Pr

oiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (cod SMIS 2014+: 118327)

Program de formare continuă a cadrelor didactice

Modulul II: Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul primar. Disciplina
de studiu din perspectiva didacticii specialităţii

Disciplina Joc şi mişcare

Autor suport de curs: prof. înv. primar Irina Terecoasă

- București, 2019 -

1
TEMA nr. 1:
 Profilul de formare al absolventului din perspectiva disciplinei Joc şi mişcare

„Joc şi mişcare” este cea mai nouă disciplină din Planul-cadru, o ancoră ȋn universul
imediat, concret al copilăriei, ȋncercând să atragă prin spaţiu (de cele mai multe ori, exterior
clasei), prin organizare (ȋmpreună cu ceilalţi, pe echipe, ȋn grup), prin reguli ( deseori distractive,
atractive, uneori, create chiar de copii), prin comunicarea specifică (directă, nemijlocită) şi prin
ruperea barierelor lecţiilor clasice, ȋn bancă, ȋn clasă, cu caiete şi manuale. Ora aceasta ar trebui
să fie “pata de culoare” a fiecărei săptămâni şi punctul de plecare pentru jocurile din pauze, din
timpul liber sau de la sfârşitul programului.
Integrată în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, disciplina are o
viziune integrativă; aceasta completează influenţele din sfera motrică şi fizică (urmărite, cu
precădere, la orele de Educaţie fizică) şi le valorifică ȋn activităţi ce vizează dezvoltarea
intelectuală şi emoţională a elevilor.

Dezvoltare fizică Dezvoltare socială Relaţionare

Comunicare
Cooperare
Viteză Colaborare
Rezistenţă Flexibilitate
Coordonare Negociere
Flexibilitate Rezolvarea conflictelor Respectarea regulilor
Motricitatea fină şi grosieră
Dezvoltarea emoţională

Dezvoltarea copilului
prin joc şi mişcare Empatie
Dezvoltare cognitivă Gândire Perseverentă
Limbaj Ȋncredere ȋn sine
Rezolvare de probleme Memorie Controlul impulsurilor
Atenţie Manifestarea/Exprimarea emoţiilor
Viteză de reacţie
Creativitate

2
Mai mult decât la orice altă disciplină, programa permite cadrului didactic să fie creativ, flexibil,
adaptabil, să utilizeze resuse variate, de la cele mai simple, până la cele mai complexe, selectate
şi/ sau create de el ȋnsuşi şi ȋi conferă o libertate totală ȋn alegerea celor mai potrivite activităţi de
ȋnvăţare pentru fiecare moment.

Ceea ce este nou, dar şi interesant ȋn programa “Joc şi mişcare” este modul acccesibil prin
care se propune şi se oferă un demers ce are ȋn centrul său “copilăria copilului universal”.
 Un astfel de copil se formează prin joc: informat, motivat, comunicativ, creativ, altruist,
tolerant, respectuos, vesel, cu viteză de reacţie şi, ȋn egală măsură, sănătos şi echilibrat din punct
de vedere socio-afectiv.

Teme de reflecţie: Care este importanţa jocului pentru copil? (luaţi ȋn considerare rolurile pe care
şi le asumă şi le exersează) Dar pentru societate? (Jocul- parte a patrimoniului cultural imaterial).
Cum contribuie jocul la formarea trăsăturilor de caracter?

Descriptorii pe care îi găsiți în tabelul următor, pe a doua coloană, sunt detalieri

comportamentale care provin din explicitarea competențelor cheie (prima coloană). Reperele
metodologice (ultima coloană) sunt colecții de activități de învățare, metode, mijloace și
modalități de organizare a claselor de elevi care au în vedere scopuri bine precizate, cu
menţiunea că acestea pot fi activităţi de sine stătătoare sau pot fi momente ale altor activităţi
desfăşurate la disciplina „ Joc şi mişcare” sau la oricare altă disciplină.
Competență Descriptori pentru nivelul Repere metodologice
cheie învăţământ primar conform
profilului absolventului

Comunicare - Identificarea de fapte, opinii, Jocuri de identificare a

în limba emoţii în mesaje orale sau
maternă scrise, în contexte familiare
de comunicare
- Exprimarea unor gânduri,
păreri, emoţii în cadrul unor
mesaje simple în contexte
familiare de comunicare
- Participarea la interacţiuni în
contexte familiare, pentru
rezolvarea unor probleme de
şcoală sau de viaţă
emoţiilor celorlalţi şi de
comunicare verbală şi non-
verbală: Ghicește
sentimentul/ emoţia! sau Mima
Jocuri de exersare a rolurilor
de conducător/ executant, cu
accent pe identificarea
sarcinilor
specifice, pe controlul
gesturilor/ tonului/
sentimentelor: „Lipeşte-te de
un căpitan!”
Jocuri de creare a mesajelor de
tip asertiv, de utilizare ȋn
situaţii de competiţie a
comunicării potrivite
(ȋncurajare, sprijin, stimulare,
semnalare, apreciere etc.)
Jocuri de creare a numelor de
echipe, a sloganurilor
acestora

3

Competenţa - Identificarea de informaţii în
de limba străină în mesaje orale
comunicare sau scrise simple, în contexte
ȋn familiare de comunicare
limbă străină - Exprimarea unor păreri şi
emoţii în cadrul unor mesaje
scurte, simple, scrise și orale,
în contexte familiare
- Participarea la interacţiuni
verbale simple în contexte
familiare de comunicare
Competențe - Manifestarea curiozităţii pentru
matematice (A) aflarea adevărului şi pentru
și competențe explorarea unor regularităţi și
relaţii matematice întâlnite în
de bază în
situaţii familiare (A)
științe și - Formularea unor explicaţii
tehnologii (B) simple, utilizând
terminologia specifică
matematicii (A)
- Rezolvarea de probleme în
situaţii familiare, utilizând
instrumente şi/sau procedee
specifice matematicii (A)
- Realizarea unui demers
investigativ simplu prin
parcurgerea unor etape în
Activităţi de organizare şi
reorganizare a echipei, ȋn
funcţie de puncte forte/ slabe
ale
membrilor, observate pe
parcursul desfăşurării jocului-
Jocuri de analiză a
randamentului echipei
Jocuri de creare a echipelor şi
de acceptare a locului ȋn
echipă ( numărători din
folclorul copiilor, după
numărul de silabe al
prenumelui, după vocala/
consoana cu care ȋncepe
prenumele etc.)
Jocuri de utilizare a unor
formule specifice/ ȋndemnuri
exprimate ȋn limba străină
ȋnvăţată: Ready, steady, go!,
Allez, allez! etc.
Parcurgerea unor trasee
aplicative, care au ȋn
componenţă şi elemente
marcate prin cuvinte scrise ȋn
limba străină: Broscuţa sare pe
frunzele unde sunt scrise cuvinte
ȋn limba engleză/ franceză/
germană etc.
Jocuri de numărare ( simplă,
cu pas stabilit), de utilizare a
operaţiilor matematice simple,
pentru parcurgerea unor trasee
din ȋntrecerile pe echipe;
ştafete.
Jocuri de rezolvare a unor
probleme logico-matematice ( de
tip „X şi O pe echipe”), de
grupare după un număr stabilit (
„Bucheţele”)
Jocuri de alegere a căii celei
 vederea atingerii unui scop
(B) mai potrivite de rezolvare a
- Realizarea unor produse simple
situaţiei : cel mai scurt/ lung
pentru nevoi curente în
traseu,
constituirea unor forme geometrice

activitățile proprii de cu ajutorul membrilor

învățare, cu sprijin din partea echipei, parcurgerea unui
adulților (B) traseu după indicaţiile
- Manifestarea interesului pentru
celorlalţi
sănătatea propriei persoane și
pentru un mediu curat (B)
- Aplicarea unor reguli Activităţi de creare/ selectare
elementare de igienă a materialelor pentru
personală și de jocurile
comportament responsabil în propuse, de organizare a
raport cu mediul (B) spaţiului de joc, de distribuire a
materialelor etc.

Jocuri ȋn aer liber, cu accent

pe păstrarea şi protejarea
mediului, condiţie a păstrării
sănătăţii individuale

Competențe - Manifestarea interesului pentru Jocuri care conduc la stabilire

sociale și civice autocunoaştere a ordinii de participare,
- Punerea în practică a unor acordarea de sprijin celuilalt
norme elementare de
pentru
conduită în contexte
cotidiene rezolvarea unei sarcini
- Asumarea unor roluri şi
responsabilităţi prin Activităţi ce promovează
participarea la acţiuni în cooperarea, colaborarea,
contexte de viaţă din mediul integrarea fiecărui copil ȋn
cunoscut
grupul de joacă (cu accent pe
- Recunoaşterea şi respectarea
sesizarea importanţei fiecăruia la
diversităţii (etno-culturale,
realizarea obiectivului) –
lingvistice, religioase etc.)
„ Puzzle cu copii”, „ Piesa lipsă”

Jocuri de alegere a situaţiei

corecte şi de argumentare a
alegerii
Competența - Utilizarea în învățare a unor
digitală funcţii şi aplicaţii simple ale
dispozitivelor digitale din
mediul apropiat, cu sprijin
din partea adulţilor
- Dezvoltarea unor conținuturi
digitale simple în contextul
unor activități de învățare
- Respectarea unor norme de
bază privind siguranța în
utilizarea a dispozitivelor,
aplicaţiilor, conţinuturilor
digitale și pe internet.
Jocuri de mişcare cu variante de
sărituri pe puncte/ arii
proiectate cu ajutorul
computerului, de către profesor
şi/sau copii
Jocuri de aruncare la ţintă fixă
şi/ sau mobilă, proiectată cu
ajutorul dispozitivelor şi
aplicaţiilor
digitale, de către profesor
şi/sau copii
Jocuri video educaționale în
care pot fi implicați toți elevii
unei clase.
Căutarea/consultarea cu ajutorul
calculatorului a unor informații
cu privire la diferite categorii de
jocuri de mișcare.
A învăța să înveți - Identificarea/clarificarea
elementelor pe care le
presupune sarcina de lucru
înainte de începerea unei
activități de învățare
- Formularea de întrebări pentru
clarificarea unei sarcini de lucru
- Utilizarea de tehnici, metode
simple pentru a învăţa, activa
cunoştinţe anterioare şi
înregistra informaţii
- Concentrarea atenţiei,
perseverarea în lucru la o
sarcină până la finalizarea
corespunzătoare şi verificarea
propriei activităţi
Spirit de - Manifestarea curiozităţii în
inițiativă și abordarea de sarcini noi şi
antreprenoriat neobişnuite de învăţare , fără
teama de a greşi
- Asumarea unor sarcini simple
de lucru, care implică
hotărâre, angajament în
realizarea unor obiective,
iniţiativă, creativitate,
cooperare cu ceilalți
- Manifestarea interesului pentru
autocunoaştere
Jocuri de exersare a unor etape
din activitatea propriu-zisă,
pentru perfecţionarea executării
acesteia
Explicarea unei reguli/
etape/ soluţii
coechipierilor
Activităţi de stabilire a celei mai
potrivite soluţii/a unei soluții
alternative pentru ȋndeplinirea
unei sarcini de grup
Jocuri de exersare a auto
controlului, de concentrare a
atenţiei (de exemplu:
Transmite mai departe
mesajul pe care ȋl simţi scris
pe spate!)
Activităţi de prezentare şi
exersare a unor jocuri auzite de
la părinţi/ bunici/colegi
Activităţi de creare de jocuri
ȋn grup, parcurgând toate
etapele specifice: alegerea
numelui, descriere, reguli,
demonstrare, ȋmbunăţăţire,
variante
Jocuri de alegere a
coechipierului pentru
realizarea sarcinii ȋn
pereche
Exersarea unor acţiuni pentru
perfecţionarea la nivel
individual, cu accent pe
sesizarea şi
acceptarea punctelor slabe
6
 Sensibilizare - Identificarea utilităţii unor
și exprimare meserii/profesii pentru
culturala membrii comunităţii
- Recunoaşterea unor elemente
ale contextului cultural local
şi ale patrimoniului naţional
şi universal
- Exprimarea bucuriei de a crea
prin realizarea de lucrări
simple și prin explorarea mai
multor medii și forme de
expresivitate
- Recunoaşterea unor elemente
ale contextului cultural local
şi ale patrimoniului naţional
şi universal
- Participarea la proiecte
culturale (artistice, sportive,
de popularizare) organizate
în şcoală şi în comunitatea
locală
Jocuri de utilizare a desenului,
ȋn vederea creării de noi situaţii
de ȋnvăţare (de exemplu,
Creează un nou şotron!)
Crearea unor trasee aplicative,
personalizate cu ajutorul
desenelor
Flash-mob cu ocazia unor
evenimente
Elemente de gimnastică, incluse
ȋn structuri ritmice
Jocuri în care activitatea motrică
este însoțită de expresivitate
artistic-culturală (de exemplu,
prin dansuri, coregrafii,
elemente de gimnastică artistică
și ritmică)

Elaborarea unor elemente de

recuzită, în cadrul unor
spectacole organizate de/cu
elevii.

Teme de discuție în grup

Importanţa disciplinei Joc şi mişcare pentru formarea deprinderii de a lucra ȋn echipă.

7
TEMA nr. 2:

O lectură conștientă și sistematică a programei școlare de Joc şi

mişcare a. Scurtă privire asupra programei

Programa şcolară Joc şi mişcare promovează necesitatea formării abilităţilor de viaţă ale
 elevilor, acestea fiind indispensabile integrării ȋn societate şi relaţionării normale cu ceilalţi, jocul
fiind o „replică” ȋn miniatură a experienţelor de mai târziu, o modalitate de exresare de roluri
diverse şi de rezolvare a diferitelor situaţii problematice, cu care, mai târziu, ȋn viaţa adultă, s-ar
putea ȋntâlni, sub nenumărate alte forme.
Jocul şi mişcarea, desfăşurate ȋn mod organizat, conştient şi sistematic, permit dezvoltarea
echilibrată a fiecărui copil.

Umor
Curaj Mandrie

Rabdare
Organizare

Cooperare
Flexibilitate

Curiozitate Prietenie

Creativitate
Perseverenta
Empatie

Studiul programei dezvăluie centrarea pe competenţe şi organizarea ȋntr-o formă accesibilă şi

logică a elementelor acesteia. Din competenţele generale sunt derivate competenţele specifice,
susţinute cu exemple de activităţi de ȋnvătare.
I. COMPETENȚELE GENERALE vizate la nivelul disciplinei Joc şi mişcare
direcţionează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar. Acestea sunt:

• Participarea la jocurile
de mișcare, organizate
sau spontane, în funcție

de capacitatea psiho-motrică și interesele individuale 1

 •

Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile

ludice 2

II. COMPETENŢELE SPECIFICE sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape
în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
III. ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE sunt doar propuneri, exemple ce ilustrează modalităţi
prin care se dezvoltă competențele specifice, acordând cadrului didactic libertatea de a le folosi
sau nu, de a le adapta sau de identifica el însuşi altele, în funcție de condițiile oferite de
colectivul de elevi, de materialele și mijloacele didactice avute la dispoziție, dar și de
creativitatea și personalitatea fiecărui dascăl.
IV. CONȚINUTURILE sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace care
conduc la formarea/dezvoltarea competențelor. Acestea sunt completate de o colecţie de jocuri,
detaliat prezentate şi explicate, ce pot fi organizate la orele de Joc şi mişcare. V. SUGESTIILE
METODOLOGICE au rolul de a orienta cadrul didactic, incluzând recomandări de strategii
didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate
strategiile care contribuie predominant la realizarea acestora. Se urmăreşte astfel realizarea unui
demers didactic personalizat, care să asigure formarea/dezvoltarea competenţelor prevăzute de
programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Sugestiile metodologice
accentuează necesitatea alegerii acelor strategii care să permită participarea tuturor elevilor la
activităţi, să-i motiveze şi să-i susţină ȋn efortul de a duce la bun sfârşit o activitate.
Se poate remarca orientarea programei spre dimensiunea atitudinală a competenţelor,
ca rezultate ale ȋnvăţării, spre formarea unui copil capabil să iniţieze activităţi şi să participe la
acestea, atât ȋn cadrul formal, cât şi ȋn cadrul non-formal şi informal. Se doreste un copil care
comunică adecvat, cooperează şi colaborează cu ceilalţi, pentru a putea desfăşura ȋn bune condiţii
jocurile, acestea fiind activităţi ce valorifică potenţialul individual şi tendinţa naturală spre
mişcare şi relaţionare.
Teme de discuţie în grup:
Urmărind programa de Joc şi mişcare, evidențiați în ce constă progresia, ȋn termeni de achiziţii ale
învățării, între competenţa specifică 1.1 de la clasa a III-a şi competența specifică 1.1. de la clasa a
IV-a?
Care sunt trăsăturile de caracter ce pot fi formate prin activităţile specifice disciplinei Joc şi
mişcare? Identificaţi exemple de activităţi de ȋnvăţare care să susţină răspunsul
Care sunt activităţile de ȋnvăţare propuse de programă care urmăresc evitarea discriminării şi a
etichetării?

9
b. Semnificația enunțurilor competențelor specifice

Competenţa generală: Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, ȋn funcţie

de capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale
Competenţa specifică : 1.1. Aplicarea deprinderilor locomotorii ȋn cadrul unor jocuri de
ȋntrecere- clasa a III-a
Această competenţă este foarte importantă pentru viaţa de zi cu zi a elevilor, dat fiind faptul că ei
sunt ȋn continuă mişcare şi că această nevoie trebuie satisfăcută ȋn cadrul oricărei activităţi.
Practicate şi exersate, ȋn contexte variate, cu conştientizarea vitezei şi a sensului de deplasare,
deprinderile locomotorii pot fi perfecţionate şi relaţionarea cu ceilalţi ȋmbunătăţită, nu numai prin
implicarea în desfăşurarea unor jocuri, ci şi prin evitarea intenționată a ciocnirilor / accidentelor.

Exemplu: Pot fi organizate activităţi de parcurgere a unor trasee cu forme din ce ȋn ce mai
complicate (sinuoase), trasate de cadrul didactic, pe podea/ asfalt; traseele cu forme neregulate se
vor parcurge, mai ȋntâi, individual, apoi, ţinându-se de mâini, fără „pierderea” partenerului, ȋn
perechi, ȋn grup de 3-4, până la 8-10 participanţi.
Pe măsură ce grupul devine mai numeros, fiecare copil are obligaţia de a-şi adapta viteza, de a se
acomoda cu ritmul impus de coechipieri, de a găsi soluţiile cele mai bune, pentru a parcurge
traseul, fără a rupe rândul, chiar şi ȋn situaţiile ȋn care cel mai simplu ar fi să elibereze mâinile
celorlalţi. Situaţia de ȋntrecere ȋntre echipe va aduce presiunea timpului de execuţie, astfel că,
deprinderile locomotorii se vor perfecţiona ȋn procesul exersării lor.

Competenţa generală: Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, ȋn funcţie

de capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale
Competenţa specifică : 1.1. Utilizarea deprinderilor locomotorii ȋn condiţii variate- clasa a IV-a

Odată formată şi exersată deprinderea de mers (ȋn diferite variante), alergare şi săritură, acestea
pot fi utilizate combinat, ȋn jocuri ce stimulează competiţia. Se pot amenaja trasee aplicative care
să solicite fiecare din aceste variante, fie ȋn ȋntreceri ȋn perechi, fie ȋn cele de tip ştafetă. Ȋn funcţie
de nivelul de formare şi aplicare, cadrul didactic poate organiza alte activităţi, care să solicite
utilizarea acestor deprinderi la un nivel mai ȋnalt de acurateţe a execuţiei.

Exemplu: Se trasează, ȋntre liniile de start ale celor două echipe formate, un traseu format din
cercuri/ orice altă formă geometrică la distanţe ce pot fi parcurse prin sărituri simple de pe două
picioare. La semnal, din fiecare echipă va porni un reprezentant, parcurgând ȋn viteză traseul prin
sărituri, fără a omite niciun marcaj. La ȋntâlnirea celor doi, ei joacă “ Piatră, hârtie, foarfecă”; cel
ce pierde această competiţie părăseşte traseul, de la echipa sa pornește un alt coechipier, ȋn timp ce
câştigătorul ȋşi continuă drumul spre echipa adversă. Pe parcursul jocului, copiii vor părăsi traseul
de mai multe ori şi işi vor regla viteza de parcurgere a distanţei prin sărituri, precum şi capacitatea
de a se opri din deplasare, de a schimba sensul deplasării, de a trece din mişcare ȋn repaos şi
invers, de a trece din săritură ȋn alergare etc. fără a incomoda alți elevi participanți.

10
De asemenea, se exersează viteza de reacţie (a lua startul la momentul potrivit, a părăsi traseul
rapid, pentru a permite coechipierului să ȋnceapă, a indca mişcarea corectă pentru jocul “de
baraj”), cooperarea şi susţinerea coechipierilor ȋn timpul desfăşurării jocului, acceptarea
ȋnfrângerii/ revanşei etc.

O dată cu fiecare situaţie de joc creată, se poate stimula creativitatea copiilor prin solicitarea
găsirii unui nume pentru echipă (situaţia poate fi complicată prin solicitarea unor nume din
domenii diverse: poveşti, ţări, domnitori etc) şi motivarea alegerii acestuia; ȋn aceste contexte de
ȋnvăţare, stimularea comunicării ȋntre membrii echipei, a asumării rolurilor de “căpitan” şi a
negocierii propunerilor pot fi perfecţionate.

Competenţa generală: Manifestarea unor comportamente adecvate ȋn activităţile ludice

Competenţa specifică: 2.1. Gestionarea relaţiilor intra-grup şi inter-grup ȋn activităţile de joc şi

mişcare- clasa a III-a

Pentru a gestiona relaţiile intra şi/ sau inter-grup, este nevoie ca, la nivel individual, fiecare copil
să-şi gestioneze sentimentele (pozitive sau negative) generate de situaţiile concrete. Astfel, este
nevoie de activităţi ce presupun controlul gesturilor şi al reacţiilor (în jocurile “ Statuile”, “1-2-3
La perete! Stai!”, “ Simon says” etc.) ȋn acţiuni individuale, apoi organizarea unor situaţii de
ȋnvăţare şi exersare a competenţei de descifrare a mesajelor verbale şi non-verbale ale partenerilor.

Exemplu: Copiii, ȋmpărţiţi ȋn echipe, se așează unul ȋn spatele celuilalt. Cadrul didactic va ȋnmâna
primului copil din rând o foaie cu o literă/ cifră, ce va fi trasată cu degetul pe spatele colegului din
faţă, succesiv, până la ultimul copil. Fără a vorbi, fiecare copil trebuie să transmită, prin trasarea
pe spatele colegului din faţă, mesajul/ simbolul primit. Ultimul copil se deplasează către un loc
prestabilit și va scrie cu cretă ceea ce a descifrat din mesajul primit, reașezându-se în partea din
față a formației. Toți participanții vor confrunta rezultatul cu mesajul iniţial și vor stabili
câștigătorii rundei.

Ȋn cazul unei nepotriviri, se va analiza, ȋn echipă, momentul ȋn care s-a pierdut mesajul corect şi se
va stabili dacă a existat o dificultate de transmitere sau de receptare. Ȋn funcţie de aceasta, echipa
are dreptul să se reorganizeze, schimbând locul membrilor săi, pentru un lucru mai eficient.

Analiza situaţiei, acceptarea punctelor slabe şi identificarea celor forte, negocierea poziţiei ȋn şir
sunt elemente care contribuie la formarea deprinderilor de lucru ȋn echipă şi comunicare eficientă,
asertivă.

Temă de discuţie: Identificaţi şi alte activităţi/ modalităţi prin care competenţa specifică 2.1
Asumarea responsabilităţii ȋn ȋndeplinirea rolurilor individual repartizate ȋn cadrul grupului, ȋn
activităţile de joc şi mişcare- clasa a IV-a se poate transforma ȋn achiziţii transferabile. Specificaţi
modul ȋn care s-a urmărit continuarea şi perfecţionarea achiziţiilor vizate prin competenţa specifică
2.2 la clasa a III-a .

11
c. Clișee didactice

Poate că cel mai răspândit clişeu legat de joc, ȋn general, este acela că doar copiii se joacă.
Adulţii preferă postura de propunător, organizator, observator, dar rareori pe cea de participant cu
drepturi şi responsabilităţi egale. Având ȋn vedere că, ȋn cazul disciplinei „ Joc şi mişcare”,
adultul este cadru didactic, aflat ȋn interacţiune şi proces de predare-ȋnvăţare-evaluare, situaţia
poate şi este necesar să fie schimbată. Participarea adultului la joc conferă importanţă
momentului, atribuie rol educativ şi formativ acestuia. Cadrul didactic trebuie să participe la joc,
fie şi numai ȋn etapa de ȋnceput, aceea de explicare şi demonstrare. Prin participarea la joc,
această activitate capătă importanţă ȋn faţa copiilor, este „ luată ȋn serios” şi, ȋn acelaşi timp, sunt
rupte barierele şi rigiditatea relaţiei adult-copil, cadru didactic- elev.
Un alt clişeu legat de joc, ca formă de activitate didactică, este cel conform căruia
propunerea şi organizarea acestuia ȋi revin ȋntotdeauna cadrului didactic. O schimbare radicală a
acestei concepţii conduce la o atitudine pozitivă a elevilor faţa de şcoală şi la rezultate mai bune
ale ȋnvăţării. Oferindu-i-se şansa să creeze propriul joc, cu reguli, să devină executant al
propriilor idei, să vadă cum ceea ce a propus prinde formă, prin activitatea colegilor săi, copilul
se simte mult mai ȋncrezător ȋn forţele sale, devine dornic să comunice şi să se afirme şi ȋn alte
situaţii.

Teme de reflecţie: Identificaţi şi alte clişee legate de jocuri şi propuneţi modalităţi de depăşire a
acestora. Putem introduce elemente specifice ale disciplinei Joc şi mişcare la alte discipline cum
ar fi Matematică, Geografie sau Istorie? Cum?

12
TEMA nr. 3:

Proiectarea didactică pentru disciplina Joc și mișcare, dincolo de formalism

a. Proiectarea didactică ca act personalizat

Pentru a transfera curriculumul oficial în învățare efectivă la nivelul unui grup concret de
elevi, este necesară o proiectare didactică atentă care să găsească acele contexte potrivite prin
 care rezultatele învățării listate în programe să devină reale în cazul fiecărui copil. Aşadar, ȋn
acest proces trebuie să se regăsească ȋn mod obligatoriu personalitatea şi stilul fiecărui cadru
didactic, dar şi sintalitatea grupului de elevi. Proiectarea didactică este, astfel, un act personalizat
ȋn dublu sens: particularizat de viziunea cadrului didactic asupra ȋnvăţării, dar şi de
particularităţile clasei. Are rolul de „organizator” al activităţii, cu ordonare pe etape şi alocare de
timp secvenţelor parcursului didactic. Rezultatele procesului de planificare și proiectare a
activității didactice, Planificarea calendaristică anuală şi proiectele unităţilor de ȋnvăţare sunt
instrumente utile şi indispensabile, la care cadrul didactic se raportează permanent.

b. Exemple de proiectare didactică

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Disciplina: Joc şi mişcare
Clasa a III-a
Timp alocat: 1 oră/ săptămână
Unitatea de Competen Conținuturi Număr Săptămâna* Obs/
ȋnvăţare ţe de ore Semes
specifice alocate trul

Ne jucăm 1.1 • Jocuri de mișcare 3 ore S1-S3 I

învățând! pentru dezvoltarea
1.3 funcțiilor cardiace și
respiratorii; („Leapşa”-
cu variante: pe
ghemuite/ cocoţate)
• Jocuride mișcare,
trasee aplicative și
ștafete
cuprinzând variante
de alergare - ȋn zig-
zag;
(„Şoarecele şi pisica”) •
Jocuri de mișcare și
ștafete cuprinzând
variante de sărituri cu
desprindere de pe
ambele picioare;
(„Broscuţele sar ȋn lac”)

13
Toţi pentru unul, unul •Jocuri pentru exersarea •Jocuri de mişcare şi inter grup („Piatră ,
pentru toţi rolurilor de conducător şi trasee aplicative pentru hârtie, foarfece pe
2.1 2.2 executant („Vizitiul şi perfecţionarea echipe”)
căluţul”) interacţiunilor intra şi • Jocuri pentru exersarea
tehnicilor de comunicare •Jocuri pentru orientare 27.X -4 I
eficientă în jocuri de spaţio- temporală .XI 2018
mișcare (gesturi, semne, („Figurile geometrice”,
semnale); („Impulsul”, „Rece, cald, fierbinte”)
„Cursa vocalelor”) 4 S4-S7

Vacanţa

Mai buni, 1.1 • Jocuri de mișcare și 3 ore S8-S10

ȋmpreună ștafete vizând viteza de
deplasare în relație cu un
1.2 partener; („Mingea
călătoare”)
• Jocuri de mişcare şi
ştafete vizand
dezvoltarea forţei
dinamice a
trunchiului şi a
abdomenului
(„Mingea şarpe”)
• Ştafete pentru
perfecţionarea rezistenţei
generale la efort („ Nu te
lăsa, frate!”)

Eroi de 1.1 • Jocuride mișcare, 4 ore S11-S14

poveste 1.2 trasee aplicative și
ștafete

14
2.1 cuprinzând variante de
alergare – cu ocolire de
obstacole; („ Poşta merge”,
„ Acul cu aţă”)
• Jocuri de mișcare,
cuprinzând aruncarea
azvârlită la distanță („
Raţele şi vânătorii”)
• Jocuri de mișcare și
ștafete, cuprinzând
aruncarea azvârlită la
țintă;(„ Țintașii iscusiți”)
 •Ştafete şi jocuri de
mişcare pentru exersarea
capacităţii de ascultare şi
acceptare a opiniei
celorlalţi („ Apărătorul
cetăţii”)
Vacanţa de iarnă

Pe locuri, 1.3 • Jocuri de mișcare 2 ore S15-S16

fiţi gata, 2.1 desfăşurate ȋn aer liber („
start! Derdeluşul”, )
• Jocuri de mișcare pe
echipe, cuprinzând
aruncarea azvârlită la
țintă („Atacul cetăţii de
zăpadă)

Evaluare 1 oră S17 I

semestrială

Vacanţă intersemestrială

De-aş fi... 1.2 • Jocuride mișcare, 4 ore S1- S4 II

1.3 trasee aplicative și
ștafete
cuprinzând – tracțiunea
ȋmpingerea; („ Unde-s
doi, puterea creşte!)
• Jocuride mișcare,
trasee aplicative și
ștafete
cuprinzând – tracțiunea;
(„ Echipa de intervenţie
rapidă”)

15

• Jocuri de mişcare şi
ştafete cuprinzând
aruncarea lansată cu două
mâini, ȋnainte, ȋn sus şi
deasupra capului („ Intre
două focuri”)
• Jocuri de mişcare şi
ştafete cuprinzând
 prinderea cu o mână prin
apucare („ Pescarul cu
plasă”)
II
Cu 1.1 • Jocuri de mișcare și 3 ore S5-S7
matematica 1.2 ștafete cuprinzând
la joacă 1.3 variante de sărituri cu
2.2 desprindere de pe un
picior
(„Şotronul”-
variante clasice, dar
si variante create de
copii)
• Trasee aplicative
și ștafete
cuprinzând
variante de alergare,
cu ocolire de
obstacole ( „ Cursa
pe numere”, „
Calculatoarele”)
• Jocuri de mișcare și
ștafete cu transport și
punere de obiecte („ X
şi O pe echipe”)

Magazinul 1.2 • Jocuride mișcare, 3 ore S8-S10

de jocuri 1.3 trasee aplicative și
2.2 ștafete
cuprinzând căţărare-
coborâre
(„ Toboganul”); • Jocuri
de mișcare și ștafete
cuprinzând variante de
alergare cu trecere peste
obstacole („ Cursa
iepuraşilor”);
• Jocuri pentru
exersarea atitudinii
pro-sociale şi a
capacităţii de a oferi
sprijin necondiţionat („
Laţul”, cu varianta
„ Unde
 16
s-a rupt lanţul?”)
Jocuri 1.1. • Jocuride mișcare 2 ore S11-S12
reȋnviate pentru timpul liber;
1.3 Jocuri: „Jocul culorilor”,
„Ţările”, „Ţără, ţară,
2.1 vrem ostaşi!”
• Jocuri pentru orientare
spațio-temporală: repere
statice, dinamice; ritm,
ȋn aer liber („ Atinge şi
fugi!”)

Joc şi 1.1 • Jocuri de mişcare 2 ore S13-S14

prietenie 1.3 constituite spontan, ȋn
2.1 timpul liber („Mingea la
2.2 căpitan”, „ Floare,
floare”) • Activităţi de
orientare turistică, ȋn
parc/
vecinătatea şcolii
(„De-a ghizii”,
„ Urmăreşte
indiciile”)

Evaluare 1 oră S15

finală

*Planificarea calendaristică este realizată pentru anul şcolar 2018-2019, cu 33 de

săptămâni alocate procesului de predare- ȋnvăţare-evaluare, din care 17 săptămâni
pentru semestrul I şi 16 săptămâni pentru semestrul al II-lea. Programului Scoala Altfel,
care nu are o perioadă unică de desfăşurare la nivel naţional, i s-a alocat, ȋn această
planificare, o săptămână pe semestrul al II-lea. Va putea fi inclus ȋn planificare potrivit
deciziei la nivel de unitate şcolară, cu menţiune explicită la rubrica Observaţii.

17
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Cu matematica la joacă
Timp alocat: 3 ore
Perioada: 3 săptămâni
 Proiectul unităţii de ȋnvăţare
Detalieri de CS Activități de învățare (eventual Resurse Evaluare
conținut (nr.) forme de organizare a clasei) (eventu
al
forme
de
organiz
a re a
clasei)

• Jocuri de 1.1 Resurse Observare

• „Şotronul”- variante clasice, dar si
mișcare și materia sistematică
2.2 variante create de copii l
ștafete -Participarea individuală la e: Grilă de
cuprinzând desfăşurarea jocului, cu respectarea Cretă, observare (de
variante de regulilor explicate; post-it progres)
sărituri cu -Crearea unui nou şotron (o nouă
desprindere formă şi noi reguli) şi prezentarea
de pe un regulilor de joc;
picior Feed-back
-Exprimarea opiniei individuale faţă
(de tip
de prestaţia echipei proprii şi/sau
sandwich)
adverse; -Oferirea de soluţii pentru
ȋmbunătăţirea prestaţiei echipei.

• Trasee 1.3 • Jocurile „ Cursa pe Resurse Observare

aplicative și 2.1 numere”, „Calculatoarele” materia sistematică
l
ștafete -Respectarea criteriilor de stabilire a
e: Auto-evaluare
cuprinzând echipelor;
fanioan
variante de - Participarea la activitatea de joc şi
e,
alergare, cu mişcare, respectând regulile
cretă,
ocolire de explicate; -Activităţi de analiză a
obstacole randamentului echipei şi propunere
de ȋmbunătăţire a
regulilor de desfăşurare a jocului; -
Implicarea activă în evitarea/
medierea conflictelor în activitățile
de joc și mișcare;
-Autoanaliza randamentului

18
 • Jocuri de 1.2 Jocul „ X şi O pe echipe” Resurse Observare
mișcare și 2.2 - delimitarea spaţială a suprafeţei de materia sistematică
joc; l
ștafete cu
- activităţi specifice de stabilire a e: cretă,
transport și
echipelor şi a regulilor; pioni Feed back
punere de
-activităţi de adaptare a vitezei şi a (câte 3 ( tip
obiecte
sensului de deplasare, ȋn funcţie de de 2 sandwich)
partener/ parteneri; culori
-realizarea unor sarcini de colaborare diferite)
ȋn activitate;
- activităţi de perfecţionare a
comunicării verbale şi non-verbale ȋn
grup;
- implicarea activă în evitarea/
medierea conflictelor în activitățile
de joc și mișcare;
- autoanaliza randamentului;

Proiectul unităţii de ȋnvăţare este un instrument util profesorului, adaptat la realitatea din
clasă (în primul rând la trăsăturile colectivului de elevi și particularitățile individuale ale
acestora). În egală măsură, proiectul unității de învățare poate suferi schimbări, adaptări, în
funcție de contextul și condițiile de desfășurare a unei activități (chiar și denumirea surprinde
acest lucru, documentul fiind un proiect).

Să luăm exemplul stării vremii nefavorabile coroborată cu imposibilitatea de a folosi o sală de

sport într-o anumită oră. Este evident că ȋn sala de clasă nu se pot organiza toate jocurile propuse,
ȋnsă fiecare cadru didactic trebuie să fie pregătit pentru organizarea unor jocuri de interior, care să
vizeze (măcar în linii mari) aceleaşi competenţe. Astfel, pentru colaborare şi cooperare ȋntre
membrii echipei, se poate organiza ȋn clasă un meci de fotbal de masă, unind pupitre, stabilind
porţile din creioane/ penare. Mingea se obţine prin mototolirea unei foi şi strâgerea sa sub formă
de sferă, cu ajutorul benzii scotch sau al firelor. Regulile sunt clare şi copiii pot folosi, pentru
proiectarea mingii, pensula sau chiar lovitura tip „ bobârnac”. Pentru ştafetă, se poate organiza ȋn
clasă jocul „X şi O” pe echipe. Se stabilesc/ Se creează simbolurile diferite pentru X şi O (câte 3
fanioane ȋn 2 culori, câte 3 cutii etc), se trasează ȋn faţa clasei careul 3/3, se explică şi se
demonstrează regulile. O altă soluţie este desfășurarea activităţii pe hol, cu organizarea unei
ştafete, pentru transport de obiecte şi deplasare ȋn formaţie de câte doi.

„Mingea călătoare” este un joc simplu şi distractiv. Se ȋmpart copiii ȋn 2 echipe, dispuse în
perechi. Fiecare pereche, ţinându-se de mâini, trebuie să ocolească şirul, transportând o minge, pe
care o predau următorilor coechipieri. Câştigă echipa care ajunge prima ȋn formația iniţială. Pe
lângă deplasare, coordonare, transport de obiecte, viteză, se exersează şi ȋndemânarea,
cooperarea, dar şi rezolvarea de probleme, deoarece, ȋn caz de pierdere a mingii, partenerii nu au
voie să-şi
 19
desprindă mâinile pentru a o recupera. Este important să luăm ȋn considerare posibilitatea de a nu
putea face totul conform proiectării, ȋntr-un anumit moment, şi să tratăm situaţiile particulare cu
luciditate şi flexibilitate. Creativitatea şi spontaneitatea copiilor ne pot fi, deseori, un real sprijin.

Important este să existe o corelaţie ȋntre conţinuturile selectate, competenţele specifice,

activităţile de ȋnvăţare, resursele disponibile. Luaţi ȋn considerare interdependenţa reală ȋntre
aceste elemente şi căutați resurse reale, pe care să le puteţi folosi (procurându-le, creându-le).
Rubrica de evaluare trebuie să fie completată cu instrumentele de evaluare potrivite, selectate sau
construite ȋn aşa fel ȋncât să reflecte fidel achizițiile învățării.
 20
Tema 4:
Abordări metodologice - în şi dincolo de programa şcolară

Sugestiile metodologice ale programei pentru disciplina Joc şi mişcare recomandă

strategii didactice activ-participative, pe considerentul „Aud şi uit / Văd şi ȋmi amintesc /
Acţionez şi ȋnţeleg.” (Confucius); astfel, formulează câteva cerinţe obligatorii ale fiecărui demers
didactic: cuprinderea tuturor elevilor ȋn activitate, adaptarea cerinţelor la particularităţile fizice şi
motrice ale unor elevi, evitarea eliminării din joc, succesiunea acceptării rolului de conducător/
participant, echilibrarea tipului de efort solicitat de activităţile propuse ȋntr-o lecţie, existenţa unei
forme de ȋntrecere etc.

Dincolo de aceste recomandări şi sugestii, ar fi util să trecem ȋn revistă metodele pe care

le folosim cu precădere ȋn aceste ore. Deşi este evidentă dorinţa tuturor de a fi moderni, de a
folosi „ noile” metode, ȋn detrimentul celor tradiţionale, trebuie spus că nu folosirea unei metode
moderne face din activitate un demers modern şi atractiv, că, ȋn egală măsură explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul, metoda algoritmului pot fi utilizate cu succes ȋntr-o lecţie de Joc şi
mişcare, la sfârşitul căreia putem spune că ne-am atins obiectivele. Între aceste tipuri de metode
nu există excludere reciprocă, ci o fericită completare, ȋn vederea găsirii celor mai bune strategii
didactice pentru disciplina Joc şi mişcare, ȋn mod particular.

Aşadar, orice joc nou trebuie explicat, demonstrat, exersat, cu respectarea ȋntocmai a
etapelor de execuţie şi a mişcărilor. Toate acestea au rolul de a forma, exersa şi perfecţiona
deprinderile, de a duce la acurateţea mişcărilor în scopul formării/exersării competențelor
normate de programă. Ajungând, ȋnsă la aspecte legate de formarea conduitei şi conştiinţei
morale, descoperim că metode precum problematizarea sau brainstorming-ul sunt foarte potrivite
ȋn analiza randamentului propriu/ al echipei, ȋn etapa de găsire a unei soluţii pentru situaţia
problematică, ȋn
etapa de decizie asupra ordinii/ rolului de conducător/ coordonator al grupului etc.

Considerând distincţia şi ȋmbinarea tradiţional-modern ȋn orele de Joc şi mişcare deja

explicată, ar trebui menţionat că avantajul cel mai mare al acestei discipline este concentrarea pe
ȋnvăţarea prin cooperare. A şti să cooperezi pentru a ȋndeplini o sarcină este o competenţă foarte
importantă şi, ȋn acelaşi timp, greu de format la elevii de vârstă mică. Solicită, ȋn acelaşi timp, şi
din partea cadrului didactic un efort suplimentar şi experienţă ȋn organizarea şi gestionarea
situaţiilor de ȋnvăţare prin cooperare.

„Într-o situaţie de învăţare prin cooperare, interacţiunea este caracterizată de o

interdependenţă pozitivă dintre obiectiv şi răspunderea individuală.” (Johnson & Johnson 1998)

Dacă temerea cea mai mare a cadrelor didactice este, la celelalte discipline, că ȋn fiecare
grup, doar acei elevi care au mai multe cunostinţe şi deprinderi mai bune de lucru intelectual vor
realiza sarcinile de lucru, iar ceilalţi doar îi vor urma, la disciplina Joc şi mişcare nu ar trebui să
existe această temere, dată fiind tendinţa naturală a copilului spre mişcare şi pornirea sa spre joc.
Exersând cooperarea şi colaborarea pentru ȋndeplinirea unei sarcini, copilul ȋnvaţă mai uşor, nu
mai percepe presiunea la nivel individual, capătă explicaţii şi lămuriri de la cei ce ȋi sunt parteneri
de joc, ȋntr-un mod, deseori, mai accesibil. Această abilitate de a lucra ȋn echipă şi a ȋnvăţa prin
 21
cooperare va fi calea spre ȋmbunătătirea activităţii la lucrul ȋn echipă ȋn orice alt moment al
demersului didactic.

Cooperarea este mult mai utilă decât competiţia. A considera competiţia drept singura formă de a
motiva elevul ȋn obţinerea de performanţe ȋnseamnă a dezechilibra tot procesul devenirii sale.

Teme de reflecţie:

Programa sugerează ca ȋn fiecare oră să existe o formă de ȋntrecere (ȋnţeleasă ȋn sensul

concursului ȋntre echipe), repetarea unui joc şi ȋnvătarea altuia. De asemenea, exprimă
necesitatea de revenire a organismului după efort. Identificaţi ȋn situaţiile prezentate un joc
pentru acest moment de revenire după efort propuneţi şi alte jocuri pentru această etapă, păstrând
cerinţa ȋntrecerii.
 22
Tema 5:

Evaluarea nivelului de performanță al competenţelor specifice

Dacă eşti copil, poate părea amuzant să primeşti calificativ pentru cât de bine te joci, de
vreme ce acesta-i lucrul pe care-l faci cel mai bine!

Ȋnsă, dacă eşti cadru didactic, dacă ai de respectat o programă şi ţi-ai proiectat cu grijă
totul, a evalua este o necesitate. Evaluarea este oglinda ȋn care-l privim pe elevul nostru, văzând
acolo nu numai schimbarea lui, ci şi rodul activităţii noastre. Această imagine este cea care ne dă
măsura ȋndeplinirii obiectivelor propuse, a realizării schimbării aşteptate şi, ȋn egală măsură, cea
care trebuie să ne ordoneze acţiunile viitoare.

Ce evaluăm? Evaluăm comportamentul elevului ȋn desfăşurarea jocurilor, cu atenţie

sporită pe executarea acţiunilor motrice cerute de joc, pe respectarea regulilor jocului, pe
ȋndeplinirea rolurilor atribuite sau asumate şi pe modul ȋn care comunică şi lucrează ȋn echipă.
Evaluăm, de asemenea, capacitatea acestuia de a participa la jocurile ȋnvăţate şi exersate, aceasta
dovedindu-ne şi nivelul de dezvoltare intelectuală (gândire, limbaj, memorie, atenţie),
caracteristici ale voinţei, motivaţiei, dar şi echilibrul socio-afectiv.
Aşadar, la Joc şi mişcare evaluăm copilul ca un „ tot”, ȋn integralitatea fiinţei sale Când
evaluăm? Evaluăm continuu, pe parcursul unității de învățare, dar şi la ȋnceput de unitate de
învățare (evaluarea iniţială) şi la sfârşit (evaluarea sumativă).
Cum evaluăm? Prin observarea sistematică a comportamentului elevului ȋn desfăşurarea
jocurilor la orele de Joc şi mişcare, ȋn pauze (atunci când se joacă, ȋmpreună cu colegii, unul din
jocurile ȋnvăţate), ȋn timpul drumeţiilor şi al excursiilor.
Pentru a evalua, este necesară utilizarea unor instrumente care să ajute cu adevărat.
Aceasta ȋnseamnă alegerea/elaborarea unor grile de observare, ȋn care fiecare cadru didactic ȋşi
notează datele şi nivelul observat al comportamentului/deprinderii urmărite. Aceste grile trebuie
să fie privite ca instrumente ce permit atât o evaluare holistică care permite evidențierea
progresului, cât și analiza rezultatelor în vederea planificării ulterioare a activității.
Grila de progres construită mai jos se poate aplica unităţii de de ȋnvăţare „ De-aş fi..” .

Unitatea de ȋnvăţare: De-aş fi...

Perioada de observare: ........................................
Nivel de ȋnregistrare: F= format; Cf= ȋn curs de formare; N= neformat
A.N. B.E B.L D.D F.V G.S L.R M.S
Elev

Comportamente
observate

CS 1.1 F/2.II F/2.II CF/2.II

F/9.II

23
 Deplasarea individuală
corectă - viteză, direcţie

CS 1.3. F/ 9.II Cf/9.II

Deplasarea ȋn relaţie cu
un partener

CS 1.2. F/2.II CF/9.II

Transportul şi
mânuirea de obiecte pe
distanţa stabilită/ ȋntre
reperele date

CS 2.2 F/2.II F/2.II

Respectarea regulilor
jocului/ a etapelor de
desfăşurare

CS 2.2. F/ 9.II F/9.II

Comunicarea şi
cooperarea cu
coechipierii

CS 2.2. Cf/2.II
Comunicarea cu B/9.II
membrii echipei
oponente
(ȋncurajarea,
acordarea revanşei)

CS 2.2. Cf/9.II Cf/9.II

Ȋnsuşirea rolului Preferă Preferă
atribuit/ solicitat rol de rel de
( cu specificarea conducăt subord.;
preferinţei pentru un or de nu
rol, dacă se observă) joc; nu acceptă
acceptă să fie
să fie ȋn căpitan.
rel. de
subord.

CS 2.2 F/ 9.II Cf/ 9.II

Autoevaluarea subevaluare
randamentului

Ceea ce este important este ca acestea să ofere informaţii valoroase, care să ajute la
aprecierea formării competențelor programei pentru fiecare elev ȋn parte, astfel ȋncât să se poată
lua măsuri ameliorative, să se creeze acele situaţii de ȋnvăţare care să permită progresul.
Aşadar, citind, pe verticală, „ tabloul” elevului B.L., putem concluziona, la un anumit
moment că a avut dificultăţi ȋn deplasarea individuală, ȋnsă a reuşit să se deplaseze corect,
conform cerinţelor. Are capacitatea de a respecta regulile jocului şi etapele de desfăşurare.
Comunică foarte bine atât cu coechipierii, cât şi cu colegii din echipa adversă, neavând tendinţa
de a se opune

24
acordării revanşei. Rămâne ȋn curs de formare deplasarea ȋn relaţie cu un coleg (neadaptarea
vitezei proprii la viteza de deplasare a celuilalt), transportul de obiecte, precum şi atitudinea faţă
de situaţiile de coordonare a echipei. Elevul B.L. nu acceptă niciodată rolul de căpitan, fiind un
bun executant; ȋşi subevaluează performanţele, nefiind ȋncrezător ȋn forţele proprii.
Pentru elevul B.L., următoarele măsuri ameliorative sunt avute ȋn vedere:

• organizarea de jocuri ȋn pauze, cu cerinţa deplasării ȋn perechi;

• crearea situaţiilor specifice de transport- cu insistenţa pe transportul obiectelor personale

(ghiozdan, echipament de educaţie fizică etc.);
• desemnarea acestui elev drept „căpitan-secund”, pentru a avea ocazia să-şi susţină părerea
ȋmpreună cu un alt coleg.

Nu trebuie minimizată importanţa acestor documente, pentru că ele oferă o imagine

completă a evoluţiei fiecărui elev şi, ȋntr-o anumită măsură, pot explica şi performanţele acestuia
la alte discipline.

Ceea ce este, de asemenea important, este oferirea de feed-back elevilor. Copiii au

capacitatea de a descifra foarte uşor limbajul non-verbal, astfel că, pe lângă feed-back-ul verbal,
este necesar să le transmitem stări pozitive, exprimate prin zâmbet. Ȋntr-un mod prietenos, dar
corect, le putem atrage atenţia asupra aspectelor pe care le pot ȋmbunătăţi. Este foarte important
să le spunem când şi unde nu au atins nivelul maxim de performanţă, dar şi să le oferim ocazia
de a se corecta și de a progresa.

De asemenea, este importantă exersarea capacităţii de auto-evaluare şi de inter- evaluare.

Verbalizând criteriile de evaluare, argumentând observaţiile făcute cu privire la propriul
comportament sau al colegilor, fiecare elev are ocazia de a-şi ȋnsuşi şi interioriza mult mai bine
regulile şi de a-şi raporta mai corect comportamentul la standardele cerute.
 25
Tema nr. 6:
Dincolo de trunchiul comun: programa de opţional

Având ȋn vedere ponderea Ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate ȋn Planul
cadru al claselor pregătitoare, I, a II-a , a III-a şi a IV-a, precum şi completarea fericită pe care o
aduc orele de Muzică şi mişcare, propunem un opţional „integrativ” de tipul euritmiei sau al
teatrului, care să exerseze atât deprinderile formate prin Joc şi mişcare (de mişcare şi răspuns la
comenzi, de respectare a etapelor unui joc şi a regulilor acestuia, abilitatea de a lucra ȋn echipa),
cât şi capacitatea de exprimare lingvistică şi emoţională.

Bibliografie:

• Johnson, D. & Johnson, R. (1998). Cooperative learning and social interdependence

theory: Cooperative learning.
• Programa şcolară pentru disciplina Joc şi mişcare clasele a III-a şi a IV-a, Anexa nr. 2 la
ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014 MINISTERUL EDUCAȚIEI
NAȚIONALE http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2014-12/27- Joc%20si
%20miscare_clasele%20a%20III-a%20-%20a%20IV-a.pdf
26