
asertivă.

Temă de discuţie: Identificaţi şi alte activităţi/ modalităţi prin care competenţa specifică 2.1
Asumarea responsabilităţii ȋn ȋndeplinirea rolurilor individual repartizate ȋn cadrul grupului, ȋn
activităţile de joc şi mişcare- clasa a IV-a se poate transforma ȋn achiziţii transferabile. Specificaţi
modul ȋn care s-a urmărit continuarea şi perfecţionarea achiziţiilor vizate prin competenţa specifică
2.2 la clasa a III-a .

11
 c. Clișee didactice

Poate că cel mai răspândit clişeu legat de joc, ȋn general, este acela că doar copiii se joacă.
Adulţii preferă postura de propunător, organizator, observator, dar rareori pe cea de participant cu
drepturi şi responsabilităţi egale. Având ȋn vedere că, ȋn cazul disciplinei „ Joc şi mişcare”, adultul
este cadru didactic, aflat ȋn interacţiune şi proces de predare-ȋnvăţare-evaluare, situaţia poate şi
este necesar să fie schimbată. Participarea adultului la joc conferă importanţă momentului,
atribuie rol educativ şi formativ acestuia. Cadrul didactic trebuie să participe la joc, fie şi numai ȋn
etapa de ȋnceput, aceea de explicare şi demonstrare. Prin participarea la joc, această activitate
capătă importanţă ȋn faţa copiilor, este „ luată ȋn serios” şi, ȋn acelaşi timp, sunt rupte barierele şi
rigiditatea relaţiei adult-copil, cadru didactic- elev.
Un alt clişeu legat de joc, ca formă de activitate didactică, este cel conform căruia
propunerea şi organizarea acestuia ȋi revin ȋntotdeauna cadrului didactic. O schimbare radicală a
acestei concepţii conduce la o atitudine pozitivă a elevilor faţa de şcoală şi la rezultate mai bune
ale ȋnvăţării. Oferindu-i-se şansa să creeze propriul joc, cu reguli, să devină executant al propriilor
idei, să vadă cum ceea ce a propus prinde formă, prin activitatea colegilor săi, copilul se simte mult
mai ȋncrezător ȋn forţele sale, devine dornic să comunice şi să se afirme şi ȋn alte situaţii.

Teme de reflecţie: Identificaţi şi alte clişee legate de jocuri şi propuneţi modalităţi de depăşire a
acestora. Putem introduce elemente specifice ale disciplinei Joc şi mişcare la alte discipline cum
ar fi Matematică, Geografie sau Istorie? Cum?

12
TEMA nr. 3:

Proiectarea didactică pentru disciplina Joc și mișcare, dincolo de formalism

a. Proiectarea didactică ca act personalizat

Pentru a transfera curriculumul oficial în învățare efectivă la nivelul unui grup concret de
elevi, este necesară o proiectare didactică atentă care să găsească acele contexte potrivite prin care
rezultatele învățării listate în programe să devină reale în cazul fiecărui copil. Aşadar, ȋn acest
proces trebuie să se regăsească ȋn mod obligatoriu personalitatea şi stilul fiecărui cadru didactic,
dar şi sintalitatea grupului de elevi. Proiectarea didactică este, astfel, un act personalizat ȋn dublu
sens: particularizat de viziunea cadrului didactic asupra ȋnvăţării, dar şi de particularităţile clasei.
Are rolul de „organizator” al activităţii, cu ordonare pe etape şi alocare de timp secvenţelor
parcursului didactic. Rezultatele procesului de planificare și proiectare a activității didactice,
Planificarea calendaristică anuală şi proiectele unităţilor de ȋnvăţare sunt instrumente utile şi
indispensabile, la care cadrul didactic se raportează permanent.

b. Exemple de proiectare didactică

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Disciplina: Joc şi mişcare
Clasa a III-a
Timp alocat: 1 oră/ săptămână

Unitatea de Competenţe Conținuturi Număr Săptămâna* Obs/

ȋnvăţare specifice de ore Semes-
alocate trul
Ne jucăm 1.1 • Jocuri de mișcare pentru 3 ore S1-S3
învățând! dezvoltarea funcțiilor
1.3 cardiace și respiratorii;
(„Leapşa”- cu variante: pe
ghemuite/ cocoţate) I
• Jocuri de mișcare, trasee
aplicative și ștafete
cuprinzând variante de
alergare - ȋn zig-zag;
(„Şoarecele şi pisica”)
• Jocuri de mișcare și
ștafete cuprinzând variante
de sărituri cu desprindere
de pe ambele picioare;
(„Broscuţele sar ȋn lac”)

13
Toţi pentru 2.1 • Jocuri pentru exersarea 4 S4-S7
unul, unul rolurilor de conducător şi
pentru toţi 2.2 executant („Vizitiul şi
căluţul”)
• Jocuri de mişcare şi trasee
aplicative pentru
perfecţionarea
interacţiunilor intra şi inter-
grup („Piatră , hârtie,
foarfece pe echipe”)
• Jocuri pentru exersarea 27.X -4
tehnicilor de comunicare .XI 2018
eficientă în jocuri de
mișcare (gesturi, semne,
semnale); („Impulsul”,
„Cursa vocalelor”)
I
• Jocuri pentru orientare
spaţio- temporală („Figurile
geometrice”, „Rece, cald,
fierbinte”)

Vacanţa
Mai buni, 1.1 • Jocuri de mișcare și 3 ore S8-S10
ȋmpreună ștafete vizând viteza de
deplasare în relație cu un
1.2 partener; („Mingea
călătoare”)
• Jocuri de mişcare şi
ştafete vizand dezvoltarea
forţei dinamice a
trunchiului şi a
abdomenului („Mingea
şarpe”)
• Ştafete pentru
perfecţionarea rezistenţei
generale la efort („ Nu te
lăsa, frate!”)

Eroi de 1.1 • Jocuri de mișcare, trasee 4 ore S11-S14

poveste 1.2 aplicative și ștafete

14
 2.1 cuprinzând variante de
alergare – cu ocolire de
obstacole; („ Poşta merge”,
„ Acul cu aţă”)
• Jocuri de mișcare,
cuprinzând aruncarea
azvârlită la distanță („
Raţele şi vânătorii”)
• Jocuri de mișcare și
ștafete, cuprinzând
aruncarea azvârlită la
țintă;(„ Țintașii iscusiți”)
• Ştafete şi jocuri de
mişcare pentru exersarea
capacităţii de ascultare şi
acceptare a opiniei
celorlalţi („ Apărătorul
cetăţii”)

Vacanţa de iarnă
Pe locuri, fiţi 1.3 • Jocuri de mișcare 2 ore S15-S16
gata, start! 2.1 desfăşurate ȋn aer liber („
Derdeluşul”, )
• Jocuri de mișcare pe
echipe, cuprinzând
aruncarea azvârlită la țintă
(„Atacul cetăţii de zăpadă)

Evaluare 1 oră S17 I

semestrială
Vacanţă intersemestrială
De-aş fi... 1.2 • Jocuri de mișcare, trasee 4 ore S1- S4 II
1.3 aplicative și ștafete
cuprinzând – tracțiunea-
ȋmpingerea; („ Unde-s doi,
puterea creşte!)
• Jocuri de mișcare, trasee
aplicative și ștafete
cuprinzând – tracțiunea; („
Echipa de intervenţie
rapidă”)

15
 • Jocuri de mişcare şi
ştafete cuprinzând
aruncarea lansată cu două
mâini, ȋnainte, ȋn sus şi
deasupra capului („ Intre
două focuri”)
• Jocuri de mişcare şi
ştafete cuprinzând
prinderea cu o mână prin
apucare („ Pescarul cu
plasă”)
Cu 1.1 • Jocuri de mișcare și 3 ore S5-S7 II
matematica la 1.2 ștafete cuprinzând variante
joacă 1.3 de sărituri cu desprindere
2.2 de pe un picior
(„Şotronul”- variante
clasice, dar si variante
create de copii)
• Trasee aplicative și
ștafete cuprinzând
variante de alergare, cu
ocolire de obstacole ( „
Cursa pe numere”, „
Calculatoarele”)
• Jocuri de mișcare și
ștafete cu transport și
punere de obiecte („ X şi
O pe echipe”)
Magazinul de 1.2 • Jocuri de mișcare, trasee 3 ore S8-S10
jocuri 1.3 aplicative și ștafete
2.2 cuprinzând căţărare-
coborâre („ Toboganul”);
• Jocuri de mișcare și
ștafete cuprinzând variante
de alergare cu trecere
peste obstacole („ Cursa
iepuraşilor”);
• Jocuri pentru exersarea
atitudinii pro-sociale şi a
capacităţii de a oferi
sprijin necondiţionat („
Laţul”, cu varianta „ Unde

16
 s-a rupt lanţul?”)

Jocuri 1.1. • Jocuri de mișcare pentru 2 ore S11-S12

reȋnviate timpul liber;
1.3 Jocuri: „Jocul culorilor”,
„Ţările”, „Ţără, ţară, vrem
2.1 ostaşi!”
• Jocuri pentru orientare
spațio-temporală: repere
statice, dinamice; ritm, ȋn
aer liber („ Atinge şi
fugi!”)

Joc şi 1.1 • Jocuri de mişcare 2 ore S13-S14

prietenie 1.3 constituite spontan, ȋn
2.1 timpul liber („Mingea la
2.2 căpitan”, „ Floare, floare”)
• Activităţi de orientare
turistică, ȋn parc/
vecinătatea şcolii („De-a
ghizii”, „ Urmăreşte
indiciile”)
Evaluare 1 oră S15
finală

*Planificarea calendaristică este realizată pentru anul şcolar 2018-2019, cu 33 de

săptămâni alocate procesului de predare- ȋnvăţare-evaluare, din care 17 săptămâni pentru
semestrul I şi 16 săptămâni pentru semestrul al II-lea. Programului Scoala Altfel, care
nu are o perioadă unică de desfăşurare la nivel naţional, i s-a alocat, ȋn această
planificare, o săptămână pe semestrul al II-lea. Va putea fi inclus ȋn planificare potrivit
deciziei la nivel de unitate şcolară, cu menţiune explicită la rubrica Observaţii.

17
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Cu matematica la joacă
Timp alocat: 3 ore
Perioada: 3 săptămâni

Proiectul unităţii de ȋnvăţare

CS Resurse Evaluare
(nr.) (eventual
Detalieri de Activități de învățare (eventual forme de
conținut forme de organizare a clasei) organiza
re a
clasei)
1.1 • „Şotronul”- variante clasice, dar si Resurse Observare
variante create de copii material sistematică
• Jocuri de 2.2 -Participarea individuală la e:
mișcare și desfăşurarea jocului, cu respectarea Cretă, Grilă de
ștafete regulilor explicate; post-it observare (de
cuprinzând -Crearea unui nou şotron (o nouă formă progres)
variante de şi noi reguli) şi prezentarea regulilor de
sărituri cu joc;
desprindere de -Exprimarea opiniei individuale faţă de Feed-back (de
pe un picior prestaţia echipei proprii şi/sau adverse; tip sandwich)
-Oferirea de soluţii pentru
ȋmbunătăţirea prestaţiei echipei.

1.3 • Jocurile „ Cursa pe numere”, Resurse Observare

• Trasee 2.1 „Calculatoarele” material sistematică
aplicative și -Respectarea criteriilor de stabilire a e:
ștafete echipelor; fanioane, Auto-evaluare
cuprinzând - Participarea la activitatea de joc şi cretă,
variante de mişcare, respectând regulile explicate;
alergare, cu -Activităţi de analiză a randamentului
ocolire de echipei şi propunere de ȋmbunătăţire a
obstacole regulilor de desfăşurare a jocului;
- Implicarea activă în evitarea/
medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare;
-Autoanaliza randamentului

18
 • Jocuri de 1.2 Jocul „ X şi O pe echipe” Resurse Observare
mișcare și 2.2 - delimitarea spaţială a suprafeţei de material sistematică
ștafete cu joc; e: cretă,
transport și - activităţi specifice de stabilire a pioni
punere de echipelor şi a regulilor; (câte 3 de Feed back ( tip
obiecte -activităţi de adaptare a vitezei şi a 2 culori sandwich)
sensului de deplasare, ȋn funcţie de diferite)
partener/ parteneri;
-realizarea unor sarcini de colaborare ȋn
activitate;
- activităţi de perfecţionare a
comunicării verbale şi non-verbale ȋn
grup;
- implicarea activă în evitarea/
medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare;
- autoanaliza randamentului;

Proiectul unităţii de ȋnvăţare este un instrument util profesorului, adaptat la realitatea din
clasă (în primul rând la trăsăturile colectivului de elevi și particularitățile individuale ale acestora).
În egală măsură, proiectul unității de învățare poate suferi schimbări, adaptări, în funcție de
contextul și condițiile de desfășurare a unei activități (chiar și denumirea surprinde acest lucru,
documentul fiind un proiect).

Să luăm exemplul stării vremii nefavorabile coroborată cu imposibilitatea de a folosi o sală de

sport într-o anumită oră. Este evident că ȋn sala de clasă nu se pot organiza toate jocurile propuse,
ȋnsă fiecare cadru didactic trebuie să fie pregătit pentru organizarea unor jocuri de interior, care să
vizeze (măcar în linii mari) aceleaşi competenţe. Astfel, pentru colaborare şi cooperare ȋntre
membrii echipei, se poate organiza ȋn clasă un meci de fotbal de masă, unind pupitre, stabilind
porţile din creioane/ penare. Mingea se obţine prin mototolirea unei foi şi strâgerea sa sub formă
de sferă, cu ajutorul benzii scotch sau al firelor. Regulile sunt clare şi copiii pot folosi, pentru
proiectarea mingii, pensula sau chiar lovitura tip „ bobârnac”. Pentru ştafetă, se poate organiza ȋn
clasă jocul „X şi O” pe echipe. Se stabilesc/ Se creează simbolurile diferite pentru X şi O (câte 3
fanioane ȋn 2 culori, câte 3 cutii etc), se trasează ȋn faţa clasei careul 3/3, se explică şi se
demonstrează regulile. O altă soluţie este desfășurarea activităţii pe hol, cu organizarea unei
ştafete, pentru transport de obiecte şi deplasare ȋn formaţie de câte doi.

„Mingea călătoare” este un joc simplu şi distractiv. Se ȋmpart copiii ȋn 2 echipe, dispuse în
perechi. Fiecare pereche, ţinându-se de mâini, trebuie să ocolească şirul, transportând o minge, pe
care o predau următorilor coechipieri. Câştigă echipa care ajunge prima ȋn formația iniţială. Pe
lângă deplasare, coordonare, transport de obiecte, viteză, se exersează şi ȋndemânarea, cooperarea,
dar şi rezolvarea de probleme, deoarece, ȋn caz de pierdere a mingii, partenerii nu au voie să-şi

19
desprindă mâinile pentru a o recupera. Este important să luăm ȋn considerare posibilitatea de a nu
putea face totul conform proiectării, ȋntr-un anumit moment, şi să tratăm situaţiile particulare cu
luciditate şi flexibilitate. Creativitatea şi spontaneitatea copiilor ne pot fi, deseori, un real sprijin.

Important este să existe o corelaţie ȋntre conţinuturile selectate, competenţele specifice, activităţile
de ȋnvăţare, resursele disponibile. Luaţi ȋn considerare interdependenţa reală ȋntre aceste elemente
şi căutați resurse reale, pe care să le puteţi folosi (procurându-le, creându-le). Rubrica de evaluare
trebuie să fie completată cu instrumentele de evaluare potrivite, selectate sau construite ȋn aşa fel
ȋncât să reflecte fidel achizițiile învățării.

20
 Tema 4:
Abordări metodologice - în şi dincolo de programa şcolară

Sugestiile metodologice ale programei pentru disciplina Joc şi mişcare recomandă strategii
didactice activ-participative, pe considerentul „Aud şi uit / Văd şi ȋmi amintesc / Acţionez şi
ȋnţeleg.” (Confucius); astfel, formulează câteva cerinţe obligatorii ale fiecărui demers didactic:
cuprinderea tuturor elevilor ȋn activitate, adaptarea cerinţelor la particularităţile fizice şi motrice ale
unor elevi, evitarea eliminării din joc, succesiunea acceptării rolului de conducător/ participant,
echilibrarea tipului de efort solicitat de activităţile propuse ȋntr-o lecţie, existenţa unei forme de
ȋntrecere etc.

Dincolo de aceste recomandări şi sugestii, ar fi util să trecem ȋn revistă metodele pe care le

folosim cu precădere ȋn aceste ore. Deşi este evidentă dorinţa tuturor de a fi moderni, de a folosi
„ noile” metode, ȋn detrimentul celor tradiţionale, trebuie spus că nu folosirea unei metode moderne
face din activitate un demers modern şi atractiv, că, ȋn egală măsură explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, metoda algoritmului pot fi utilizate cu succes ȋntr-o lecţie de Joc şi mişcare, la sfârşitul
căreia putem spune că ne-am atins obiectivele. Între aceste tipuri de metode nu există excludere
reciprocă, ci o fericită completare, ȋn vederea găsirii celor mai bune strategii didactice pentru
disciplina Joc şi mişcare, ȋn mod particular.

Aşadar, orice joc nou trebuie explicat, demonstrat, exersat, cu respectarea ȋntocmai a
etapelor de execuţie şi a mişcărilor. Toate acestea au rolul de a forma, exersa şi perfecţiona
deprinderile, de a duce la acurateţea mişcărilor în scopul formării/exersării competențelor normate
de programă. Ajungând, ȋnsă la aspecte legate de formarea conduitei şi conştiinţei morale,
descoperim că metode precum problematizarea sau brainstorming-ul sunt foarte potrivite ȋn analiza
randamentului propriu/ al echipei, ȋn etapa de găsire a unei soluţii pentru situaţia problematică, ȋn
etapa de decizie asupra ordinii/ rolului de conducător/ coordonator al grupului etc.

Considerând distincţia şi ȋmbinarea tradiţional-modern ȋn orele de Joc şi mişcare deja

explicată, ar trebui menţionat că avantajul cel mai mare al acestei discipline este concentrarea pe
ȋnvăţarea prin cooperare. A şti să cooperezi pentru a ȋndeplini o sarcină este o competenţă foarte
importantă şi, ȋn acelaşi timp, greu de format la elevii de vârstă mică. Solicită, ȋn acelaşi timp, şi
din partea cadrului didactic un efort suplimentar şi experienţă ȋn organizarea şi gestionarea
situaţiilor de ȋnvăţare prin cooperare.

„Într-o situaţie de învăţare prin cooperare, interacţiunea este caracterizată de o

interdependenţă pozitivă dintre obiectiv şi răspunderea individuală.” (Johnson & Johnson 1998)

Dacă temerea cea mai mare a cadrelor didactice este, la celelalte discipline, că ȋn fiecare
grup, doar acei elevi care au mai multe cunostinţe şi deprinderi mai bune de lucru intelectual vor
realiza sarcinile de lucru, iar ceilalţi doar îi vor urma, la disciplina Joc şi mişcare nu ar trebui să
existe această temere, dată fiind tendinţa naturală a copilului spre mişcare şi pornirea sa spre joc.
Exersând cooperarea şi colaborarea pentru ȋndeplinirea unei sarcini, copilul ȋnvaţă mai uşor, nu
mai percepe presiunea la nivel individual, capătă explicaţii şi lămuriri de la cei ce ȋi sunt parteneri
de joc, ȋntr-un mod, deseori, mai accesibil. Această abilitate de a lucra ȋn echipă şi a ȋnvăţa prin

21
cooperare va fi calea spre ȋmbunătătirea activităţii la lucrul ȋn echipă ȋn orice alt moment al
demersului didactic.

Cooperarea este mult mai utilă decât competiţia. A considera competiţia drept singura formă de a
motiva elevul ȋn obţinerea de performanţe ȋnseamnă a dezechilibra tot procesul devenirii sale.

Teme de reflecţie:

Programa sugerează ca ȋn fiecare oră să existe o formă de ȋntrecere (ȋnţeleasă ȋn sensul concursului
ȋntre echipe), repetarea unui joc şi ȋnvătarea altuia. De asemenea, exprimă necesitatea de revenire
a organismului după efort. Identificaţi ȋn situaţiile prezentate un joc pentru acest moment de
revenire după efort propuneţi şi alte jocuri pentru această etapă, păstrând cerinţa ȋntrecerii.

22
Tema 5:

Evaluarea nivelului de performanță al competenţelor specifice

Dacă eşti copil, poate părea amuzant să primeşti calificativ pentru cât de bine te joci, de
vreme ce acesta-i lucrul pe care-l faci cel mai bine!

Ȋnsă, dacă eşti cadru didactic, dacă ai de respectat o programă şi ţi-ai proiectat cu grijă totul,
a evalua este o necesitate. Evaluarea este oglinda ȋn care-l privim pe elevul nostru, văzând acolo
nu numai schimbarea lui, ci şi rodul activităţii noastre. Această imagine este cea care ne dă măsura
ȋndeplinirii obiectivelor propuse, a realizării schimbării aşteptate şi, ȋn egală măsură, cea care
trebuie să ne ordoneze acţiunile viitoare.

Ce evaluăm? Evaluăm comportamentul elevului ȋn desfăşurarea jocurilor, cu atenţie

sporită pe executarea acţiunilor motrice cerute de joc, pe respectarea regulilor jocului, pe
ȋndeplinirea rolurilor atribuite sau asumate şi pe modul ȋn care comunică şi lucrează ȋn echipă.
Evaluăm, de asemenea, capacitatea acestuia de a participa la jocurile ȋnvăţate şi exersate, aceasta
dovedindu-ne şi nivelul de dezvoltare intelectuală (gândire, limbaj, memorie, atenţie),
caracteristici ale voinţei, motivaţiei, dar şi echilibrul socio-afectiv.
Aşadar, la Joc şi mişcare evaluăm copilul ca un „ tot”, ȋn integralitatea fiinţei sale
Când evaluăm? Evaluăm continuu, pe parcursul unității de învățare, dar şi la ȋnceput de
unitate de învățare (evaluarea iniţială) şi la sfârşit (evaluarea sumativă).
Cum evaluăm? Prin observarea sistematică a comportamentului elevului ȋn desfăşurarea
jocurilor la orele de Joc şi mişcare, ȋn pauze (atunci când se joacă, ȋmpreună cu colegii, unul din
jocurile ȋnvăţate), ȋn timpul drumeţiilor şi al excursiilor.
Pentru a evalua, este necesară utilizarea unor instrumente care să ajute cu adevărat. Aceasta
ȋnseamnă alegerea/elaborarea unor grile de observare, ȋn care fiecare cadru didactic ȋşi notează
datele şi nivelul observat al comportamentului/deprinderii urmărite. Aceste grile trebuie să fie
privite ca instrumente ce permit atât o evaluare holistică care permite evidențierea progresului, cât
și analiza rezultatelor în vederea planificării ulterioare a activității.
Grila de progres construită mai jos se poate aplica unităţii de de ȋnvăţare „ De-aş fi..” .

Unitatea de ȋnvăţare: De-aş fi...

Perioada de observare: ........................................
Nivel de ȋnregistrare: F= format; Cf= ȋn curs de formare; N= neformat

A.N. B.E B.L D.D F.V G.S L.R M.S

Elev

Comportamente
observate
CS 1.1 F/2.II F/2.II CF/2.II
F/9.II

23
 Deplasarea individuală
corectă - viteză, direcţie
CS 1.3. F/ 9.II Cf/9.II
Deplasarea ȋn relaţie cu
un partener
CS 1.2. F/2.II CF/9.II
Transportul şi mânuirea
de obiecte pe distanţa
stabilită/ ȋntre reperele
date
CS 2.2 F/2.II F/2.II
Respectarea regulilor
jocului/ a etapelor de
desfăşurare
CS 2.2. F/ 9.II F/9.II
Comunicarea şi
cooperarea cu
coechipierii
CS 2.2. Cf/2.II
Comunicarea cu membrii B/9.II
echipei oponente
(ȋncurajarea, acordarea
revanşei)
CS 2.2. Cf/9.II Cf/9.II
Ȋnsuşirea rolului atribuit/ Preferă rol Preferă rel
solicitat de de subord.;
( cu specificarea conducător nu acceptă
preferinţei pentru un rol, de joc; nu să fie
dacă se observă) acceptă să căpitan.
fie ȋn rel.
de subord.
CS 2.2 F/ 9.II Cf/ 9.II
Autoevaluarea subevaluare
randamentului

Ceea ce este important este ca acestea să ofere informaţii valoroase, care să ajute la
aprecierea formării competențelor programei pentru fiecare elev ȋn parte, astfel ȋncât să se poată
lua măsuri ameliorative, să se creeze acele situaţii de ȋnvăţare care să permită progresul.
Aşadar, citind, pe verticală, „ tabloul” elevului B.L., putem concluziona, la un anumit
moment că a avut dificultăţi ȋn deplasarea individuală, ȋnsă a reuşit să se deplaseze corect, conform
cerinţelor. Are capacitatea de a respecta regulile jocului şi etapele de desfăşurare. Comunică foarte
bine atât cu coechipierii, cât şi cu colegii din echipa adversă, neavând tendinţa de a se opune

24
acordării revanşei. Rămâne ȋn curs de formare deplasarea ȋn relaţie cu un coleg (neadaptarea
vitezei proprii la viteza de deplasare a celuilalt), transportul de obiecte, precum şi atitudinea faţă
de situaţiile de coordonare a echipei. Elevul B.L. nu acceptă niciodată rolul de căpitan, fiind un
bun executant; ȋşi subevaluează performanţele, nefiind ȋncrezător ȋn forţele proprii.
Pentru elevul B.L., următoarele măsuri ameliorative sunt avute ȋn vedere:
• organizarea de jocuri ȋn pauze, cu cerinţa deplasării ȋn perechi;
• crearea situaţiilor specifice de transport- cu insistenţa pe transportul obiectelor personale
(ghiozdan, echipament de educaţie fizică etc.);
• desemnarea acestui elev drept „căpitan-secund”, pentru a avea ocazia să-şi susţină părerea
ȋmpreună cu un alt coleg.

Nu trebuie minimizată importanţa acestor documente, pentru că ele oferă o imagine

completă a evoluţiei fiecărui elev şi, ȋntr-o anumită măsură, pot explica şi performanţele acestuia
la alte discipline.

Ceea ce este, de asemenea important, este oferirea de feed-back elevilor. Copiii au

capacitatea de a descifra foarte uşor limbajul non-verbal, astfel că, pe lângă feed-back-ul verbal,
este necesar să le transmitem stări pozitive, exprimate prin zâmbet. Ȋntr-un mod prietenos, dar
corect, le putem atrage atenţia asupra aspectelor pe care le pot ȋmbunătăţi. Este foarte important să
le spunem când şi unde nu au atins nivelul maxim de performanţă, dar şi să le oferim ocazia de a
se corecta și de a progresa.

De asemenea, este importantă exersarea capacităţii de auto-evaluare şi de inter- evaluare.

Verbalizând criteriile de evaluare, argumentând observaţiile făcute cu privire la propriul
comportament sau al colegilor, fiecare elev are ocazia de a-şi ȋnsuşi şi interioriza mult mai bine
regulile şi de a-şi raporta mai corect comportamentul la standardele cerute.

25
Tema nr. 6:
Dincolo de trunchiul comun: programa de opţional

Având ȋn vedere ponderea Ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate ȋn Planul
cadru al claselor pregătitoare, I, a II-a , a III-a şi a IV-a, precum şi completarea fericită pe care o
aduc orele de Muzică şi mişcare, propunem un opţional „integrativ” de tipul euritmiei sau al
teatrului, care să exerseze atât deprinderile formate prin Joc şi mişcare (de mişcare şi răspuns la
comenzi, de respectare a etapelor unui joc şi a regulilor acestuia, abilitatea de a lucra ȋn echipa),
cât şi capacitatea de exprimare lingvistică şi emoţională.

Bibliografie:

• Johnson, D. & Johnson, R. (1998). Cooperative learning and social interdependence

theory: Cooperative learning.
• Programa şcolară pentru disciplina Joc şi mişcare clasele a III-a şi a IV-a, Anexa nr. 2 la
ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014 MINISTERUL EDUCAȚIEI
NAȚIONALE http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2014-12/27-
Joc%20si%20miscare_clasele%20a%20III-a%20-%20a%20IV-a.pdf

26