Jocurile didactice

Intenţia principală a jocului

didactic
 Nu este divertismentul, ci asimilarea de
cunoştinţe, cu scopul pregătirii copilului
pentru şcoală şi viaţă.
 Pentru a atinge aceste scopuri, jocul
didactic trebuie să fie instructiv, să
consolideze, sistematizeze şi să fixeze
cunoştinţele.
Jocurile didactice
 alcătuiesc cea mai
cuprinzătoare categorie de
jocuri cu reguli,
 ele dinamizează acţiunea
didactică prin intermediul
motivaţiilor ludice care sunt
subordonate scopului activităţii
de predare-învăţare-evaluare,
într-o perspectivă pronunţat
formativă şi se diferenţiază de
alte jocuri prin prezenţa
sarcinii didactice.
Jocul didactic este:

 mijloc didactic de instruire şi educare a copiilor

de vârstă preşcolară;
 mijloc didactic de bază în educarea limbajului
mijloc de realizare a liantului dintre sarcina
didactică şi acţiunea de joc.
Jocurile didactice
 sunt importante în activitatea didactică
de la clasă, deoarece:
 rezolvă prin conţinutul lor o mare parte din
problemele educaţiei intelectuale;
 au rol însemnat în consolidarea, adâncirea,
sistematizarea şi verificarea cunoştinţelor.
 Clasificarea jocurilor didactice
 - după criterii pedagogice-educaţia cu exigenţele ei,
 - după obiectivele urmărite: jocuri senzoriale (auditive,
vizuale, motorii, tactile), jocuri de dezvoltare a limbajului,
jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive;
 - după conţinutul instruirii: jocuri matematice, jocuri
muzicale, jocuri sportive, jocuri literar/ lingvistice;
 - după forma de exprimare: jocuri simbolice, jocuri de
orientare, jocuri de sensibilizare, jocuri conceptuale, jocuri-
ghicitori, jocuri de cuvinte încrucişate;
 - după resursele folosite: jocuri cu materiale, jocuri orale,
jocuri pe bază de întrebări, jocuri pe bază de fişe
individuale, jocuri pe calculator;
 - după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin
tradiţie, jocuri cu reguli inventate, jocuri spontane, jocuri
protocolare;
 - după competenţele psihologice stimulate
Jocul ca metodă didactică
 Jocurile copiilor devin metodă de instruire
în cazul în care ele dobândesc o
organizare specifică şi se succed în
ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a
învăţăturii.
Astfel copiii
 pot ajunge la descoperiri de adevăruri;
 îşi pot antrena capacitatea lor creativă,
 strategiile jocului didactic sunt strategii euristice,
în care se manifestă spontaneitatea,
inventivitatea, iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala,
creativitatea şi inteligenţa.
Structura constitutivă
 Fiecare joc didactic are:
 conţinuturi;
 sarcina didactică;
 reguli;
 acţiunea de joc.
Conţinuturile
 cuprind cunoştinţele anterioare ale
copiilor, însuşite în cadrul activităţilor
comune cu întreaga grupă, cunoştinţe ce
se referă la om, plante, animale,
anotimpuri, reprezentări matematice,
reprezentări despre societate etc.
Sarcina didactică
 o regăsim sub forma unei probleme de gândire:
de recunoaştere, denumire, reconstituire,
comparaţie, ghicire.
 Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut,
acestea dobândind un alt caracter, datorită
acestor sarcini didactice pe care le au de
rezolvat, de fiecare dată altele.
Regulile jocului didactic
 sunt menite să arate copiilor cum să se
joace, cum să rezolve problema
respectivă, cum să participe la activitate.
 Totodată regulile îndeplinesc o funcţie
reglatoare asupra relaţiilor dintre copii.
Acţiunea de joc
 cuprinde momentele jocului şi face ca
rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută
şi atractivă pentru copii.
 Ea reprezintă de fapt desfăşurarea
propriu-zisă a jocului cu elementele
componente: de aşteptare, surprize,
ghicire, întrecere, apreciere.
jocul didactic
 după obiectivele urmărite este folosit în cadrul tuturor
etapelor curriculare,
 iar după tipul activităţii jocul didactic este folosit ca mijloc
de consolidare, sistematizare, fixare şi recuperare a
cunoştinţelor.
 Indiferent de modul de folosire, jocul didactic îl ajută pe
copil să-şi angajeze întregul potenţial psihic, să-şi cultive
iniţiativa, inventivitatea, flexibilitatea gândirii, spiritul de
cooperare şi de echipă.
Etapele jocului didactic

 - introducerea în joc;
 - explicarea jocului;
 - executarea jocului;
 - complicarea jocului;
 - încheierea jocului.
Desfăşurare
Jocul didactic se desfăşoară conform unei
metodologii specifice, în aplicarea căreia
trebuie să se ia în considerare următoarele
condiţii :
 jocul să se constituie conform categoriei de
activitate, urmărindu-se scopul şi sarcinile ei;
 să fie pregătit minuţios de educatoare pe
baza dozării timpului şi a materialului folosit;
 să fie variat, atractiv, să îmbine elementele de
joc cu cele de învăţare;
 să se introducă diferite elemente de joc şi
surpriză atunci când preşcolarii dau semne de
oboseală sau plictiseală;
 să creeze momente de relaxare, în vederea
recuperării energiei nervoase a copiilor;
 să antreneze toţi copiii în activitatea de joc;
 să fie proporţionat cu nivelul de vârstă al
copiilor;
 să solicite gândirea creatoare şi să valorifice
cu maximum de eficienţă posibilităţile
intelectuale ale copiilor;
 elementele de joc să fie introduse în orice
moment al activităţii;
 sarcinile didactice să fie repartizate în diferite
secvenţe progresive ca dificultate;
 explicaţiile privind desfăşurarea jocului să fie clare,
corecte, precise, să fie conştientizate de către copii şi să
le creeze o motivaţie pentru activitate;
 jocul să se desfăşoare într-un cadru activ, stimulator şi
dinamic;
 sarcinile didactice să nu fie nici prea uşoare, nici prea
grele;
 regulile de joc să fie explicate clar şi să se urmărească
respectarea lor de către toţi copiii.
De ce utilizăm jocul didactic
Folosirea jocului didactic în cadrul procesului instructiv-
educativ din grădiniţă este motivat de faptul că:
 - randamentul activităţii este mai mare, sistematizarea,
fixarea şi verificarea cunoştinţelor făcându-se în mod
plăcut, activ, temeinic;
 - gândirea copiilor este permanent solicitată şi astfel în
continuă formare;
 - determină dezvoltarea proceselor psihice ca:
independenţa, creativitatea,
perseverenţa;
 - simulează iniţiativa copiilor, în joc copilul devine
mai curajos, mai degajat, mai puţin inhibat;
 - contribuie la cunoaşterea mai rapidă şi mai
eficientă a copiilor;
 - dezvoltă spiritul de observaţie, de analiză, de
judecată,
 înlătură: monotonia, rutina, stereotipia,
 dă posibilitatea copiilor să-şi dezvolte vocabularul,
comunicarea devine mai permisivă;
 - oferă prilejul de a afla mai uşor cum gândesc
copiii şi de a adapta metodele didactice după logica
gândirii lor.
Dezvoltă virtuţi

 când copiii participă la joc: comunicarea,

cooperarea, răspunderea, flexibilitatea,
spontaneitatea, creativitatea, încrederea.
 Jocul este un instrument, un mijloc de
activizare permanentă a copiilor în activitate.
Jocul didactic

 trebuie pregătit din timp

conform cu etapele lui:
 organizarea,
 introducerea în activitate,
 desfăşurarea propriu-zisă
 valorificarea rezultatelor
jocului.
În planificarea jocurilor

 educatoarea trebuie să cunoască situaţia grupei,

nivelul de pregătire, interesele copiilor.
 Planificarea jocurilor didactice se va face pe
baza studierii unei bibliografii bogate
(curriculum, cărţi, culegeri de jocuri) şi păstrarea
în memorie a unui număr mare de elemente de
joc, de care să se poată folosi în momentul cerut
de orice împrejurare a jocului.
Cerinţe
 Un pas important pentru buna desfăşurare
a unui joc didactic este explicarea lui.
 Educatoarea trebuie să descrie jocul şi în acelaşi timp
să îl demonstreze şi practic.
 Printr-un vocabular adecvat, lejer, fără complicaţii,
educatoarea va motiva jocul, influenţând pozitiv climatul
de joc.
 În continuare conducătorul de joc trebuie să redea
simplu şi clar jocul cu regulile sale.
 Prin cuvintele şi comportamentul ei educatoarea îi va
îndrumă pe copii spre acţiuni simple şi vesele.
Mijloace
 Educatoarea va pregăti din timp şi
materialele ilustrative, sau de orice natură
pe care le va folosi în joc.
Terapia prin joc

 În anumite cazuri, jocul, ca generator de

bucurie şi catarsis, devine mijloc
terapeutic însemnat pentru echilibrarea
psihică a copilului, pentru eliminarea
regresiilor afectiv-comportamentale şi
vindecarea traumelor.
Joc didactic "La cine s-a oprit roata"
(grupa mică)

 Scop: exersarea vorbirii copiilor în direcţia pronunţării

sunetelor c, r, t, g, h, şi a grupurilor de sunete: chi, sf,
gr, ci, era, prin imitarea glasului specific unor animale;
consolidarea cunoştinţelor privind denumirile acestor
animale şi acţiunile pe care le fac; activizarea
vocabularului prin folosirea cuvintelor respective.
 Sarcina didactică: recunoaşterea animalului, a
acţiunii, a glasului specific şi imitarea acestuia, ca şi a
unor mişcări caracteristice; denumirea acestora.
 Elemente de joc: surpriză, ghicirea animalului după înfăţişare şi
glasul auzit; imitarea lui şi a mişcării specifice, întrecere, aplauze.
 Reguli: la semnalul lui Pufică, copilul ales învârteşte roata, toţi copiii
aleg materialul şi acţionează cu el, imitând glasul şi mişcarea
respectivă, răspunde cine recunoaşte primul.
 Material: un disc care are pe ambele părţi câte 4- 5 imagini mari cu
animale cunoscute de copii (iepuraş, câine, pisică, vacă, şoricel, cal,
porc, cocoş, găină, raţă, urs, cioară); fiecare parte este acoperită de
un disc fără imagini care are o deschizătura în formă de triunghi cu
vârful la centru. Animale-jucării, aceleaşi ca cele de pe disc. Ilustraţii
care înfăţişează aceleaşi animale în poziţii şi acţiuni diferite (câte 3-
4 din fiecare). Pufică- un căţel care se joacă împreună cu copiii.
Desfăşurarea jocului

 A) Pufi cheamă la el câte un copil care învârteşte roata.

La oprire el întreabă "La cine s-a oprit roata'?" Cine a
ghicit primul se oferă şi denumeşte animalul şi acţiunea
pe care o face, îi imită glasul şi mişcarea specifică. Apoi
imită toţi copiii.
 B) Pufi cere copiilor să imite glasul (şi mişcarea)
acelui animal pe care el îl indică printr-o jucărie pe care
le-o arată. Apoi le cere copiilor să-l denumească.
C)
 Fiecare copil se autoserveşte cu câte o ilustraţie şi o priveşte cu
atenţie pentru a putea îndeplini sarcinile cerute de Pufi:
 -se cere unui copil să arate grupei ilustraţia lui; toţi copiii care au
aceeaşi imagine ca el imită glasul animalului respectiv, apoi îl
denumesc şi îl identifică cu cel de pe disc;
 - trei copii sunt numiţi să arate ilustraţiile lor (să spunem: cocoş,
iepuraş, căţel). Se cere să se ridice în picioare acei copii care au în
imagine un animal care nu este nici cocoş, nici căţel. Se repetă cu
mai multe grupe de animale. Se denumesc, se imită glasul şi
mişcarea (după caz).
 - Pufi solicită copiilor strângerea ilustraţiilor într-o anumită
ordine, chemându-i, pe rând, la el, prin formule diferite: "denumeşte
animalul". "imită glasul", "imită-i mişcarea"; copiii repetă individual
sau în cor (după caz).
Joc didactic: "Ce este şi
unde-l aşezi?" (grupa mică)
 Scop: cunoaşterea obiectelor de mobilier din sala de
grupă sub aspectul denumirii, al destinaţiei şi al
locului pe care-l ocupă în sala de grupă:
 pronunţarea corectă a acestor denumiri; formularea de
propoziţii simple.
 Sarcina didactică: denumirea obiectelor, a
destinaţiei, a locului pe care-l ocupă.
 Elemente de joc: surpriză, aranjarea interiorului cu
jucăriile respective; întrecere; aplauze.
 Reguli: la întrebările păpuşilor copiii răspund verbal şi prin acţiune;
cine a greşit în denumirea sau în amplasarea obiectelor de mobilier
este corectat de către copilul care a sesizat primul greşeala;
câştigarea întrecerii dă dreptul la conducerea jocului.
 Material: trei seturi (garnituri) cu obiecte de mobilier- jucării
asemănătoare cu cele din sala de grupă; în fiecare set, obiectele
deşi sunt aceleaşi pot să difere sub aspectul culorii, al desenelor cu
care sunt ornate, al mărimii, trei păpuşi; se pot folosi obiecte de
mobilier din garniturile din comerţ sau se pot confecţiona în
miniatelierele din cadrul grupei mari. Copiii se împart trei subgrupe,
fiecare aranjând un interior pentru păpuşă.
Desfăşurarea jocului- variante
 A) Păpuşile se plâng copiilor că nu au o sală de grupă ca a lor;
educatoarea precizează: cu măsuţe, scăunele, dulapuri, vitrină, tablă, ladă
cuburi, colţ cu jucării, covor ş.a. (se învaţă deci denumirile corect).
 B) Educatoarea propune copiilor să le ajute în aranjarea a câte unei săli
pentru fiecare. La întrebările păpuşilor adresate copiilor, pe rând: "Ce
punem pe jos?", "Pe ce ne aşezăm când ascultăm poveşti?", "Unde ne
aşezăm jocurile, plastelina, când suntem în activitate?" ş.a., aceştia răspund
denumind mobilierul respectiv, aşezându-l la locul potrivit, precizând
totodată la ce foloseşte; acţionează deodată toate trei subgrupe; fiecare
subgrupă continuă să aranjeze cât mai corect şi cât mai repede, corectând
pe cei care greşesc.
 C) Păpuşile se vizitează între ele pentru ca să admire sălile lor de
grupă; se declară mulţumite şi-i aplaudă pe copii; din greşeală răstoarnă
anumite obiecte şi fac dezordine; se scuză şi-i roagă pe copii să
restabilească ordinea; copiii acţionează în grup repetând denumirile
acelor obiecte de mobilier care au fost răsturnate.
Joc didactic: "Cu ce începe?" (grupa
mare)
 Scop: deprinderea copiilor cu analiza fonetică,
antrenându-i într-o formă simplă, să desprindă din
cuvinte primul sunet cu care acestea încep: pronunţarea
corectă a sunetului separat şi în cuvânt; exprimarea în
propoziţii construite corect; dezvoltarea capacităţii de
analiză, a atenţiei şi a spiritului critic.
 Sarcina didactică: recunoaşterea obiectului şi
denumirea lui, separarea primului sunet (vocala) şi
pronunţarea lui corectă, (în cadrul acstui joc se vor alege
cuvinte care încep numai cu vocale şi care formează la
începutul cuvântului silabă separată).
 Reguli: copiii privesc cu atenţie jetonul
prezentat de educatoare, denumesc obiectul şi la
întrebarea educatoarei: "Cu ce începe acest
cuvânt?“, copiii vor răspunde pronunţând sunetul
respectiv; toţi copiii care au acelaşi jeton ca al
educatoarei îl arată şi pronunţă cuvântul în întregime,
apoi sunetul iniţial.
 Elemente de joc: întrecere, aplauze, ghicire, căutare.
 Material: jetoane mari pentru educatoare şi mici
pentru copii. Obiectele care vor fi ilustrate: avion, apă,
alune, arici, elefant, elev, echipă, inele, ie, iţari, oiţe,
ochelari, ouă, uşă ş.a.
Desfăşurarea jocului- variante
 Educatoarea (apoi un copil care este conducătorul jocului) arată pe
 rând câte un jeton, copiii îl privesc cu atenţie şi denumesc obiectul
respectiv, se întreabă: "Cu ce începe acesi cuvânt?", in răspunsul
lor copiii trebuie să precizeze sunetul cu care începe cuvântul
respectiv; toţi copiii care au jetoane identice cu modelul
educatoarei le prezintă grupei şi formulează verbal răspunsul.
 Se amestecă toate jetoanele educatoarei pe masă. Se cere mai
multor copii să aleagă jetoanele pe cais sunt obiecte a căror
denumire începe cu a sau i, se repetă de mai multe ori.
 Se cere copiilor să găsească ei cuvinte care încep cu vocalele
exersate anterior (pentru a-i orienta pe copii se poate cere să se
gândească la: nume de copii, denumiri de animale, obiecte'de
îmbrăcăminte, mijloace de transport, meserii ş.a)
Joc didactic: "Eu spun una, tu spui
multe" (grupa pregătitoare)
 Scop: formarea deprinderii de a alcătui propoziţii şi fraze scurte
utilizând corect numărul singular şi plural al substantivelor.
 Sarcina didactică: folosirea corectă a singularului şi pluralului în
vorbirea curentă.
 Reguli: copiii aleg un jeton de pe măsuţă, denumesc imaginea şi cer
colegilor să spună opusul acesteia, singularul sau pluralul. Copiii
alcătuiesc propoziţii folosind corect substantivele la numărul singular
şi plural. Răspunsurile corecte sunt evidenţiate.
 Elemente de joc: surpriza, întrecerea, aplauzele, închiderea şi
deschiderea ochilor.
 Material didactic: jetoane cu diferite imagini reprezentând un obiect
sau mai multe obiecte, panou cu buzunăraşe, minitablouri, fişe.
instrumente de scris.
Desfăşurarea jocului:
 vor fi aşezate jetoane pe două măsuţe. Pe una, pentru singularul
substantivelor, pe cealaltă pentru pluralul substantivelor. Un copil va
alege un jeton de pe prima măsuţă, denumeşte imaginea şi numeşte
un coleg care să vină să găsească pluralul imaginii (mai multe) de pe
măsuţa a doua. Sunt solicitaţi copiii să alcătuiască propoziţii cu prima
imagine, la singular şi cu a doua imagine la plural.
 Variante de joc:
 A) Se va împărţi grupa în două echipe. Se folosesc plicuri cu jetoane. un copil din
prima grupă alege un jeton, denumeşte imaginea şi cere unui coleg din echipa a
doua să alcătuiască o propoziţie despre obiectul din imagine (obiectele) folosind
singularul sau pluralul. Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Educatoarea ajută
ambele echipe, în prima parte a jocului, apoi se va acorda independenţă celor două
echipe.
 B) Un copil din prima echipă alege un jeton, îl denumeşte. Exemplu :
"Pe jetonul meu este un ursuleţ". Echipa cealaltă alcătuieşte propoziţii folosind
substantivul la numărul plural. Exemplu : "Ursuleţii mănâncă mure".
 C) La panou se aşează imagini perechi pentru singular şi plural. Copiii pun mâinile
la ochi, iar educatoarea ascunde una din imagini. Copiii sunt solicitaţi să
alcătuiască propoziţii cu substantivul din imaginea care lipseşte (singular sau
plural).
“Propoziţie, cuvânt, silabă,
sunet”
 SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Consolidarea capacităţii de a despărţi corect cuvintele în silabe, de
a preciza numărul de silabe dintr-un cuvânt, de a formula popoziţii,
de a identifica sunetele de la începutul cuvintelor;
  METODE ŞI PROCEDEE:conversaţia, expunerea,
explicaţia, exerciţiul, problematizarea;
  MATERIAL DIDACTIC: jetoane cu litere, jucării, panglici de
hârtie cu 1, 2, 3, 4 buline, fişă;
 MOMENTELE OBIECTIVE CONŢINUTUL EVALUARE
ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE ACTIVITĂŢII
MOMENT Aerisirea sălii.
ORGANIZATORIC Aranjarea mobilierului
din sala de grupă.

CAPTAREA ATENŢIEI Să cunoască motivul În faţa copiilor va fi un Observarea reacţiei

venirii ursuleţului în ursuleţ cu un ghiozdan copiilor
sala de grupă. în spate. Povestea lui
este aceea ca el va
merge anul viitor la
şcoală dar înca nu ştie
sa despartă cuvintele în
silabe şi vrea să vadă
dacă ştiu copiii din
grupă.

ANUNŢAREA TEMEI Să reţină numele “Ca să vadă ursuleţul Evaluare frontală

jocului. ca noi ştim să
despărţim cuvintele în
silabe şi chiar mai mult,
ne vom juca astăzi jocul
Propoziţie, cuvânt,
silabă, sunet”
“Ce joc ne vom juca?”
DESFĂŞURAREA Jocul se va
PROPRIU-ZISĂ A Să recunoască litera desfăşura pe Aprecierea
ACTIVITĂŢII şi să identifice cuvinte următoarele variante: răspunsurilor prin
care să înceapă cu Varianta I aplauze
sunetul respective. Pe masa din faţa Aprecierea copiilor
Să denumească copiilor se află prin aplauze
jucăria, să despartă jetoane cu litere Evaluare individuală
cuvântul în silabe şi întoarse cu faţa în jos. Observarea copiilor
să alcătuiască Copiii vor veni şi vor
propoziţii corecte, cu lua la întâmplare un
înţeles. jeton, vor recunoaşte
Să găsească cuvinte litera şi vor da
cu tot atâtea silabe exemplu de cuvânt
câte indică numărul care începe cu
de buline de pe sunetul respectiv;
panglică. restul copiilor vor mai
Să păstreze şirul da incă 2-3 exemple
logic impus de joc şi de cuvinte.
să dea răspunsuri
corecte.
 Varianta II
Într-un săculeţ vor fi jucării care vor trebui să fie descoperite. Copiii vor
scoate câte o jucărie din săculeţ pe care o vor denumi, vor despărţi cuvântul
în silabe şi vor alcătui o propoziţie cu el. Exerciţiul se repetă de 4-5 ori.
 Varianta III
Copiii vor închide ochii iar eu le voi împărţi panglici de hârtie cu câte 1, 2, 3,
4 buline. Când voi suna din clopoţel ei vor deschide ochii, vor descoperi
panglica şi vor căuta cuvinte cu tot atâtea silabe câte buline au fiecare pe
panglică.
 Varianta IV
Ne vom juca un joc de atenţie în lanţ: un copil spune un cuvânt, alege un
alt copil să-i spună cu ce sunet începe cuvântul, la rândul său acest copil va
alege pe altcineva să despartă cuvântul în silabe, care va alege pe cineva
să alcătuiască o propoziţie cu cuvântul dat. Al doilea lanţ de joc va începe
cu ultimul copil din lanţul precedent.
FIXAREA Să rezolve labirintul. Ne vom aşeza la Apreciere asupra
CUNOŞTINŢELOR Să lucreze estetic. mese unde copiii vor modului în care copiii
avea de rezolvat o fişa au rezolvat labirintul
labirint, pentru a
descoperi un cuvânt.

ÎNCHEIEREA Voi face aprecierea Evaluare frontală

ACTIVITĂŢII contribuţiei copiilor la
activitate şi voi împărţi
recompense.
Sarcina de lucru
 Proiectaţi un demers didactic pentru jocul
didactic “Spune cine te-a strigat”,
diferenţiat pe niveluri de vârstă I şi II.
 Obictive de referinţă: utilizarea corectă a
singularului şi a pluralului