Rolul activităţilor ludice în învăţarea şi dezvoltarea elevilor cu CES

Pornind de la unicitatea fiecărui copil, individualizarea strategiilor în asistența elevului

cu CES vizează multiple moduri de organizare educațională, care asigură valorizarea
personalității și identității acestuia. În acest context, este importantă abordarea creativă a
experienței de viață, a nivelului proxim de dezvoltare a elevului, axarea pe competențele,
necesitățile și aspirațiile lui. Predarea la clasele care includ copii cu CES solicită aceleaşi
strategii şi practici ca şi predarea la orice alt tip de clasă. Cu alte cuvinte, o bună metodă de
predare în general va fi o bună metodă de predare şi pentru elevii cu CES. Astfel, în procesul
de predare-învăţare-evaluare pot fi utilizate mai multe modalităţi/strategii, cea mai eficientă şi
antrenantă, însă, s-a dovedit a fi jocul- care reprezintă un ansamblu de acţiuni ce urmăresc
obiective de dezvoltare intelectuală, morală, socială, fizică etc. a elevului. Elementul de joc
imprimă un caracter mai viu şi atrăgător, aduce varietate şi o stare de bine care previne
apariţia monotoniei şi a plictiselii/oboselii. Or, mişcarea, întrecerea, surpriza, regulile,
sarcinile jocului crează stări emoţionale, motivează şi întreţine interesul pe tot parcursul
activităţii. Prin joc, copilul descoperă lumea în care trăieşte, interacţionează cu oamenii şi cu
obiectele din mediul înconjurător, învaţă să se orienteze în spaţiu şi timp, ajunge la
descoperiri de adevăruri, îşi poate antrena capacitatea de a acţiona şi interacţiona creativ,
deoarece strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care se manifestă isteţimea,
spontaneitatea, inventivitatea, răbdarea, îndrăzneala, dar şi pregăteşte copilul pentru muncă şi
viaţă. Această activitate dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice
care sunt subordonate scopului de predare- invatare, dar şi de evaluare. Jocul didactic poate fi
utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activităţii didactice, fie în reactualizarea
cunoştinţelor predate, asigurându-se şi captarea atenţiei elevilor, fie în dobândirea noilor
cunoştinţe, fie în fixarea şi consolidarea acestora, fie în verificarea şi aprecierea rezultatelor,
având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii.
Scopul jocului este acela de a-l înarma pe elev cu un aparat de gândire logică,
polivalentă, care să-i permită să se orienteze în problemele realităţii înconjurătoare, să
exprime judecăţi şi raţionamente variate într-un limbaj simplu.
Cadrul didactic poate alege jocul potrivit şi chiar crea el însuşi jocuri care să permită
acumularea cunoştinţelor într-o atmosferă de destindere, de divertisment, de relaxare etc. Prin
libertatea de gândire şi de acţiune, prin încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi
cutezanţă, jocurile didactice devin pe cât de valoroase, pe atât de plăcute. În joc se dezvoltă
curajul, perseverenţa, dârzenia, combativitatea, corectitudinea, disciplina prin supunere la
regulile jocului, precum şi spiritul de cooperare, de viaţă în colectiv, de comportare civilizată.
Elevii cu CES reacţionează pozitiv la acest tip de activitate şi pot însuşi cunoştinţe,
abilităţi, deprinderi şi comportamente elementare.
Învăţarea prin joc va rămâne o componentă importantă în învăţăre din mai multe
motive:
- jocul didactic orientează activitatea de învăţare într-o formă plăcută, antrenând elevii la o
activitate susţinută de un caracter de seriozitate totuşi;
- prin conţinutul şi sarcinile propuse antrenează intens operaţiile gândirii (analiza, sinteza şi
comparaţia), dar şi imaginaţia;
- diminuează rigiditatea activităţii de învăţare făcând-o atractivă, cultivând  la copii curajul
şi încrederea în forţele proprii;
- prin intermediul elementelor de joc transpune pe copil în lumea jocului, conţinând
elemente distractive, relaxante, de surpriză;
- prin regulile jocului şi prin modul de rezolvare a acţiunii formează la copii conştiinţa
disciplinei;
- prin crearea atmosferei atractive de desfăşurare a jocului se dezvoltă la copii interesul şi
motivaţia pentru activitatea de învăţare;
1
- dezvoltă sipritul de iniţiativă şi independenţă în  muncă, perecum  şi cel de echipă;
- dezvoltă spiritul creator şi de obeservaţie, atenţia, memoria, concentrarea, ordinea în
desfăşurarea unei activităţi;
- formează deprinderi de a munci corect şi rapid;
- facilitează participarea activă în însuşirea şi consolidarea cunostinţelor etc.

Sugestii metodologice în planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor ludice

În planifcarea, organizarea și desfălurarea activităților ludice se vor respecta condițiile
generale, utilizate în acest sens, ținând cont de particularitățile de dezvoltare și potențialul
elevului cu CES:
- acţiunile cadrului didactic vor ţine cont de achiziţiile elevilor şi de obiectivele activităţii;
- sarcinile activităţilor ludice vor respecta ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil;
- complexitatea sarcinilor de joc va fi gradată în funcţie de particularotățile individuale de
dezvoltare a fiecărui copil şi de tipul şi gradul problemei;
- prin joc se va urmări ca achiziţiile elevilor să-şi găsească expresia în comportamente
adecvate care să le permită adaptarea şi integrarea;
- crearea unui mediu favorabil manifestării libere a elevului;
- asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, plăcut, stimulativ în cadrul comunităţii de
joc;
- respectarea individualităţii şi valorificarea maximală a potenţialului fiecărui copil prin
centrarea resurselor pe acesta;
- asigurarea flexibilităţii activităţilor educaţionale şi de învăţare prin joc etc.

În contextul strategiilor didactice interactive, jocurilor didactice se clasifică:

- după obiective prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale, tactile ), jocuri de
observare, de dezvoltare a limbajului, de stimulare a cunoaşterii interactive;
- după forma de exprimare: jocuri sibolice, de orientare, de sensibilizare, conceptuale,
jocuri, ghicitori, jocuri de cuvinte încrucişate;
- după conţinutul instruirii: jocuri matematice, muzicale, sportive, literare/lingvistice;
- după resursele folosite: jocuri materiale, orale, pe bază de întrebări, pe bază de fişe
individuale, pe calculator;
- după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie, cu reguli inventate,
spontane şi protocolare;
- după competenţele psihologice stimulate: jocuri de miscare, de observaţie, de imaginaţie,
de atenţie, de memorie, de gândire, de limbaj şi de creaţie.

1. Jocuri de cunoaştere, socializare şi de integrare

Obiective:
- valorificarea structurilor psihoindividuale în conduite sociale şi independente;
- inițierea și stabilirea de relații cu cei din jur utilizând diverse forme de comunicare
(verbală/nonverbală);
- participarea la situații de comunicare și relaționare socială;
- rezolvarea unor situații practice de viaţă prin folosirea experienței personale și a
comportamentelor - model;
- cunoașterea și aplicarea regulilor/normelor de comportare în diverse situații;
- utilizarea formulelor de politețe în diverse locuri/contexte/situații cotidiene.
Jocuri-tip: Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană; jocuri de imitare a unor modele
comportamentale; jocuri de dezvoltare a limbajului expresiv şi afectiv; jocuri cu reguli
(individuale, colective); jocuri-competiții/distractive; jocuri de socializare/de relaxare; jocuri
de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuințe/necesității proprii; jocuri de exersare a
2
deprinderilor de autonomie personală; jocuri de dezvoltare a inhibiţiei voluntare şi a
autocontrolului; jocuri de imitare a unor modele comportamentale.
Exemple:
Jocul: Acesta mi-e prieten
Obiective: cunoașterea șiintegrarea tuturor persoanelor într-un grup; formarea spiritului de
apartenență la grup
Desfășurare: Elevii se așează, formând un cerc, cu mîinile unite. Conducătorul începe jocul,
prezentând persoana din stânga cu formula ,, Acesta mi-e prietenul X” și când îi rostește
numele, ridică mâna prietenului său. Jocul continuă până când toți elevii s-au prezentat.
Variante: Jocul poate fi completat cu introducerea unor elemente noi (calități/vicii,
preferințe/hobby-uri).

Jocul: Palma mea

Obiective: cunoașterea calităților persoanelor din grup; stimularea socializării
Materiale: hîrtie Ax5, creioane colorate.
Desfășurare: Individual, eleviidesenează conturul palmei sale drepte sau stângi, atribuind
fiecărui deget o calitate. Primul, care începe prezentarea, numește o calitate. Colegii, care au
notat aceeași calitate, remarcă, ridicând mâna, Și eu! Continuă jocul unul dintre cei care au
ridicat mâna, enunțând o altă calitate. Se procedează, la fel, ca și în cazul anterior. Jocul
continuă până când s-au implicat/vorbit toți elevii. În concluzie a se generaliza faptul că ne
asemănăm dar și ne deosebim.
Variante: Se pot scrie întrebări pe fiecare deget (Care e culoarea/fructul,
leguma/anotimpul/animalul preferat? Pe cine ți-ai dori ca prieten dintre colegi? Cine ai
prefera să te ajute în pregătirea temelor dintre colegi/membrii familiei?), apoi în interiorul
palmei elevii vor scrie răspuns la întrebările date.

Jocul: Ghemul
Obiective: formarea coeziunii de grup (favorizarea afirmării tuturor unificrea grupului)
Materiale: ghem de ațăsau lînă
Desfășurare: Elevii se așează în cerc, pe scaune. Organizatorul aruncă ghemul spre o
persoană, spunându-i ceva pozitiv (o urare, un compliment, o încurajare etc). Cel care prinde
ghemul mulțumește, apucând firul și aruncând ghemul altcuiva, continuând șirul enunțurilor
pozitive. Procedura continuă până când ghemul ajunge în mâna fiecărui participant, țesându-
se astfel o pînză. Jocul poate fi continuat prin solicitarea denumirii pînzei (Pînza
complementelor, Pînza bucuriei, Pînza magică etc.)

2. Jocuri de dezvoltare a abilităţilor de comunicare, cooperareşi interacțiune

Obiective:
- exersarea structurilor psihoindividuale dobândite în diferite tipuri de comunicare;
- inițierea și stabilirea de relații cu cei din jur utilizând diverse forme de comunicare;
- participarea la situații de comunicare și relaționare socială;
- exersarea comunicării verbale și mimico-gestuală;
- dezvoltarea capacității de a reflecta asupra acțiunilor, situațiilor;
- rezolvarea unor situații practice de viaţă prin folosirea experienței personale și a
comportamentelor pozitive (ascultare reciprocă, empatie, acceptare, a ceda etc.).
Jocuri-tip:Jocuri de exersare a aparatului fono-articulator (jocuri onomatopeice, de pronunție
corectă etc.); jocuri verbale/simbolice/de asociații/de exersare a diferitelor tipuri de
comunicare/de rol; audiții, vizionări; jocuri de stimulare, dezvoltare a diverselor tipuri de
comunicare (verbală, mimico - gestuală etc.); jocuri de imitare a unor modele
comportamentale; jocuri de dezvoltare a limbajului expresiv şi afectiv; jocuri de rol/cu
3
subiecte din viaţa cotidiană, din basme și povești; jocuri-dramatizare; şezători, serbări,
aniversări; jocuri de socializare/de relaxare; jocuri cu reguli (individuale, colective); jocuri
care implică acțiuni de evaluare/autoevaluare; jocuri-competiții/distractive etc.
Exemple:
Jocul: Emoțiile
Obiective: examinarea și recunoașterea mijloacelor de comunicare nonverbală; dezvolatrea
expresivității limbajului corpului
Materiale: fișe pe care sunt scrise cuvinte ce redau emoții
Desfășurare: Elevii se așează în cerc, formând perechi (grupuri). Fiecare pereche/grup va
primi câte o fișă pe care este scrisă o stare (bucurie, frică, dragoste, ciudă, deprimare,
dezamăgire, victorie etc.). Participanții trebuie să țină în secret ceea ce este scris pe fișe.
Fiecare pereche/grup iese pe rând în centru. Unul din membrii perechii va fi lutul, iar ceilalți -
sculptori, care vor mișca picioarele, mîinile, capul și vor imprima expresia feței pentru a reda
starea de pe fișă. Grupul trebuie să ghicească starea redată. Jocul continuă până prezintă toate
perechile. În concluzie a se remarca faptul că limbajul corpului (gestul, mimica, expresia
feței) reprezintă o formă a comunicării (nonverbală).

Jocul: Șirul aniversărilor

Obiective: dezvoltarea concentrării, atenției auditive; recunoașterea formelor de comunicare
nonverbală
Desfășurare: Jocul decurge în liniște absolută. Elevii trebuie să formeze un rând conform
lunii și zilei în care s-au născut, din ianuarie până-n decembrie. Vor trebui să caute
modaliattea de a se înțelege fără cuvinte. Nu contează rezultatul, cât procesul și comunicarea
nonverbală.

Jocul: Tablou de grup

Obiective: dezvoltarea comunicării și cooperării în realizarea unui produs comun
Materiale: 5 coli de hîrtie (în dependență de numărul de grupuri), vopsele, pensule, carioca,
creioane colorate etc.
Desfășurare: Fiecare grup ia câte o coală de hîrtie și alte materiale necesare, pregătite din
timp și puse la dispoziția lor. Nu va fi anunțată nici o temă nici o sarcină! În cadrul grupului
fiecare membru se va implica în realizarea un tablou de grup desenând sau scriind ceva până
la completarea integrală a spațiului foliei. După care vor analiza produsul, prezentându-l.
La final se vor analiza gândurile și emoțiile trăite (cooperare, afirmare, apreciere,
responsabilitate, conflict, subordonare, supărare, frustrare etc.). Se va pune accent pe
obstacolele și căile de soluționare a conflictelor apărute, cooperare, comunicare constructivă
și eficientă etc.

Jocul „La cine se află steguleţul?”

Scopul: formarea deprinderii de a oferi un obiect unui copil folosind termenii de politeţe
corespunzători (poftim, mulţumesc).
Obiective: să recunoască elevul care are steguleţul, să spună numele acestuia, să folosească
corect noţiunile „poftim”, „ mulţumesc”.
Resurse didactice: steguleţe mici confecţionate din hârtie creponată.
Desfăşurarea jocului
Elevii vor fi aşezaţi în semicerc, stând în picioare. Acest joc este indicat mai mult
pentru clasa I, sau atunci când au venit în clasă mai mulţi elevi noi.
În prima parte a jocului cadrul didactic va oferi steguleţul şi va utiliza formula de
politeţe corespunzătoare („poftim”), pe rând când unui elev, când altuia, aşteptând ca aceştia
4
să mulţumească apoi va pune întrebarea „La cine se află steguleţul?” Va răspunde elevul
întrebat menţionând numele şi prenumele celui la care se află steguleţul.
În partea a doua a jocului, un elev ales de educator va oferi steguleţul, iar altul va
spune cui i-a fost încredinţat. Procedeele pot varia în cadrul aceluiaşi joc în funcţie de nivelul
clasei, de exemplu:
- la început se indică numele elevului căruia să i se ofere steguleţul – elevii având de realizat
legătura între nume şi persoana corespunzătoare;
- apoi elevul trebuie să asocieze persoana, respectiv copilul, la numele corespunzător. La
întrebarea „La cine se află steguleţul?” se va răspunde direct prin indicarea numelui şi
prenumelui copilului respectiv.
Variantă
Jocul poate fi repetat cu alte ocazii sau complicat sub forma de „La cine s-a oprit
steguleţul?”. În acest caz jocul se desfăşoară în genul jocurilor „Stop”. Steguleţul trece din
mână în mână punându-se accentul să nu fie reţinut prea mult de elevi şi să fie oferit correct
celorlalţi.
La semnalul „stop!” elevul la care se află steguleţul în acel moment îl reţine, urmând
ca un vecin (sau alt elev) să spună repede numele acestuia.
Pentru elevii neatenţi se pot introduce unele sancţiuni simple.

Jocul „Alege-ţi partenerul!”

Scopul: stimularea năzuinţei de asociere, a dorinţei de a găsi un partener.
Obiective de referinţă: să-şi găsească perechea dintre elevii din clasă, să motiveze
alegerea
prietenului.
Resurse didactice: diverse jucării sau truse de joc (în funcţie de nivelul elevilor).
Desfăşurarea jocului
Jocul se poate desfăşura atât în sala de clasă cât şi în curte. Se va avea grijă ca alegerea
materialului să fie în concordanţă cu locul de joc. Jucăriile vor fi pregătite pe o masă şi
acoperite cu o pânză pentru ca prezentarea fiecăreia să constituie o surpriză pentru elevi.
Copiii vor sta în cerc în jurul mesei.
Cadrul didactic va scoate de sub pânză câte o jucărie şi o va oferi unui elev, care la
rândul lui va alerga o dată în interiorul cercului cu jucăria în timp ce elevii vor scanda numele
lui. La semnalul educatorului: „Alege-ţi partenerul!” elevul se va opri în dreptul colegului
preferat şi îi va oferi jucăria spunându-i: „Vrei să ne jucăm împreună?”. Totodată va fi
consultat şi elevul ales dacă acceptă să se joace cu elevul care l-a solicitat. Luându-se de mână
cei doi se vor îndrepta spre un loc fixat dinainte în acest scop, urmând să se joace în linişte cu
jucăria. Fiecare elev are dreptul să aleagă şi să fie ales numai o singură dată.
Jocul se termină atunci când fiecare elev şi-a ales o pereche.
Pentru a imprima un ritm mai vioi, în partea a doua a jocului sau la repetarea lui,
cadrul didactic sau conducătorul jocului va oferi jucării mai multor elevi odată. În acest caz se
va renunţa la scandarea numelor copiilor. Se poate complica sarcina cu cerinţa de a se motiva
alegerea partenerului.
Jocul „Cine te-a chemat la telefon?”
Scopul: formarea deprinderii de a purta o scurtă discuţie la telefon, de a-şi comunica
unele impresii, preferinţe.
Obiective de referinţă: să răspundă corect la telefon folosind expresiile adecvate, să-şi
recunoască colegul după voce.
Resurse didactice: două telefoane-jucărie.
Desfăşurarea jocului

5
 Se va amenaja o cabină telefonică în care vor merge pe rând elevii antrenaţi în joc.
Elevul se va aşeza cu spatele spre clasă având în faţă un telefon. Copilul care a primit de la
conducătorul jocului cel de-al doilea telefon va începe o scurtă discuţie în care va comunica
ultimele evenimente sau întâmplări. De exemplu, când T.2, ridică receptorul, în cabină se va
da un semnal (zbârnâitul unei sonerii).
T.1 va ridica receptorul şi va spune:
T.1 – Alo!
T.2 – Bună ziua. Mihai?
T.1 – Da. Bună ziua.
T.2 – Aş dori să–ţi spun ceva. Am primit o scrisoare de la prietenii noştri din Braşov.
Ştii ce ne roagă?
T.1 – Nu. Ce ne roagă?
T.2 – Să le trimitem şi lor un model de jucărie construită de noi. Ce părere ai?
T.1 – Sigur că le trimitem!
T.2 – Bine, dar ghiceşte cine ţi-a vorbit?
T.1 – Cred că a fost Dan Ionescu.
După aceasta elevul chemat la telefon îşi părăseşte locul şi verifică dacă a răspuns
corect. Ceilalţi elevi aprobă sau dezaprobă. Cadrul didactic notează elevii care au greşit pentru
a-i antrena în alte jocuri de dezvoltare a sensibilităţii auditive.
Jocul „Să primim musafiri”
Scopul: educarea spiritului de ospitalitate şi de sociabilitate.
Obiective de referinţă: să interpreteze corect rolul de musafir şi de gazdă, să folosească
adecvat formulele de politeţe.
Resurse didactice: un buchet de flori naturale sau confecţionate, veselă, biscuiţi sau
bomboane, pahare cu apă, tăvi mici.
Desfăşurarea jocului
Cadrul didactic împreună cu elevii vor aranja înainte de începerea jocului 2-3 mese
pentru musafiri şi gazde. Se vor pune la îndemână materialele necesare pentru servit.
Clasa va fi împărţită în două grupe: jumătate dintre elevi vor fi gazde, iar ceilalţi elevi
vor fi musafiri. Gazdele se vor aşeza la mesele pregătite şi vor aştepta musafirii. Propunătorul
dă un buchet de flori musafirilor şi aceştia pleacă în vizită. Elevii vor fi îndemnaţi să-şi
reactualizeze impresiile avute cu ocazia unor vizite sau să ţină seama de câteva momente:
• sunatul la uşă sau ciocănitul;
• oferirea florilor de către musafiri;
• adresarea mulţumirilor de către gazdă;
• poftirea musafirilor să ia loc;
• discuţii şi informare reciprocă cu privire la evenimente recente;
• servirea musafirilor;
• despărţirea musafirilor de gazde.
Reuşita jocului depinde în mare măsură de alegerea a câte unui elev din ambele grupe
(musafiri şi gazde) care să conducă şi să poarte dialogul, nefiind posibilă comunicarea între
toţi elevii. Eventual se vor repartiza roluri de adulţi şi de copii pentru a justifica diferenţierea
atribuţiilor în cadrul celor două categorii, musafiri şi gazde.
În încheierea jocului se poate cânta de către toţi elevii un cântec vesel, se poate recita
în cor o urare.
Jocul „De ziua mamei (tatei, bunicii)
Scopul: precizarea regulilor de comportare în florărie şi a regulilor de oferire a unui
buchet de flori.
Obiective de referinţă: să ofere flori celor dragi, să-şi exprime liber sentimentele în
legătură cu ziua mamei (a tatei, a bunicii, a bunicului).
6
 Resurse didactice: flori naturale sau artificiale (lucrate de către copii), bani (de carton).
Desfăşurarea jocului
Se va improviza într-un colţ al clasei o florărie. Înainte de începerea jocului se vor
stabili care dintre elevi să interpreteze rolul de vânzător, mamă (tată, bunică, bunic) şi care pe
acela de copil.
Vor fi propuşi din rândul copiilor cei care să meargă la florărie. După ce au cumpărat
florile, copiii se vor îndrepta spre locul care reprezintă casa fiecăruia. În fiecare casă
(delimitată prin trasarea cu cretă sau cu alte semne, de exemplu cu cuburi, cu bucăţi de sfoară,
şiret sau stinghii subţiri), va fi plasată dinainte persoana căreia i se va oferi flori.
În ambele etape ale jocului – cumpărarea florilor, oferirea lor – propunătorul va urmări
cum se încheagă dialogul. În indicaţiile care le va da elevilor cu rol de vânzător şi cu rol de
mamă (tată etc.) va insista ca aceştia să urmărească cu atenţie felul în care copiii solicită sau
oferă florile. Se va preciza că în cazul în care copilul-cumpărător nu ştie să se adreseze să nu I
se elibereze marfa şi să fie pus în situaţia să însoţească alţi copii, apoi să revină la florărie.
Este de dorit ca jocul să se repete pentru a pune pe toţi elevii în situaţia de părinte şi de
copil.
Observaţie. La clasele mari, jocul poate fi complicat introducându-se pe lângă florărie,
un magazine de cadouri diverse (artizanat, bibelouri sau alte obiecte potrivite: fulare, mănuşi,
baticuri, apă de colonie, cărţi etc.). În acest caz, fiecare elev va fi pus în situaţia de a alege
singur ce doreşte să cumpere manifestându-şi iniţiativa şi independenţa în această direcţie.
Jocul „De-a călătoria cu…(tramvaiul, autobuzul, trenul)
Scopul: formarea deprinderilor de a folosi civilizat diferite mijloace de transport
pentru
călători.
Obiective de referinţă: să execute corect în calitate de călător toate acţiunile implicate
de călătoria cu mijloacele de locomoţie în comun (să-şi cumpere bilet de călătorie , să urce pe
o anumită uşă şi să coboare pe alta, să-şi perforeze biletul de călătorie, să se
poarte politicos şi disciplinat).
Resurse didactice: bani (de carton), bilete, compostor, geamantane.
Desfăşurarea jocului
Cadrul didactic împreună cu elevii vor aşeza scaunele imitând tramvaiul, autobuzul
sau
trenul (în compartimente şi vagon). Se vor fixa cele câteva roluri: casier, controlor, vatman
(şofer, mecanic). Educatorul va interpreta rolul de ghid pentru a da explicaţii cu privire la
locurile pe unde trece în traseul fixat
În desfăşurarea fiecărui gen de călătorie se va urmări plasarea corectă a momentului şi
a locului de unde se cumpără biletele:
• la tramvai şi autobuzele din oraş, de la oricare ghişeu de bilete din staţii;
• la autobuz, în cazul unei călătorii ce depăşeşte limitele localităţii, de la şofer, taxator sau de
la casierul din autogară;
• la tren, la ghişeul de bilete din gară.
În cursul călătoriilor vor fi introduse unele activităţi specifice:
- în tren: aşezarea geamantanului, lectura revistelor, cărţilor, luarea gustării, prezentarea
biletelor la control;
- în autobuz: lectura ziarului, a revistei.
Regulile de comportare vor fi reamintite fiecare la momentul potrivit. Se va insista în
cazul călătoriei cu trenul ca să nu coboare nici un copil în staţiile intermediare, pentru a evita
pierderea lui. De asemenea, se va putea diversifica acţiunea jocului introducând roluri diverse:
mamă, tată, bunici. Se pot, de asemenea, în unele variante propune roluri de persoane care

7
însoţesc rudele la tren şi în acest caz se pune accentul pe felul în care se face despărţirea între
cei care pleacă şi cei care rămân, stimulând copiii să-şi interpreteze veridic rolul.
Orice variantă s-ar alege de către propunător accentul trebuie pus pe relaţiile care se
stabilesc între cei care călătoresc şi cei care fac parte din personalul de deservire a mijloacelor
de locomoţie.
Jocul „De-a magazinul universal”
Scopul: actualizarea reprezentărilor şi consolidarea acţiunilor în legătură cu procesul
de
vânzare-cumpărare.
Obiective de referinţă: să respecte succesiunea operaţiilor într-un proces de cumpărare:
să se informeze asupra mărfii necesare, să consulte vânzătorul, să cerceteze marfa, să solicite
bon, să achite costul mărfii, să preia marfa de la locul de ambalare.
Resurse materiale: bani (de carton), în raioanele de pânzeturi tot ceea ce este necesar
pentru păpuşă, - stofe, mătăsuri, rochiţe şi alte confecţii; încălţăminte; în raionul de vase:
veselă; în raionul de librărie: cărţi, jucării, papetărie, etc.
Desfăşurarea jocului
Jocul va fi precedat de o vizită la un magazin universal sau de prezentarea unor
diapozitive cu aspecte dintr-un astfel de magazin. La începutul jocului se vor reaminti
acţiunile principale desfăşurate în magazin. Elevii vor fi solicitaţi să precizeze în mod
independent regulile de comportare, după ce au asistat la o mică demonstraţie efectuată de
câţiva dintre ei. Vor trebui să răspundă la întrebarea: „Cum ai proceda dacă ai avea de făcut
cumpărături la magazin, la fel sau altfel?”
Educatorul va alege vânzătorii în funcţie de numărul raioanelor amenajate. Alegerea se
va face de preferinţă la sugestia elevilor. Se va amenaja un loc de plimbare – o stradă sau un
magazinul se descongestionează. În acest scop se pot constitui 2-3 grupuri de cumpărători,
eventual 2-3 familii care merg să cumpere păpuşilor cele necesare (aceasta datorită faptului că
dimensiunile materialelor şi obiectelor pot să satisfacă numai nevoile păpuşilor).
În complicarea jocului se poate alege un responsabil de magazin. Iniţial rolul va fi
interpretat de propunător şi va avea ca sarcini controlul felului în care se face cumpărarea, al
relaţiilor dintre vânzători şi cumpărători, ordinea din rafturi, respectarea ordinii de către
cumpărători, aprovizionarea raioanelor cu mărfuri etc.
Jocul „De-a spectacolul (teatru, cinematograf etc.)
Scopul: însuşirea şi aplicarea de către copii a cerinţelor cu privire la modul de
comportare
într-o sală de spectacol.
Obiective de referinţe: să-şi adapteze comportarea în raport cu condiţiile unui
spectacol: să intre în sala de spectacol numai după ce au cumpărat bilete şi şi-au depus
îmbrăcămintea la garderobă, să-şi ocupe locul indicat pe bilet, să nu vorbească după ce a
început spectacolul, să aplaude numai atunci când este cazul.
Resurse materiale: bani (din carton), bilete cu diverse imagini, imagini asemănătoare
aşezate pe speteaza scaunelor, sau bilete cu cifre, buchete de flori, eventual bufet cu dulciuri.
Desfăşurarea jocului
Jocul va fi început prin împărţirea rolurilor, respectiv o echipă de actori cu un
prezentator care implicit dirijează spectacolul. Cadrul didactic va conduce grupa spectatorilor
şi va respecta în această privinţă câteva acţiuni:
• cumpărarea biletelor;
• controlul biletelor;
• intrarea la garderobă şi depunerea îmbrăcămintei;
• căutarea locurilor corespunzătoare semnului (cifrei) de pe bilet şi aşezarea;
• aşteptarea semnalului de începere a spectacolului;
8
• urmărirea spectacolului;
• plecarea acasă după preluarea îmbrăcămintei.
Propunătorul va îndruma pe elevi pentru a aprecia spectacolul prin aplauze, pentru a
mulţumi actorilor oferindu-le flori.
Jocul se poate complica introducând pauze în cursul spectacolului, cu vizitarea
bufetului şi cumpărarea unor produse (biscuiţi, rahat, bomboane, felii de fructe, sucuri). De
asemenea se pot cumpăra programe la începutul spectacolului şi consulta în timpul pauzelor.
Se vor provoca discuţii între copii după terminarea spectacolului.
Jocul „Cum circulăm?”
Scopul: învăţarea unor reguli de circulaţie, recunoaşterea unor indicatoare.
Obiective operaţionale: să traverseze numai prin locurile marcate sau cu circulaţie
dirijată, săgăsească indicatoarele cerute şi să le aşeze acolo unde se potrivesc.
Resurse didactice: semafor, maşinuţe (eventual teleghidate), baston şi uniformă de
poliţist, indicatoare cu „trecere de pietoni”, cretă albă şi colorată pentru marcarea benzilor şi
trotuarelor.
Desfăşurarea jocului
Jocul se va desfăşura în curtea şcolii sub formă de întrecere între două echipe. Un elev
din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Cadrul didactic va avea rolul poliţistului care va
schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe elevi la trecere.
În partea a doua a jocului elevii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune
educatorul, le aşează pe şosea. Traversarea străzilor se face numai la semnalul dat de cadrul
didactic „pornim” şi numai acolo unde întânesc indicatoarele: „trecere pietoni (zebre şi
semafor)”.
Pe străzile fără indicatoare , elevii trebuie să traverseze asigurându-se întâi din partea
stângă până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini , apoi din dreapta.
Pentru a complica jocul, din fiecare echipă 2 – 3 elevi vor primi maşini teleghidate pe
care le vor purta pe stradă respectând aceleaşi reguli de circulaţie – să circule numai la
culoarea verde a semaforului. Câştigătoare va fi echipa care s-a descurcat bine la toate probele
şi a respectat ordinea şi disciplina în timpul jocului.
În mediul rural, copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru
observarea vehiculelor care vin din faţă – şi se va explica de ce.
Jocul „Cine-mi este prieten, cine nu-mi este?”
Scopul: dezvoltarea capacităţii de a diferenţia acţiuni şi comportamente pozitive de
acţiuni şi
comportamente negative.
Obiective operaţionale: să compare unele situaţii de viaţă ilustrate sau relatate şi să
aleagă
aceea care este conformă cu normele morale.
Resurse didactice: imagini reprezentând situaţii opuse:
- un băiat în sala de clasă cu şapca pe cap - un băiat în sala de clasă cu capul
descoperit;
- un copil şezând pe scaun, un bătrân în picioare – un bătrân şezând pe sacun şi un
băiat stând în picioare;
- un copil nepieptănat – un copil pieptănat, ordonat;
- un copil cu şiretul dezlegat – un copil cu şiretul legat;
- un copil cu creionul în gură – un copil cu creionul în mână, desenând;
- un copil cu degetele în farfurie – un copil mâncând civilizat;
- un copil cu ţinuta dezordonată – un copil cu ţinuta ordonată;
- un copil fugind prin mijlocul străzii – un copil mergând pe trotuar;
- un copil pe scara tramvaiului – un copil în tramvai;
9
 şi alte situaţii de viaţă – în special din viaţa şcolii (elev cu picioarele pe bancă, elev trântind
un obiect, elev lăsând dezordine în urma lui, elev ordonat). Fişe individuale.
Desfăşurarea jocului
La începutul jocului elevii privesc imaginile ce apar pe flanelograf sau la „ecranul
televizorului” şi aleg pe cea care este corespunzătoare cu profilul copilului ce ar dori să le fie
prieten.
În continuare se poate face prezentarea concomitentă a două imagini reprezentând
situaţii de viaţă opuse. Se discută concis asupra acţiunilor redate, apoi se trece la alegerea
imaginii care reprezintă copilul cu comportare corectă şi la eliminarea celei care nu este în
concordanţă cu regulile însuşite de elevi.
Se poate cere uneori motivarea alegerii pentru a aprofunda semnificaţia comportării
corecte.
În încheiere se pot oferi fişe individuale în care sunt cuprinse situaţii diferite,
indicându-se elevilor să taie pe cele necorespunzătoare.
Jocul poate fi realizat şi cu ilustraţii prezentând în exclusivitate regulile de circulaţie.

3. Jocuri de dezvoltare senzorială (auzul, văzul, mirosul, gustul, pipăitul)

Obiective:
- explorarea senzorială (vizuală, auditivă, tactil-kinestezică) a obiectelor, spațiului,
fiinţelor;
- formarea și dezvoltarea conduitelor perceptiv-motrice (percepția corporalității, percepția
culorii, formei, mărimii, sunetului obiectelor, percepția spațiului și timpului);
- dezvoltarea acuității senzoriale;
- dezvoltarea capacității de a recunoaște după voce, sunet, miros etc.;
- cunoașterea și operarea cu elementele realității înconjurătoare.
Jocuri-tip: Jocuri pentru dezvoltarea sensibilității vizuale, auditive şi tactil-kinestezice; jocuri
perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale și lateralității/pe criterii de culoare,
mărime, formă/de orientare și organizare spațială şi temporală/de imitare a unor conduite;
jocuri de manipulare a unor obiecte; jocuri cu reguli; jocuri care implică acțiuni de
evaluare/autoevaluare; jocuri motrice simbolice/reprezentative; jocuri cu operații concrete
(analiză, sinteză, comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare etc.); jocuri de soluționare
a unor probleme; jocuri de construcţie şi asamblare (în plan vertical, orizontal, în aer liber);
jocuri verbale/cu reguli.

Exemple:
Jocul: Ghicește animalul
Obiective: dezvoltarea concentrării auditive și a perceperii senzoriale
Materiale: scaune, cu unul mai puțin decât numărul total de participanți, un fular sau o eșarfă
pentru a lega ochii.
Desfășurare: Elevii se așează pe scaune, formând un cerc. Unul dintre ei rămâne-n picioare
pentru a începe jocul. Se plimbă prin centru cu ochii legați, după care se așează pe genunchii
cuiva din grup. Persoana, ce o ține-n brațe imită sunetul unui animal. Dacă, cel cu ochii
închiși, recunoaște animalul, se schimbă cu locurile. Dacănu, reia jocul de la început.

Jocul: Trăistuţa fermecată

Obiective: dezvoltarea capacităţii de recunoaştere tactilă a obiectelor
Materiale: traistă cu diferite obiecte: burete, stofă, glob pămîmtesc, mulaje fructe şi legume,
cutii, rechizite şcolare, obiecte de igienă etc.

10
Desfășurare: Într-o traistă se pun obiecte de duverse forme, dimensiuni şi texturi. Pe rând
unii copii legaţi la ochi vor extrage câte un obiect. Îl analizează tactil, enumerând însuşirile pe
care le desprinde la atingere, străduindu-se să-l recunoască şi să-i listeze utilitatea. În cazul
când copilul nu identifică obiectul, elevii îl ajută sugerându-i indicii (e o legumă/fruct, are
culoarea galbenă, se utilizează la pregătirea plăcintelor etc-dovleacul). Jocul durează până
când toţi elevii au extras câte un obiect din trăistuţă.
Variante: Putem complica sarcina solicitând să extragă obiectul cel mai mic/mare,
moale/tare, rotund/oval/cu colţuri; din lemn/plastic/metal.

Jocul: Ghidul
Obiective: cultivarea sentimentului de încredere și susținere în colaborare; dezvolatrea
empatiei
Materiale: panglici de stofă/eșarfe/fulare
Desfășurare: Pentru desfășurarea jocului este necesar:
-să se mențină liniște pe tot parcursul jocului;
-parcuirgerea traseului nu constă în depășirea unor obstacole, ci este o ocazie de atrăi
experiența unui orb;
-să se încurajeze imaginația (expunem jucătorii care au ochii legați unor sunete, îi lăsăm
pentru o vreme, îi rugăm să recunoască anumite obiecte pe parcursul drumului);
-fiecare participant trebuie să fie atent la emoțiile sale și ale colegului său.
O jumătate din grup are ochii legați. Se formează perechi (un ,,orb” și un ghid). Ghizii își aleg
,,orbul”f ără ca aceștia să știe de cine sunt conduși. Timp de 2 minute ,,orbul” îi urmează
după care rolurile se schimbă. Organizatorul solicită elevilor să comenteze sentimentele trăite,
transpunerea exemplelor în viața cotidiană, necesităția de încredre și susținere, necesitatea și
importanța cooperării.

4. Jocuri de dezvoltare a proceselor psihice (memoria, atenţia, gândirea,

imaginaţia, concentrarea, spiritul de observație etc.)
Obiective:
- stimularea şi dezvoltarea proceselor psihice ca bază pentru formarea comportamentelor și
acumularea/exersarea de achiziții cognitive;
- dezvoltarea deprinderilor de observaţie şi concentrare a atenţiei;
- exersarea operațiilor concrete ale gândirii.
Jocuri-tip:Jocuri de stimulare a atenţiei, memoriei, a imaginatiei; jocuri de dezvoltare a
inhibiţiei voluntare şi a autocontrolului; jocuri de sistematizare empirică/asociative; jocuri
care implică acțiuni de evaluare/autoevaluare; jocuri cu operații concrete (analiză, sinteză,
comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare); jocuri de cuvinte; jocuri de dezvoltare a
agerimii, atenției, memoriei, gândirii, imaginației;

Exemple:
Jocul: Curentul electric
Obiective: dezvoltarea spiritului de observație și a concentrării atenției
Desfășurare: Elevii formează un cerc, apucându-se de mîini. Organizatorul enunță că prin ei
va vibra un curent electric. Curentul electric începe prin strângerea mîinii vecinului și se
transmite de la un participant la altul în același mod. Un voluntar se plasează în centrul
cercului, închide pe câteva clipe ochii și apoi îi deschide, încercând să determine unde e
curentul și apucă persoana respectivă de mână. Dacă a ghicit, trece în cerc, iar cel prins trece
în locul voluntarului.

Jocul: Peştişorul
11
Obiective: dezvoltarea spiritului de observaţie, a atenţiei, a imaginaţiei şi coordonării
mişcărilor cu auzul
Materiale: foi de hîrtie, creioane.
Desfășurare: Cadrul didactic citeşte poezia expresiv. La a doua lectură elevii vor desena cele
indicate în poezie. Pentru a completa desenul, după necesitate, se reciteşte poezia.

Peştişorul
Desenăm foarte uşor
Orice fel de peştişor
Din două arcuri culcate
Faţă-n faţă aşezate.
 
La un cap se-ncalecă     
Tocmai ca o foarfecă,
Iar în cealaltă parte                
Un arc mic capu-i desparte.
 
Desenăm şi o mărgică,
Ochiul peştelui adică.
 
Iar din scurte linioare,                   
La egală depărtare,                          
Îi fac aripile toate                            
De pe pântec şi din spate.
  
Desenăm şi coada-ndată     
Cu o linie curbată.
Iar din linii ondulate       
Desenăm solzii pe spate.
 
Vezi că desenez uşor                   
Orice fel de peştişor?

12
Jocul: În graiul lor
Obiective: dezvoltarea expresivităţii vorbirii; reglarea timbrului şi intensităţii vocii; dezvoltarea
auzului fonematic; relaxarea muşchilor feţei; crearea stării de bine
Desfășurare: Elevii vor repeta/emite în urma conducătorului poezia-onomatopee.
Graiul animalelor
Mâţa zice: Miau-miau-miau,
Unde-i brânza ca s-o iau.
Grivei zice: Ham-ham-ham,
Cum aş roade-un os dar n-am.
Vaca zice: Mu-mu-mu,
Nu-mi văd viţeluşul, nu.
Calul zice: Iha-ha,
Vino, mânzişor, nu sta.
Raţa zice: Mac-mac-mac,
Bine e să-noţi pe lac.
Gâsca zice: Ga-ga-ga,
Pân-la rîu cum aş zbura.
Puii zic: Piu-pii, piu-pii,
Nu ne chinuiţi, copii.

5. Jocuri de dezvoltare a abilităţilor de citit-scris şi de calcul

Obiective:
- recunoașterea, numirea și utilizarea adecvată a literelor, cifrelor, numerelor, culorilor,
instrumentelor, figurilor/corpurilor geometrice;
- stimularea şi dezvoltarea operaţiilor de analiză, sinteză, comparare, asociere, ordonare, seriere,
clasificare;
- dezvoltarea auzului fonematic;
- activizarea și îmbogățirea vocabularului;
- cunoașterea și reproducerea formelor de singular și plural;
- dezvoltarea capacităţii de a dialoga utilizând formule de politeţe în situaţii cotidiene.
Jocuri-tip: jocuri cu operații concrete (analiză, sinteză, comparare, asociere, ordonare, seriere,
clasificare); jocuri de sistematizare empirică/asociative; jocuri de rol; jocuri lexicale; jocuri-
numărători/rimă/ghicitori;jocuri pentru fixarea rostirii corecte a
sunetelor/silabelor/cuvintelor/propozițiilor; jocuri didactice (de sinonimie/antonimie/omonimie
cu sau fără terminologie); jocuri de alcătuire/dezvoltare a propozițiilor; jocuri care implică
acțiuni de evaluare/autoevaluare; jocuri de cuvinte; jocuri care reflectă poziționarea, localizarea
în spațiu (mediu înconjurător) ; jocuri care necesită continuarea unor succesiuni (de obiecte,
numere, imagini, forme geometrice, culori etc.; jocuri de orientare în timp.

13
Exemple:
Jocul: Litera de serviciu
Obiective: formarea deprinderii de a citi şi a scrie litere, silabe, cuvinte şi propoziţii ce conţin
sunetul şi litera nouă
Materiale: literele alfabetului
Desfășurare: Cadrul didcatic va enunţa litera de serviciu, de exemplu C. Elevii vor fi solicitaţi
să enumere silabe cu sunetul dat. După care vor exemplifica cuvinte, în care litera de serviciu se
aude la începutul, mijlocul, sfîrşitul cuvântului. Întru evitarea repetării, cuvintele pot fi scrise la
un poster sau pe tablă. Pentru a actualiza tema ,,Majuscula", cadrul didactic cere elevilor să
exemplifice cuvinte care se scriu cu majusculă, iniţiala fiind litera de serviciu (denumiri de
localităţi, nume, prenume, rîuri, ape, porecle etc.) Sarcina poate fi complicată cu alcătuirea
enunţurilor cuvintele cărora încep cu litera de serviciu (Cristi culege căpşune; Cătălina citeşte
cartea.).

Jocul: Piaţa
Obiective: formarea şi dezvoltarea deprinderilor de calcul folosind bancnote şi monede
Materiale: bancnote, monede; imagini ce reprezintă fructe, legume, diverse produse alimentare
(lactate, cereale, dulciuri, produse de panificaţie etc).
Desfășurare: Cadrul didactic va improviza în sala de clasă o piaţă cu diverse tejghele ce
comercializează produse alimentare. La fiecare tejghea va deservi câte un vânzător, iar restul
grupului vor fi cumpărători. Cumpărătorii vor achita marfa conform preţurilor indicate pe
etichete. Vânzătorul va oferi rest (la necesitate), va ambala marfa şi va mulţumi pentru
cumpărături.
Variante: Jocul poate fi complicat prin introducerea sarcinilor de selectare a produselor
necesare pentru pregătirea unor bucate (ceai, supă, salată, terci etc.); mese (meniu pentru dejun,
prânz, cină) şi poate fi extins prin organizarea şi desfăşurarea activităţilor de menaj (prepararea
salatelor din legume/fructe, tartinelor, compotului/sucurilor etc.); activităţi specifice matematicii
(alcătuirea problemelor, exerciţii de comparare, estimare, cântărire); activităţi pentru
alfabetizare (sarcini de descriere, comparare, dramatizări cu improvizarea dialogurilor amuzante-
ce e mai gustos, important etc.); activităţi specifice artelor (modelare, decupare, colorare, cusut,
împletit etc.).
Notă: Preferabil de utilizat produse reale.

Jocul: Jucăria preferată

Obiective: dezvolatrea deprinderilor de comparare, clasificare, ordonare; formarea şi activizarea
conceptelor specifice diferitor discipline
Materiale: jucării aduse de copii
Desfășurare: Cadrul didactic va solicita elevilor să aducă la şcoală jucăria lor preferată. Pentru
a-i implica în procesul de planificare, le va cere părerea referitor la modalităţile de valorificare a
jucăriilor. În urma ideilor propuse de copii cadrul didactic va iniţia activităţi în care se vor regăsi
următoarele sarcini: desenarea jucăriei cu marcarea părţilor componente; identificarea
materialului din care e confecţionată jucăria (lemn, plastic, pluş, metal, stofă etc.); descrierea,
compararea jucăriilor; improvizarea dialogurilor între jucării, utilizând concepte ştiinţifice
specifice limbii române (cuvunte-acţiuni, cuvinte-însuşiri, majuscula etc.); sărcini de clasificare
conform anumitor criterii (după formă, dimensiune, material, utilizare etc.); crearea de poveşti,
poezii; alcătuirea problemelor, exerciţiilor de comparare utilizând concepte ştiinţifice specifice
matematicii etc.
14
 6. Jocuri de cunoaştere a lumii înconjurătoare
Obiective:
- dezvolatrea percepției de a determina culoarea obiectelor, plantelor în dependență de anotimp;
- cunoașterea și aplicarea regulilor de securitate/circulație (mediu intern/extern);
- sesizarea relațiilor stabilite între diferite fenomene, acțiuni și un anumit anotimp;
- activizarea vocabularului și a cunoștințelor despre mediul înconjurător;
- dezvoltarea capacității de recunoaștere a formelor, mărimilor și așezarea lor într-un spațiu;
Jocuri-tip: jocuri de construcție şi asamblare (în plan vertical, orizontal, în aer liber); jocuri de
sistematizare empirică/asociative; jocuri de rol; jocuri cu experimente; jocuri de identificare a
locului unui corp în spațiu; jocuri de cuvinte; jocuri care reflectă poziționarea, localizarea în
spațiu (mediu înconjurător); jocuri de rol/dramatizări cu interpretarea unor acțiuni, atitudini ale
omului față de mediul înconjurător; jocuri didactice de cunoaștere a localității; excursii/plimbări
de studiu; jocuri de restabilire a imaginilor cu plante/animale/puzzle; jocuri cu dialoguri
improvizate între animale, personaje din povești etc.
Exemple:
Jocul: Fiecare la locul lui
Obiective: consolidarea cunoştinţelor despre mediul înconjurător
Materiale: tabel (A) cu trei rubrici şi textul cu cuvinte scrise (B)
Desfășurare: Conducătorul va solicita elevilor să observe cu atenţie titlurile fiecărei coloane din
tabelul A.
Tabelul A.
În apă La câmpie Pe lângă casa În pădure
omului

Elevii vor fi ândemnaţi să citească fiecare cuvânt din textul B şi să-i găsească locul în coloana
din tabel..
Textul B: IEPURE, DELFIN, COCOŞ, CAL, GĂINĂ, URS, PORUMBEL, BROASCĂ, ARICI,
CÎINE, LUP, PEŞTE, ZEBRĂ, PISICĂ, CROCODIL, VEVERIŢĂ, SOARECE, RAC,
CĂPRIOARĂ, MISTREŢ.
Vatiante: Cadrul didactic poate elabora diverse sarcini în contextul dat: de clasificare , de
comparare, realizare de corespondenţe etc. De exemplu, clasificarea animalelor ce au cioc/bot
/aripi/gheare/copite/coarne/pene; care zboară/înoată/se tîrîie/sare etc.; compararea calului cu
zebra, cîinele cu lupul, crocodilul cu peştele; realizarea corespondenţelor (denumirea/imaginea
animalului şi părţile componente ale acestuia (ghiare, cioc, ).
Notă: Se pot folosi imagini/timbre/jetoane cu animale etc.

Jocul: Semaforul
Obiective: dezvoltarea atentiei; coordonarea miscarilor; respectarea regulilor de circulaţie rutieră
Materiale: jetoane, fanioane, batistute sau orice alt semnal in culorile semaforului
Desfășurare: Jocul poate fi organizat şi desfăşurat atât în clasă/sala de sport etc. , cât şi pe holul
şcolii sau chiar în curtea şcolii/stadion. Se va trasa o intersecție de străzi , în mijlocul interescției,
un copil (rolul agentului de circulație) va ține într-o mână un indicator care va avea pe o parte
culoarea roșie și pe cealaltă verde, în cealaltă mână - un indicator de culoare galbenă.
Elevii stau pe trotuar. Se recită:
15
- Ce coloare-ți spune: Stai și nu pleca! Încă nu e timpul pentru a traversa!? (roșu).
- Ce culoare-ți spune: Fii, copile, atent! Şi te pregăteşti!? (galben)
- Cine te ândeamnă: Hai să traversăm! Dar la stânga şi la dreapta o privire aruncăm!?
(verde)”.
Jocul se continuă schimbându-se rolurile. Se vor evidenția elevii care au mers corect și au
respectat regulile de circulație.
Variante: Jocul poate fi utilizat şi în scopul exersării diverselor tipuri de mers (pe vârfuri, pe
calcîie, lateral etc.).  Cadrul didactic strigă: “Semaforul este… rosu/galben/verde!”.
La semnalul “verde!”, elevii încep să meargă, să alerge, să sară sau să execute orice alt tip de
mişcare indicat de cadrul didactic înainte de începerea propriu-zisă a jocului. La semnalul
“galben!” ei încep să încetinească pasul. La semnalul “rosu!” elevii stau pe loc (sau devin
“statui”).
 
7. Jocuri de formare și dezvoltare a autonomiei
Obiective:
- cunoașterea și explorarea părților propriului corp;
- recunoașterea și reconstituirea părților unui corp (ființă, lucru etc.);
- cunoașterea și utilizarea adecvată a obiectelor de igienă;
Jocuri-tip: Jocuri de acţiune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuințe/necesității proprii;
jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personală; puzzle; jocuri motrice
simbolice/reprezentative; jocuri care implică acțiuni de evaluare/autoevaluare; jocuri de
dezvoltare a inhibiţiei voluntare şi a autocontrolului; jocuri de dezvoltare a limbajului expresiv şi
afectiv; jocui numărători; cântecele însoțite de imitări;
Exemple:
Jocul: Dreapta şi cu stânga
Obiective: dezvolatrea deprinderilor de orientare spaţială şi organizare corporală
Desfășurare: Pentru însuşirea schemei de organizare corporală este foarte importantă
planificarea şi organizarea diverselor pauze dinamice. Când copilul va reuşi să execute corect
indicaţiile date va realiza un pas important pentru activitatea de învăţare ulterioară. Poezia se
citeşte expresiv, clar, concis şi rar pentru a fi înţeleasă de către toţi elevii. Elevii, stând în
picioare, în bancă sau în cerc, demonstrează ambele mîini şi apoi imită: sădirea unui pom, rotirea
unui volan, mişcarea acului cu aţă, pregătirea bucatelor. De fiecare dată la rostirea cuvintelor
,,dreapta şi cu stânga" ridică mai întîi mâna dreaptă, apoi o coboară şi aceleaşi mişcări le execută
cu mâna stângă. La sfîrşitul versurilor, împreunează palmele şi le ating de cap pe partea stângă şi
pe partea dreaptă, imitând somnul.
Dreapta şi cu stânga pot sădi un nuc,
Dreapta şi cu stânga trenuri mari conduc.
Dreapta şi cu stânga pot broda şi ţese
Dreapta şi cu stânga fac bucate-alese.
Dreapta şi cu stânga noapte e afară,
Dreapta şi cu stânga dorm sub plăpumioară.

Jocul: Microfonul magic

Obiective:fixarea cunoştinţelor privind utilizarea regulilor de comportareîn public, la medic, în
transport, la teatru, la muzeu, în excursie
Materiale:microfon improvizat, minge

16
Desfășurare: Elevii sunt aranjaţi în cerc sau pe scaune.Cadrul didacticanunţă o temă. Pasând
mingea, în mod aleatoriu, elevii trebuie să comunice ceva legat de respectiva temă.
Teme sugerate Exemple
La medic Redactarea enunţurilor/textelor cu tema dată, improvizarea unui dialog,
joc de rol.
În transport Enumerarea regulilor de comunicare şi comportare în transport.
La teatru Formularea propoziţiilor exclamative (ce exprimă urare, satisfacţie,
mulţumire, uimire, bucurie, dezamăgire, frică etc.)
În excursie la ZOO Formularea întrebărilor cu tema respectivă.

8. Jocuri de dezvoltare fizică şi coordonare

Obiective:
- dezvoltarea motricității fine/grosiere prin diverse exerciții fizice;
- dezvoltarea initiativei și a perseverenței;
Jocuri-tip: jocuri de construcție şi asamblare (în plan vertical, orizontal, în aer liber); jocuri
motrice simbolice/reprezentative; puzzle, LEGO; jouri de imitare a unor mișcări(Alunelul,
Moara, Vîntul, Hora etc); pauze/jocuri dinamice; ștafete;
Exemple:
Jocul: Imită sunetul
Obiective: dezvoltarea motricității grosiere; îmbunătățirea concentrării, implicarea în grupuri
mici asumându-și diverse roluri
Materiale: 5 fișe cu sarcini.
Desfășurare: Pe 5 fișe vor fi scrise sarcinile: Săriți ca iepurele, Lătrați ca cățelușii, Mieunați ca
pisicile, Cântați ca cocoșul, Zbierați ca ieduții. Se vor forma 5 grupuri. Câte un reprezentant din
grup extrage una din cele 5 fișe. Împreună cu grupul realizează sarcina de pe fișă.

Jocul: Obiectul magic

Obiective: dezvoltarea expresivității corporale; stimularea atenției
Desfășurare: Fiecare copil caută în lucrurile personale și alege un obiect (carte, pix, radieră,
caiet, șervețele de unică folșosință, pieptene, pet cu apă, fruct etc.). Va ieși în centrul clasei și va
simula o activitate corespunzătoare obiectului ales. De exemplu, cineva scoate un pieptene, deci
se piaptănă. Cine consideră că a ghicit prezentarea și obiectul se apropie de persoana din centru
spunându-i la ureche fără ca ceilalți să audă. Dacă a ghicit, rămâne în centru și prezintă o
activitate corespunzătoare obiectului său. Jocul continuă până se prezintă toți.

Jocul: Tamburina
Obiective: dezvoltarea coordonării mişcării, a simţului auzului şi al ritmului
Materiale:tamburină
Desfășurare: Cadrul didactic loveşte în tamburină încet/tare, rar/des. În ritmul sunetelor
tamburinei copii execută mişcări: când se bate încet, elevii merg în vârful degetelor, când se bate
tare-pe toată talpa; la auzul sunetelor rare se bate rar din palme, iar la sunetul des-bătăi dese şi
cadenţate.

17