UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

FILIALA BUZĂU
 

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I
  
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Lect. univ. drd.: MARCEL SULTĂNESCU

AUTOR:
PROF. PT. ÎNV. PREPRIMAR :
NICOLAE ( căs.CRĂCIUN) EMILIA-MARIANA
Şcoala Gimnazială nr. 6 Buzău - G.P.N. NR. 5
JUD. BUZĂU

BUZĂU
2015
 
,,ROLUL , LOCUL SI METODOLOGIA
JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC IN
INVATAMANTUL PRESCOLAR’’
CAPITOLUL I. CARACTERISTICILE
PSIHOLOGICE ALE COPILULUI PREŞCOLAR

I.1. PARTICULARITĂŢILE DE VÂRSTĂ ŞI

INDIVIDUALE ALE COPIILOR PREŞCOLARI

I.2. FORMAREA DEPRINDERILOR

INTELECTUALE PRIN ACTIVITĂŢI MATEMATICE
I.3. CORELAŢII INTERDISCIPLINARE ALE
ACTIVITĂŢILOR CU CONŢINUT MATEMATIC
I.4. INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂȚĂRII ÎN
ACTIVITĂȚI MATEMATICE
CAPITOLUL II :JOCUL – FORMĂ DE
ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR FORMATIV
– EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢĂ
II.1. CONCEPTUL DE JOC
II.2. FUNCŢIILE JOCULUI
II.3. CLASIFICAREA JOCURILOR
II.4. JOCUL DIDACTIC MATEMATIC
CAPITOLUL III. ROLUL, LOCUL ŞI
METODOLOGIA JOCULUI DIDACTIC
MATEMATIC ÎN ÎNVAŢĂMANTUL
PREŞCOLAR
III.1. IPOTEZA DE LUCRU ŞI OBIECTIVELE
CERCETĂRII
III.2. METODE DE CERCETARE
III.3. REZULTATE CERCETĂRII–
INTERPRETARE
III.4.CONCLUZIILE CERCETĂRII
III.5.CONTRIBUŢII PERSONALE ÎN
UTILIZAREA JOCURILOR DIDACTICE
MATEMATICE
 ARGUMENT

*Am ales aceasta tema din dorinţa de a avea o pregătire cât

mai temeinică în domeniul matematicii.De ce ,,Jocul
didactic matematic?” Pentru că, jocul didactic reprezintă o
formă de activitate atractivă şi accesibilă copilului prin
care se realizează o mare parte din sarcinile educaționale în
gradiniţă. Jocurile didactice reprezintă un mijloc atractiv
şi eficace de instruire şi educare a preşcolarului. Acest tip
de activitate cu un aparent aspect de divertisment, este în
fond o activitate aptă să raspundă unor importante
obiective ale procesului instructiv-educativ.

*Jocul didactic matematic este acela prin care se realizează un scop şi o sarcină
didactică din punct de vedere matematic, folosind un conţinut accesibil si atractiv atât
prin forma de desfăşurare cât şi prin materialul didactic folosit. Inclus inteligent în
structura activitatii el poate să satisfacă nevoia de joc a copilului, dar poate în acelaşi
timp să uşureze înţelegerea, cunoştinţelor matematice şi formarea unor deprinderi de
calcul matematic, realizând o îmbinare între învăţare şi joc.
 Nu îmi propun să prezint toate coordonatele dezvoltarii
prescolarului, ci numai să evidenţiez ca in aceasta perioada
se formulează treptat o serie de deprinderi şi abilităţi ce
facilitează desfăşurarea activităţilor şcolare cu un efort
redus. Unele din aceste deprinderi stau la baza constituirii
priceperilor intelectuale ce contibuie la succesul de
învătare.
Scopul activităţii de iniţiere a copiilor în matematică, în
perioada preşcolară, nu este acela de a-i învăța sistematic
anumite noţiuni ci, în primul rând de a-i pune în situaţii prin
care îşi dezvoltă procesele de cunoaştere, devenind apţi să
descopere relaţii abstracte sub aspectul concret al situaţiilor
întâlnite în activităţile de joc. Aşadar, în grădiniţă copiii se
pregătesc pentru a înţelege cu uşurinţă aceste cunostinţe mai
târziu, la şcoală.
Exemple:
- am dat copiilor, trei grupe de obiecte: brazi, veveriţe, iepuraşi, a câte 3 obiecte fiecare şi le-am
cerut să le compare prin formare de perechi. Au dedus singuri că sunt ,,tot atâtea veveriţe câţi
brazi sunt’’ şi ,,tot atâţia iepuraşi câte veveriţe sunt”. Acest lucru a folosit copiilor când am
învăţat numărul 3 şi le-am cerut exemple de grupe a cate 3 obiecte.

-din două grupe de fluturaşi, respectiv de flori, grupa cu fluturaşi are ,,mai multe’’ obiecte
decât ,,grupa de flori”, dacă a rămas cel puţin un fluture căruia să nu-i fi fost asociat în pereche o
floare. Deci, dacă în prima grupă sunt mai mulţi fluturi decât în a doua grupă (flori), atunci
atragem atenţia copiilor că mai putem spune că în grupa a doua sunt mai puţine flori decât
fluturaşi (figura2).

Figura 2:

 
. Conceptul de interdisciplinaritate poate fi explicat şi precizat ca
posibilitate de intersecţie a informaţiilor din două sau mai multe domenii

-la educarea limbajului se poate cere copiilor să găsească cuvinte cu un

număr dat de silabe, după care să se bată din palme de atâtea ori câte
silabe are cuvântul respectiv

-in cadrul activităţilor de educaţie fizică şi educaţie muzicală, număratul

este un procedeu permanent al educatoarei pentru a putea imprima ritmul
şi cantitatea de mişcări impuse de un anumit exerciţiu

- De exemplu la înşirarea mărgelelor, se poate cere copiilor să realizeze

şiraguri, fie după un model prezentat, fie după indicaţii verbale, alternând
mărimile şi culorile sau numărând câte mărgele de un anumit fel sunt. Prin
îndoirea unei coli de hârtie de formă pătrată sau dreptunghiulară, copiii
pot obţine obiecte ca: paharul, coiful, solniţa sau pot să-şi confecţioneze
singuri jucării ca: barca, vaporul, avionul, morişca, broscuţa
Este cunoscut faptul că, deşi cronologic copiii se încadrează într-o
anumită etapă de dezvoltare, luaţi individual, fiecare are un ritm
propriu de maturizare a funcţiilor intelectuale, ca şi a trăsăturilor
fizice, de altfel.
Individualizarea învăţării am aplicat-o în toate etapele activităţilor
matematice: predare, consolidare, evaluare.

În cadrul jocului ,,A câta jucărie este ?” (identificarea şi

folosirea numeralului ordinal), fişele folosite au avut sarcini
diferite în funcţie de particularităţile individuale ale copiilor.
Astfel: un număr de copii au primit fişe în care aveau de
indentificat numai 2 numerale ordinale, alti copiii au avut de
identificat 4 numerale ordinale, iar cei mai buni copiii 5
numerale ordinale.
 În limba română, ca de altfel şi în celelate limbi, termenul de joc are sensuri multiple:
activitate distractivă, amuzament, activitate dramatică, activitate sportivă, metodă de
instruire, metodă psihoterapeutică. Cel mai important sens este cel de activitate specific
umană, dominantă la vârsta copilăriei.

 Analizându-i multiplele aspecte şi din diferite unghiuri teoreticienii (biologi, psihologi,

pedagogi) l-au definit diferit.

Am sintetizeat toate aceste elemente în următoarea definiţie: activitate

specific umană prin care subiectul îşi satisface imediat propriile dorinţe,
nevoi, acţionând conştient, liber şi constructiv în lumea imaginară în care
reconstruieşte cu mijloace psihice si materiale realitatea fizică şi socială în
care îşi desfăşoară existenţa.
Functia de  Functia Functia
cunoastere formativa cognitiva

Functia Functia
Functia de
distractiva terapeutica
socializar
e

Deosebit de importantă este funcţia

formativă a jocului. Prin intermediul lui,
copilul îşi formează structuri perceptive,
Functia de
strategii de explorare – integrare a
autoexprimare
diferitelor obiecte şi fenomene, învaţă să
se centreze pe elementele esenţiale, să
recunoască stimuli prezentaţi în contexte
noi.
 Cele mai
complete si Claparede
Se opereaza cu clasifica JOCURI -jocuri
o mare complexe
jocurile dupa CARE senzoriale
diversitate de clasificari le-
criteriul EXERSEAZA -intelectuale
jocuri in functie au realizat
functiilor in FUNCTIILE -afective
de autorii care Ed.
doua categorii: GENERALE: -motrice
le-au realizat Claparede si
Piaget

-jocuri de In functie de
JOCURI
lupta complexitatea -jocuri exercitiu
CARE
-de vanatoare asimilarii si -simbolice
EXERSEAZA
-de imitatie nivelul de
FUNCTII -cu reguli
-familiale evolutie Piaget
SPECIALE -de constructie
-sociale le clasifica in:
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care educatoarea consolidează,
precizează şi chiar verifică cunoştinţele copiilor, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe, pune
în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale acestora.

Un exerciţiu sau o problemă de matematică poate deveni joc didactic matematic dacă:

-realizeaza un -foloseste
scop si o sarcina elemente de -foloseste un
didactica din joc in vederea continut
punc de vedere realizarii matematic
matematic sarcinii accesibil si
propuse atractiv
-utilizeaza
reguli de joc
cunoscute si
respectate de
prescolari
 IPOTEZA DE LUCRU:
Dacă se utilizează jocul
didactic matematic în
activităţile instructiv- SCOPUL CERCETĂRII:
educative din grădiniţă, Dezvoltarea armonioasă a
atunci influenţăm pozitiv vieţii psihice a
dezvoltarea unor sisteme preşcolarilor prin utilizarea
ale vieţii psihice a sistematică a jocurilor
preşcolarului (gândirea, didactice matematice în
memoria, imaginaţia, activităţile instructiv-
atenţia, spiritul de educative din grădiniţă
observaţie, ş.a.).
.
 ORGANIZAREA CERCETĂRII –
DESCRIEREA GRUPEI DE
PREŞCOLARI
Pentru verificarea ipotezei de lucru şi
atingerea obiectivelor, mi-am orientat
atenţia asupra unui eşantion
reprezentând o grupă de preşcolari cu
vârsta de 5 ani de la Grădiniţa cu
Program Normal Nr. 5 Buzău

OBIECTIVELE CERCETĂRII:
O1 – identificarea caracteristicilor
tipurilor de jocuri didactice
matematice;
O2 – stabilirea modalităţilor de
antrenare a proceselor psihice prin
intermediul jocului didactic
matematic;
O3 – evidenţierea efectelor produse
de utilizarea jocului didactic
matematic în activităţile din
grădiniţă.
III.2. METODE DE CERCETARE
  -EXPERIMENTUL -METODA
TESTELOR (FISE -
PSIHOPEDAGOGI DE MUNCA
C
OBSERVATIA
INDEPENDENTA)

- În funcţie de cerinţele -ANALIZA

OBSERVARE concrete ale cercetării am CORELATIILOR
A COPIILOR recurs şi la alte căi şi DINTRE
CALIFICATIVELE
IN TIMPUL mijloace de informare: OBTINUTE
ACTIVITATII INAINTE SI DUPA
INTRODUCEREA
MATEMATIC EXPERIMENTULU
E I

-ANALIZA -SONDAJELE
UNOR PRIVIND
LUCRARI SI PREFERINTEL
MATERIALE E SI
REALIZATE INTERESELE
DE COPII COPIILOR
 Primul pas în realizarea efectivă a
cercetării a constat în testarea nivelului de
dezvoltare a proceselor psihice ale copiilor.
Astfel, am planificat la începutul anului
şcolar teste iniţiale.

Am aplicat probe predictive:

-RAPORTUL
-PROBA DE
FORMA-
PERCEPTIE A
CULOARE IN --PROBA DE
PROPORTIILO
PERCEPTIA ATENTIE
R COPILULUI

COMPORTAMENT
UL INTELIGENT
 TABELUL SINTETIC AL
REZULTATELOR
Calificativ Frecvenţă Procent
Proba de percepţie a FOARTE 20 66,67%
proporţiilor. BINE
Material: 4 imagini de mere BINE 6 20%
roşii de 3-4 mărimi diferite,      
tăiate în două părţi. SUFICIEN 3 10%
Desfăşurare: am amestecat T
cele 8 părţi, le-am pus într-un INSUFICI 1 3,33%
coşuleţ în faţa copilului, Tabelul1-Tabelul
ENT sintetic al rezultatelor la proba
cerându-le să reconstituie de perceptie
TOTAL a proportiilor
30 subiecţi 100%
întregul. Acelaşi material a
fost distribuit tuturor copiilor
din grupă. Am notat reuşita
sau nereuşita în funcţie de
numărul de imagini construite
corect (formarea întregului).

FIGURA 1. HISTOGRAMA DE PERCEPŢIE A

PROPORŢIILOR
GANDIRII ATENTIEI
,,Sa ,,Al catelea brad
impodobim si a cata ciuperca
bradul’’ lipsesc?’’
AM APLICAT
MAI MULTE
JOCURI
DIDACTICE CU
SCOPUL DE A
ACCELERA
DEZVOLTAREA:
MEMORIEI
,,Cine stie sa IMAGINATIEI
numere mai ,,Sa culegem
bine?’’ fructe’’
La sfârşitul experimentului, după ce copiii preşcolari au participat la
programul de lucru în care am integrat corespunzător jocurile didactice
enumerate au fost supuşi unor teste prin intermediul cărora am intenţionat
observarea modificărilor produse în planul proceselor psihice urmărite
(gândirea, memoria, imaginaţia, atenţia). În linii mari, probele finale urmăresc
aceleaşi obiective ca şi cele ale probelor iniţiale, însă la alt nivel de
complexitate.

Rezultatele au fost mulţumitoare, ceea

ce mă determină să declar că
obiectivele propuse au fost atinse.
 EXEMPLU:
PROBĂ DE ANALIZĂ – SINTEZĂ A GÂNDIRII
JOC DIDACTIC: ,,SĂ ÎMPODOBIM BRADUL!’’
FIŞA NR. 1 (ANEXĂ) – SARCINI DE LUCRU:
Numără câte globuri sunt în brad şi trasează tot atâtea linii.
Numără câte păpuşi sunt în brad şi desenează tot atâtea puncte.
Numără câţi copii sunt în jurul bradului şi trasează tot atâtea
linii.
Numără câte biciclete sunt şi trasează tot atâtea linii.
Numără câte baloane sunt şi desenează tot atâtea puncte.
Numără câţi ursuleţi sunt şi desenează tot atâtea puncte.
Lipeşte pentru fiecare, numărul corespunzător!
FISA NR.2 (ANEXA)
1.Coloreaza in fiecare sir tot atatea obiecte cate iti arata cifra !
Tabelul 1. Tabelul sintetic al rezultatelor la proba de analiză – sinteză a
gândirii
TABELUL SINTETIC AL REZULTATELOR
CALIFICATIV FRECVENŢĂ PROCENT
FOARTE BINE 20 66,67%
BINE 8 26,67%
SUFICIENT 1 3,33%
INSUFICIENT 1 3,33%
TOTAL 30 subiecţi 100%

FIGURA 1. HISTOGRAMA PROBEI DE

ANALIZĂ – SINTEZĂ A GÂNDIRII

FIGURA 2. DIAGRAMA AREOLARĂ A

PROBEI DE ANALIZĂ – SINTEZĂ A
GÂNDIRII
Corelând datele proprii cu cele cunoscute
în literatura de specialitate consultată, pot
susţine cu suficient temei că ipoteza de
lucru adoptată a fost pe deplin justificată,
că, într-adevăr, la vârsta preşcolară jocul
didactic matematic are un rol deosebit în
dezvoltarea proceselor psihice.
 Locul pe care îl ocupă jocul
didactic în programa pentru
învăţământul preşcolar este
deosebit de important
În jocurile didactice cu conţinut
matematic, copilul este stimulat
să gândească, să analizeze, să
tragă concluzii

S-a demonstrat că jocurile

Trebuie să avem în vedere că nu poate fi
didactice vizează formarea unor
considerat activ un copil dacă activitatea
capacităţi intelectuale, contribuie la
sa este simplă şi reproduce mecanic ceea
trecerea treptată de la gândirea
ce a învăţat, de aceea printr-un efort
intuitiv-concretă la gândirea
personal în cadrul jocurilor didactice el
abstractă, logică, pregătind copiii
poate deveni activ şi conştient, salt
pentru înţelegerea şi însuşirea
calitativ pe care urmărim să-l obţinem
cunoştinţelor matematice ce se vor
în promovarea unui învăţământ activ şi
preda în scoala
eficient.
Multumiri comisiei,

Doamnei presedinte lector univ. dr. VICTORIA

GHEORGHE

Domnului profesor coordonator lector univ. drd.

MARCEL SULTANESCU

Doamnei profesor metodist RODICA MARDARE