LUCRARE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA

GRADULUI DIDACTIC I

Valenţele formative ale jocului didactic pentru

dezvoltarea competențelor intelectuale în clasele
primare
 Argument 

Copilul, din fragedă vârstă, este atras de jucării, de joc, de joacă. Îl vezi râzând și știi că este mulțumit de ceea
ce aude, ce vede, ce face.

Observând copiii ce pășesc timid în lumea școlii, am considerat că selectarea unor activități diverse și
interesante, care respectă programa școlară și expun conținuturile în secvențe ușoare, sunt necesare.
Astfel, gândindu – mă la proprii copii, dar și la cei ce mă așteaptă zilnic cuminți în bănci, mă gândesc și la felul
în care aș putea să – i atrag să vină cu drag, nu din obligație, la școală pentru a evita abandonul.

Din dorința de a transforma drumul de transmitere a cunoștințelor într – o călătorie captivantă, am ales ca temă a
lucrării mele de grad jocul, mai exact: ⹂Valenţele formative ale jocului didactic pentru dezvoltarea competențelor
intelectuale în clasele primare”.
 Prin lucrarea de față, mi – am propus să detaliez aspectele jocului didactic ca element important și de nelipsit în
orice activitate de la ciclul primar, cu precădere în asimilarea achizițiilor
fundamentale din clasele pregătitoare, I și a II -a .
Lucrarea este structurată în 4 capitole. În capitolul I am prezentat particularitățile psihice de vârstă și individuale ale
copilului de 6 – 8 ani și am descris, în linii mari, personalitatea lui la această vârstă. În subcapitolele 3 și 4 am detaliat
conceptele de competențe și de joc.
Capitolul al doilea l-am dedicat jocului didactic aplicat la clasele primare, de la descriere, la tipurile de jocuri cu
funcțiile sale formative, la clasificarea lor.
Utilizat cu succes aproape în fiecare moment al lecției, am ales a descrie câteva dintre jocurile aplicate la disciplinele:
comunicare în limba română, matematică și explorarea mediului, arte vizuale și abilități practice și dezvoltare
personală, pe parcursul celui de – al treilea capitol.
Ultimul capitol din lucrare cuprinde o scurtă cercetare a temei alese. Am prezentat detaliat fiecare pas al documentării
științifice. Plecând de la valențele formative ale jocului didactic, am formulat ipoteza de lucru și obiectivele
 Capitolul I: Considerații generale – Jocul ca metodă de stimulare a capacităților intelectuale ale elevilor

1.1.Cunoașterea particularităților psihice de vârstă și individuale ale școlarului

Cunoaşterea profilului psihologic al şcolarului mic este de o mare importanţă în abordarea strategiilor didactico-educative, în
stilul de muncă al cadrului didactic, în relaţiile cu elevii, în conceperea şi folosirea jocurilor didactice în activitatea instructiv -
educativă.
Copilul are o dezvoltare psihică neuniformă, discontinuă, bazându-se pe ceea ce moștenește, pe ereditate și se modifică în funcție de
datele primite de la mediul social, cultural, fiind șlefuită de educația primită de la părinți și profesori.

Perioada de la naștere până la opt ani este cea mai importantă în dezvoltarea armoniosă. În acest interval, progresul abilităților
cognitive, a prosperității emoționale, a competenței sociale, a sănătății fizice și mentale constituie o temelie puternică pentru un viitor
bun. Chiar dacă învățarea se desfășoară toată viața, în copilărie ritmul acumulărilor este foarte rapid. Acum se cimentează bazele
 1.2. Personalitatea elevului de ciclu primar
Personalitatea este ⹂ o realitate dinamică și absolut particulară a ficărui individ, cu referințe cognitive emoționale,
comportamentale și fiziologice interrelaționale.” (Mih , 2010, p.168)
Participarea la procesul instructiv – educativ oferit de mediul școlar duce la modificarea și conturarea personalității.
Din punct de vedere al temperamentului este întâlnită o mare diversitate de tipologii si profesorii trebuie să își
adapteze atitudinea, să lucreze diferențiat, să stimuleze pe unii, pe alții să îi înfrâneze, să-i susțină cu blândețe și căldură,
valorificând potențialul intelectual al fiecăruia.

1.3. Conceptul de competență

Articolul 4 din Legea Educației Naționale (2011) precizează că ‫⹂׃‬Finalitatea principală a educării o reprezintă formarea
competențelor (definite ca un ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi / abilități și aptitudini în situații
diferite).”
Literatura pedagogică afirmă: ⹂competenţele sunt interpretate ca rezultate ale învăţării (ieșiri), prin opoziţie cu
obiectivele educaţionale (considerate intrări). Aceste competenţe sunt ansambluri structurate de cunostinţe, deprinderi și valori.”
(Mândruț, Catană, & Mândruț, 2012, pg. 11)
 1.4 Conceptul de joc
Jocul =⹂acțiunea de a se juca și rezultatul ei; activitatea distractivă; joacă”. Iar termenul de joacă reprezintă
o distracție. (DEX)
Din punct de vedere tradițional, jocul înfățisează un șir de reacții proprii copilului, fiind limitat la nivelul
activității acestuia ce imită prin joc rolul adultului.
În sens modern, jocul e o activitate psihosocială cu finalitate recreativă întâlnită în toate stadiile dezvoltării
umane, nu doar în copilărie.
Din punct de vedere pedagogic, jocul este un element de susținere în educație, îndeosebi atunci când este
acreditat cu finalități programate de dezvoltarea potențialului psiho-motric și socio – afectiv al personalității.
Jocul didactic arată împletirea echilibrată a elementului instructiv cu cel distractiv, a conținutului educativ
cu cel recreativ.
În învățământul primar, jocul este folosit atât ca metodică didactică, cât și ca un procedeu didactic integrat
în structura metodelor angajate în realizarea obiectivelor disciplinelor școlare.
 Capitolul II: Jocul didactic la clasele primare

II . 1. Natura și funcțiile formative ale jocului

Jocul didactic este privit ca o activitate de preînvățare, ce își realizează funcția adaptativă, formativă, informativă, de

socializare, de revelare a psihicului doar prin îndrumarea și organizarea lui de către adult.

Funcția primordială a jocului este cea de adaptare, care se realizează pe două căi: asimilarea realului la ⹂eu” și acomodarea.

Cercetările neuroștiințifice au scos la iveală cinci caracteristici fundamentale ce conturează învățarea prin joc, numită și brain
fitness. Bucuria, implicarea, semnificația, interacțiunea socială și repetarea dirijează formarea și dezvoltarea deprinderilor
indispensabile pentru a învăța din experiențele furnizate de joc.
 II . 2. Clasificarea jocurilor

J. Piaget a încercat o taxonomie a jocului, ce răspunde problemelor metabolice susținând că e activitatea prin care
copilul se dezvoltă în conformitate cu etapele formării intelectuale, marcate de schemele senzorio – motrice, simbolice și
formele raționale ale gândirii.
Plecând de la aceste considerente, pedagogia generală face următoarea ierarhizare : jocuri de mișcare, jocuri creative
(colective, semicolective și individuale), jocul didactic.

După conţinutul şi obiectivele urmărite, jocurile se pot clasifica astfel: (Cerghit, 2006, p.216)
-jocuri senzoriale (vizual, motorii, tactile, auditive); -jocuri de sensibilizare (de deschidere) pregătitoare pentru înţelegerea
-jocuri de observare a naturii (a mediului înconjurător); unor noi noţiuni;

-jocuri de dezvoltare a vorbirii; -jocuri aplicative (de extindere a cunoştintelor asupra unor noi situaţii);

-jocuri de asociere de idei şi raţionament; -jocuri demonstrative;

-jocuri matematice; -jocuri de fantezie, de memorie;

-jocuri de construcţii tehnice; -jocuri simbolice;

-jocuri de orientare; -jocuri de îndemânare (de exerciţii simple, de mişcare).

 II . 3. Utilizarea jocului didactic în ciclul primar

Jocurile didactice, folosite în clasele primare, afișează o formă de învățare la îndemâma oricărui elev, atractivă și
antrenantă care, introduse în lecții, au calitatea de a stimula și motiva școlarii, în special la clasa pregătitoare și clasa I.

Locul jocului didactic în timpul activităților școlare este diferit. Orice exercițiu sau problemă poate deveni un joc atâta
timp cât se realizează un scop și o sarcină didactică, folosește conținut activ și are reguli de joc cunoscute și respectate de
elevi.

Jocul didactic, fiind unitar și omogen, având toate componentele bine structurate cu scopul de a duce la îndeplinirea
sarcinilor didactice pe baza unor norme ferme, are trei funcții:
 permite individului să se autodezvolte;
 alungă plictiseala, instaurând divertismentul;
 aduce o eliberare din constrângerea muncii, o relaxare.
 II . 4. Condiții eficiente necesare organizării și desfășurării jocului didactic

Condițiile metodologice de aplicare a jocului didactic sunt:

- pregătirea unui loc convenabil caracteristicilor jocului;

- crearea unui climat potrivit desfășurării jocului, captând atenția elevilor;

- materialul didactic corespunzător temei jocului, elementar elevilor, clar, scurt și evocator;

- enunțarea clară și expresivă a titlului;

II . 5 Evaluarea elevilor din ciclul primar prin joc didactic

Jocul didactic este o metodă activă ce valorifică și verifică pe deplin cunoștințele și depinderile însușite, putând fi
folosit atât ca mijloc de investigaţie, cât şi ca procedeu terapeutic pentru copii, dar și adulți.
 Capitolul al III-lea: Jocuri didactice pentru dezvoltarea unor competențe la elevii din învățământul primar

3.1. Jocuri didactice folosite la comunicare în limba română

Literele zglobii 3.2. Jocuri didactice utilizate în lecțiile de matematică și științe ale naturii
Elicopterul
Silaba petrecăreață Pisicel şi cei şapte şoricei
Grădina cu flori Ce fenomen este?
Explorarea unui text – aplicația Wordwall.net (2021) Jocul câţi ani ai ?
Vorbește, ghicește! Numără mai departe
Litera schimbătoare Stop!
Muntele cuvintelor Scara isteților
Jocul cu silabe Viețuitoarele
Plecăm la piață Ne jucăm cu operațiile! - Aplicația learningapps 2021
 SILABA PETRECĂREAȚĂ

Nivel : clasa I, a II-a

Scopul didactic: - consolidarea noțiunii de silabă
•consolidarea grupului de litere ⹂ci”
•scrierea cuvintelor
ci
Sarcina didactică: despărțirea cuvintelor în silabe, consolidarea grupului de litere ⹂ci”
Elemente de joc: întrecerea, aplauze
Reguli de joc: să termine fișa în timpul dat.
Material didactic: jetoane cu titlul de ÎNVINGĂTOR, fișe
Desfăşurarea jocului: Elevii trebuie să completeze fișa primită într-un timp dat.
Primii trei copii care termină găsit cuvintele, primesc titlul de ÎNVINGĂTOR.
Încheierea jocului: Activitatea se încheie cu înmânarea jetoanelor.
Jocul se poate continua cu silabe sau alte grupuri de litere.
 Jocul cu silabe  

Nivel : clasa pregătitoare – I

Scopul didactic: ordonarea silabelor, consolidarea noțiunii de silabă, dezvoltarea vocabularului

Sarcina didactică: să despărtă în silabe

Material didactic: jetoane cu silabe, fișă, instrumente de scris

Desfăşurarea jocului: Jocul este organizat individual sau pe echipe. Conducătorul alege un jeton pe care este scrisă o silabă. Participanții
rostesc pe rând cuvinte ce conțin silaba dată, la început, sfârșit sau interior. Apoi se împart fișe multiplicate în care trebuie să ordoneze silabele
pentru a obține cuvintele reprezentate în ilustrații.

Exemple: 1. Pa – puc, ca – pa – ce , cla – pa.

2.

pe – vul ________________ buf-ță – ni ________________

 Elicopterul  
Nivel : clasa pregătitoare
Scopul didactic: verificarea capacității de învățare
Sarcina didactică: numărarea punctelor de pe zar și
mutarea pionului prin atâtea căsuțe câte puncte arată zarul
Elemente de joc: competiția
Reguli de joc: Doi jucători, fiecare participant trebuie să parcurgă elicea dus – întors. Cine
nimerește căsuța 6 se retrage trei căsuțe. Se poate sări peste căsuța ocupată numai cu cel puțin două
căsuțe.
Material didactic: imagine cu elicopterul, pioni de nuanță diferită, zar
Desfăşurarea jocului: Fiecare jucător își pune pionul în căsuța cu numărul 1, respectiv 11. Se
dă pe rând cu zarul și se mută pionul tot atâtea căsuțe câte puncte indică zarul. Când se ajunge într-
o căsuță ocupată, jucătorul se retrage o căsuță. Când jucătorii se apropie de ultima căsuță, se stă pe
loc până când zarul arată numărul de puncte necesar.
Încheierea jocului: Câștigătorul se poate urca în elicopter, când a ajuns în locul de unde a
plecat.
 STOP!

Nivel : clasa I

Scop:formarea deprinderilor de numărare corectă.

Sarcina didactică: să recunoască ordinea numerelor.

Regula jocului: este interzis să se spună numerele: 5,15,25,35 etc. în locul lor se va spune STOP!

Desfăşurarea jocului: Elevii se vor aşeza în cerc. Se va număra în continuare, unul după altul: 1, 2, 3, 4, stop, 6, 7…..
După ce ultimul elev şi-a apus numărul se reia în continuare numărătoarea de către primul, al doilea elev și tot așa mai departe. Cei
care nu vor fi atenţi vor fi eliminaţi din joc. Vor fi declaraţi câştigători elevii care vor reuşi să dea răspunsuri corecte până la sfârşitul
jocului.
3.3. Jocuri didactice întâlnite la arte vizuale și abilități practice

Picționar
Piramida de pahare 3.4. Jocuri didactice întrebuințate la dezvoltare personală

Pictorul curier Grădina inimii mele

Continuă desenul Pasează emoția
Umbrele viețuitoarelor Cutia cu valori
Curcubeul Adevăr sau minciună
Tangram Orașul emoțiilor
Bulgăreala meseriilor
Poștașul
 Picționar  

Nivel : orice clasă

Scopul didactic: - desenarea unor obiecte

Sarcina didactică: - să deseneze conform temei alese

Elemente de joc: întrecerea, aplauze

Reguli de joc: să ghicească în timpul acordat

Material didactic: tabla albă, makere, burete, temporizator

Desfăşurarea jocului: Se împarte clasa în două echipe de culori diferite, roșu și albastru. Fiecare elev din echipă vine la tablă,
își alege un cuvânt pe tema stabilită apoi îl desenează. Se setează un timp de 30 de secunde în care desenează. Doar coechipierii lui
trebuie să ghicească ce a realizat. Dacă ghicesc înainte de expirarea timpului primesc un punct, o bulină și se alege alt elev să
deseneze. Dacă echipa dă răspunsuri greșite de trei ori la rând, atunci vor răspunde participanții din echipa adeversară. Jocul continuă
până când toți elevii vin la tablă

Încheierea jocului: Se adună punctele, bulinele și câștigă echipa cu cel mai mare punctaj.
  

Tangram

Nivel : clasa pregătitoare - a IV- a

Scopul didactic: dezvoltarea imaginației, exersarea creativității și abstratizării, exersarea orientării spațiale

Sarcina didactică: să potrivească piesele prin proiectarea figurilor finale

Material didactic: foarfecă, lipici, planșă suport, tangram cu 7 piese geometrice

Reguli de joc: să se folosească toate piesele, nesuprapuse, așezate una lângă alta.

Elemente de joc: aplauze

Desfăşurarea jocului: Se decupează pătratul apoi piesele colorate. Se potrivește și lipește fiecare piesă pentru a obține
modelul prezentat.
 Grădina inimii mele

Nivel : clasa pregătitoare - a IV-a

Scopul didactic: cunoaștere și autocunoaștere

Sarcina didactică: pe o bandă colorată să scrie câte o calitate a unui coleg

Material didactic: foi, instrumente de scris

Elemente de joc: aplauze

Desfăşurarea jocului: Școlarii sunt așezați pe grupe, în cerc, pe scaune ori pernuțe. La semnalul profesorului fiecare va
scrie câte o calitate despre colegul din fața lui, în șir. După aceste 3 minute, se adresează întrebarea : Știai asta.... despre tine?
Și se continuă până când fiecare elev află ce calitate are în ochii colegului.

Încheierea jocului: Jocul se poate schimba și pe foaie se poate scrie un defect, însă această variantă e de aplicat la clasele
mai mari unde copiii sunt mai conștienți și se cunosc mult mai bine.
 Orașul emoțiilor

Nivel : clasa pregătitoare - a II -a

Scopul didactic: dezvoltarea încrederii în celălalt și a curajului

Sarcina didactică: să se plimbe prin oraș fără a da peste locuitori

Reguli de joc: să țină mereu ochii închiși și să asculte cu atenție indicațiile

Elemente de joc: aplauze, mișcare

Material didactic: pahare de plastic, sfoară, marker, eșarfă, coronițe

Desfăşurarea jocului: Se desenează pe paharele de plastic fețe ce reprezintă toate emoțiile apoi, cu ajutorul unei sfori se
delimitează perimetrul orașului. Se așază simpaticii locuitori în spațiul amenajat. Se desemnează un copil ce este legat la ochi cu o eșarfă
și este trimis în ⹂Orașul emoțiilor”. Pentru a putea străbate ⹂ orașul”, călătorul fiind legat ochi, trebuie să asculte cu atenție indicațiile
colegilor ( Exemplu: Du-te la dreapta! Mergi înainte!). Jocul continuă cât permite timpul alocat disciplinei.

Se poate complica jocul prin împărțirea clasei pe echipe și fiecare reprezentant al echipei trebuie să scoată un timp cât mai bun în
parcurgerea ⹂ orașului”. Toți copiii vor străbate locul, însumându-se timpul scos pe grupe, câștigând cei care au timpul cel mai scurt.

Fiecare grupă este recompensată.

  
Capitolul al IV-lea: Experimentarea rolului formativ al jocului didactic
4.1. Valențele formative ale jocului didactic

Jocul didactic, educativ, este astăzi tot mai intens valorificat din punct de vedere pedagogic, în intenţia de a
imprima programului şcolar un caracter mai viu şi mai atrăgător. S-a dezvoltat o varietate de jocuri educative sau
didactice care îşi propun să îmbine, cu bune rezultate, spontanul cu imaginativul din structura psihicului infantil,
cu efortul programat şi solicitant de energii intelectuale şi fizice caracteristice învăţării şcolare.

Folosirea jocului didactic în cadrul lecțiilor oferă numeroase avantaje pedagogice:

 constituie o tehnică atractivă de explorare a realităţii, de explicare a unor noţiuni abstracte, dificil de
predat pe alte căi;
 constituie o admirabilă modalitate de a-i determina pe copii să participe activ la lecţie;
 dezvoltă la elevi iscusinţa, spiritul de observaţie, ingeniozitatea;
 angajează la lecţie atât copiii timizi cât şi pe cei slabi; dezvoltă spiritul de cooperare, ceea ce conduce
la creşterea gradului de coeziune al clasei.
 4.2. Ipoteza de lucru şi obiectivele cercetării
Ipoteza : utilizarea jocului didactic în cadrul disciplinelor comunicare în limba română și matematică și explorarea
mediului formează și dezvoltă competențele intelectuale, stimulează și sporește eficiența învățării școlarului mic.

Obiectivele cercetării sunt:

- aplicarea jocurilor didactice în activitățile la clasă, cu scopul fixării cunoștințelor, îndeplinind exigențele structurării și
derulării unui joc didactic;
- aportul jocului didactic la fixarea noțiunilor și progresul productivității școlare;
- cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formative-educative ale jocului didactic.

4.3. Metodologia cercetării

a). Eşantionul şi caracteristicile sale

Cercetarea a pornit în anul școlar 2017 – 2018, pe o clasă I ce conținea 17 elevi, 14 băieți și 3 fete și s-a continuat în anul
școlar 2020 – 2021, cu o clasă I ce conține 24 de copii, din care 15 fete şi 9 băieţi.
b) Metodele utilizate: observaţia, convorbirea, teste şi probe de evaluare, analiza produselor activităţii, metode
statististice. Metodele de cercetare sunt căile de descoperire a adevărului. Urmând aceste căi, am adunat un material faptic,
substanţial şi semnificativ, prelucrat ştiinţific şi transpus apoi în generalizări.
 c) Etapele desfăşurării cercetării:

A. Etapa iniţială a avut un caracter constatativ și s – a desfășurat în perioadele septembrie 2017 și 1 – 31 octombrie
2020. În acest timp, pe baza rezultatelor probelor aplicate, am măsurat şi apreciat randamentul şcolar al elevilor la disciplinele:
comunicare în limba română și matematică și explorarea mediului.

Testele create au urmărit programa școlară de clasa I și competențele specifice.

La disciplina comunicare în limba română s-a urmărit: La disciplina matematică și explorarea mediului s-a avut în
- formularea unor enunţuri proprii vedere:
- citirea și scrierea unor cuvinte și propoziții scurte, cu litere - scrierea, citirea, formarea, comparare și ordonarea
de tipar sau de mână numerelor până 100
- redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu
- efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în
litere de mână
concentrul 0 – 100
- rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din
mediul apropiat
- rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de
adunare sau scădere în concentrul 0 –100
 B. Etapa propriu-zisă s-a desfășurat în perioada noiembrie 2017 – februrie 2018, respectiv noiembrie 2020 – februarie 2021
și a constat în organizarea şi desfăşurarea de jocuri didactice pentru disciplinele: comunicare în limba română și matematică și
explorarea mediului, aplicate la grupul experimental.

 Jocurile utilizate la comunicare în limba română, la clasa I, în perioada de derulare a cercetării sunt: Bingo, Cubul provocărilor,
Broscuța săritoare, Puzzle-ul poveste, Ne jucăm cu silabe! ( Aplicație Learningapps, 2021 ), Propoziții încâlcite ( Aplicație
Wordwall.net, 2021), Eu spun una, tu spui multe (Aplicație Learningapps, 2021).

BINGO 

Scopul didactic: formarea de cuvinte Sarcina didactică: - să găsească în tabel cuvintele date să noteze cuvintele pe caiete

Elemente de joc: întrecerea Reguli de joc: Câștigă copiii care reușesc să coloreze primii o linie sau o coloană.

Material didactic: foi de bingo, culori

Desfăşurarea jocului: Jocul se desfășoară frontal. Se distribuie foile de bingo. Învățătorul pronunță tare și pe silabe, cuvinte. Fiecare
copil colorează silabele ce alcătuiesc cuvântul spus. Fiecare cuvânt va fi colorat cu o altă culoare.

Ex: Colorează cu verde silabele care formează cuvântul CASĂ. Jocul se continuă până ce se găsec toate cuvintele date apoi ele se
scriu pe caiete.
  Jocurile utilizate la matematică și explorarea mediului, la clasa I grupul experimental, în perioada de cercetare sunt:
HOPA SUS, LEAPȘA OPERAȚIILOR, LA PERETE, LA PERETE, STAI!, PLANTELE - Aplicație Learningapps (2021),
EU AM..., CINE ARE?, ÎNGHEȚATA, LA LOCUL POTRIVIT, CARTOFIORUL NUMERELOR.

LA PERETE, LA PERETE, STAI! 

Scopul didactic: consolidarea terminologiei matematice.
Sarcina didactică: să răspundă corect la întrebări
Elemente de joc: aplauze, recompense
Reguli de joc: un răspuns corect – un pas în față, un răspuns greșit – un pas înapoi
Desfăşurarea jocului: Doi copii se așază în fața clasei cu spatele la tablă, la perete. Învățătorul le adresează diverse întrebări.
Exemplu: Cum se numesc numerele care se adună? Află suma numerelor 20 și 15. Cum se numește numărul din care se scade? Dar
rezultatul scăderii? Copilul care a dat un răspuns corect înaintează cu un pas. Cel care a dat un răspuns greșit face un pas înapoi.
Câștigă copilul care răspunde corect la toate întrebările.
Încheierea jocului: Jocul se continuă cât este necesar și permite timpul. Toți școlarii ce au participat primesc recompense la
sfârșit.
 4.5. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

Rezultate Comunicare în limba română – grup control a. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor inițiale, formative și finale la evaluările de la comunicare în limba română

Grup Test inițial Test Test Test final Grup control CLR
control formativ 1 formativ 2
8
CLR
7 7
Foarte bine 3 4 5 6
6 6 6 6
Bine 7 8 7 6
5
Suficient 6 4 6 4
4 4

Grup control 3 3

9 2
8
8
7 7 1
7
6 6 6 6
6 0
5 Suficient Bine Foarte bine
5
4 4 4
4
3
3
2 Test inițial Test final
1
0
Test inițial Test formativ 1 Test formativ 2 Test final

Foarte bine Bine Suficient

 Rezultate Comunicare în limba română - grupul experimental.

Grup Test inițial Test formativ Test formativ Test final Grup experimental CLR
experimental 1 2 25

14
20
Foarte bine 7 9 11 14
15 6
Bine 9 8 7 6
4
10
Suficient 8 7 6 4 9
8
7
5

0
Suficient Bine Foarte bine

GRUP EXPERIMENTAL Test inițial Test final

16
14
14

12 11

10 9 9
8 8
8 7 7 7
6 6
6
4
4

0
Test inițial Test formativ 1 Test formativ 2 Test final

Foarte bine Bine Suficient

 b. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor inițiale, formative și finale la evaluările de la matematică și
explorarea mediului

Rezultate Matematică și explorarea mediului – grup control

Calificative test inițial - test final
Grup control Test inițial Test formativ Test formativ Test final grup control
MEM 1 2 9
Foarte bine 2 2 3 4 8 8
7
Bine 8 9 9 8
6 6
Suficient 6 5 4 4
5
4 4 4
GRUP CONTROL MEM 3

10 2 2
9 9 1
9
8 8 0
8 Suficient Bine Foarte bine
7
6 Test inițial Test final
6
5
5
4 4 4
4
3
3
2 2
2

1
0
0
Test inițial Test formativ 1 Test formativ 2 Test final

Foarte bine Bine Suficient

 Rezultate Matematică și explorarea mediului – grup experimental
Calificative test inițial - test final
grup experimental
Grup Test inițial Test formativ 1 Test formativ 2 Test final 14
13
experimental 12

MEM 10 10

Foarte bine 8 9 11 13 8 8
7
Bine 6 8 7 7 6 6
Suficient 10 8 6 4
4 4

Grup experimental MEM 0

14 Suficient Bine Foarte bine
13

12 Test inițial Test final

11
10
10
9
8 8 8
8
7 7
6 6
6

4
4

0
Test inițial Test formativ 1 Test formativ 2 Test final

Foarte bine Bine Suficient

 La încheierea anului școlar și a cercetării mele cu elevii din grupul experimental, am dorit să aflu și
părerile lor în legătură cu varietatea jocurilor la disciplinele de studiu.
Am apelat la metoda Brainstorming, iar în centrul diagramei Venn a fost cuvântul joc.

Trăsăturile noțiunii de joc mi-au confirmat că am obținut rezultate în demersul meu didactic.
 Concluzii
⹂ - Aceasta este lada! Oaia care – ți trebuie ție se află înăuntru.

- Chiar așa mi-o doream! Crezi că oaia aceasta are nevoie de multă iarbă? (...)

- Negreșit îi va ajunge. Ți – am dat o oaie mitică (...)”

Antoine de Saint Exupery, Micul Prinț

Tema aleasă, jocul diactic, este o preocupare continuă, dinamică și permanentă a fiecărui profesor, ceea ce face ca problematica
prezentată să aibă un caracter deschis și eficient, mereu actual.
Datele înregistrate în experimentul propus confirmă ipoteza lucrării, evidențiind valențele formative ale jocului didactic pentru
dezvoltarea competențelor intelectuale în clasele primare. Jocurile didactice bine alese și aplicate când trebuie, la momentul potrivit,
evaluări formative atractive în același timp, îi impulsionează pe copii să fie activi și interesați la lecții, atât individual, cât și frontal sau în
echipă, respectiv în perechi.
Prin jocurile didactice aplicate s – au predat, fixat, consolidat și evaluat conținturi, fără ca școlarul să fie conștient de efortul depus.
Astfel, el a învățat noțiuni complicate, prin joacă și acest lucru îl face fericit.
Datele înregistrate, prin compararea celor două grupe de elevi, dovedesc și întăresc importanța aplicării jocului didactic în realizarea
unor activități instructiv - educative personalizate, ce – și doresc să asigure formarea și dezvoltarea competențelor prevăzute în programa
școlară.
 Bibliografie
 

1. Academia Română Institutul de lingvistică ⹂ Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, (2009), ⹂Dicționarul explicativ al limbii române”,
București , Editura Univers Enciclopedic Gold

2. Ardelean,A. & Mîndruț, O. ( coord.), (2012),⹂ Didactica formării competențelor, Cercetare – Dezvoltare – Inovare – Formare”,
Arad, Editura Vasile Goldiș University Press,

3. Catalano, H. & Albulescu, I. (2018), ⹂ Pedagogia jocului și a activităților ludice”, București, Editura Didactică și Pedagogică

4. Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț – Dobridor, I.& Pânișoară, I., (2001), ⹂ Prelegeri pedagogice”, Iași, Editura Polirom

5. Cerghit, I., (2006), ⹂ Metode de învățământ”, Iași, Editura Polirom

6. Château, J. (1970), ⹂ Copilul și jocul ”, București, Editura Didactică și Pedagogică

7. Claparède, E. , (1975) ⹂ Psihologia copilului și pedagogia experimentală”, București, Editura Didactică și Pedagogică

8. Crețu, T. (2016), ⹂Psihologia vârstelor ”, Iași, Editura Polirom

9. Cucoș, C. (coordonator), (2009), ⹂Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice”, București, Editura
Polirom

10. Glava A. & Glava. C., (2002), ⹂Introducere în pedagogie preșcolară”, Cluj – Napoca, Editura Dacia
13. Joița , 12. Ilica, A. & coordonatorii, (2016), ⹂Psihopedagogie si Teoria metodologia jocului didactic”, Arad, Editura UAV

14. Legea Legea Educației Naționale 1/2011

15 Mih, V. , (2010), ⹂ Psihologie educațională” - Vol I, Cluj – Napoca, Editura ASCR

16. Neagu, R., M., (2011), ⹂ Jocul didactic, cale de acces spre sufletul copilului”, Bacău, Editura Rovimed Publishers

17. Pânișoară, G. (coordonator), (2011), ⹂Psihologia copilului modern”, Editura Polirom

18. Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II – a , (2013), București

19. Programa școlară pentru disciplina Matematică și explorarea mediului pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II – a , (2013), București

20 . Răduț – Taciu, R., coordonator, (2004), ⹂Pedagogia jocului de la teorie la aplicații”, Cluj – Napoca, Editura Casa Cărții de Știință

21 Sacara, L. (2006), ⹂Psihopedagogie în sinteze” București, Editura EduSoft

22. Stoica, M. (2009), ⹂Pedagogie și psihologie”, Craiova, Editura ⹂Gh. Alexandru”

23. Ursula, Ș., (1967), ⹂Psihologia copilului”, București, Editura Didactică şi Pedagogică

24. Verza, E. (1993) , ⹂Psihologia vârstelor”, Bucureşti, Editura Hiperyon

25. Verza, E.&Verza, F.E. (2017), ⹂Psihologia copilului”, București, Editura Trei
 Webgrafie

1. Aplicația Wordwall.net ⹂ Explorarea unui text” , (2020) https://wordwall.net/resource/7888330/explorarea-unui-text

2. Aplicația Wordwall.net, ⹂ Propoziții încâlcite ” , (2021),

https://wordwall.net/resource/6834478/cite%c8%99te-%c8%99i-ordoneaz%c4%83-propozi%c8%9biile

3. Aplicație Learningapps ⹂Ne jucăm cu operațiile!”, (2021) , https://learningapps.org/display?v=p0ymo9z6a21

4. Aplicație Learningapps ⹂LITERA H – HOPA HOPA - Eu spun una, tu spui multe ” , (2021),
https://learningapps.org/watch?v=pjkt7m67j21

5. Aplicație Learningapps ⹂Ne jucăm cu silabe! ”, (2021), https://learningapps.org/watch?v=pg4qqvuc521

6. Aplicație Learningapps ⹂Plantele” , (2021) https://learningapps.org/display?v=p5hzq09bj21

7. Tangram https://toytheater.com/tangram/#

8. Temporizator https://toytheater.com/classroom-timer/
Vă mulțumesc!