UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI
PREŞCOLAR

ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN STIMULAREA

COMUNICĂRII ORALE LA GRUPA
PREGĂTITOARE

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. ABSOLVENT:

MARIANA NOREL DAMIAN R. CORNELIA

BRAŞOV
2009
 Motivarea alegerii temei
”Unde comunicare nu e, nimic nu e!”; “Comunicarea susţine şi animă viaţa”

• Importanţa comunicării în formarea copiilor pentru viitor: comunicarea stă la

baza oricărei intervenţii educative.

• În grădiniţă, comunicarea are un rol primordial, stăpânirea semnificaţiei

cuvintelor, fiind premisa indispensabilă dobândirii abilităţilor şi capacităţilor de
comunicare orală.

• Jocul didactic- „mediu”care favorizează comunicarea educatoare-copii, copii-

copii, în care fiecare copil se poate „deschide” firesc, cu încredere.

• Jocul didactic, punte între grădiniţă şi şcoală, abilităţile şi capacităţile de

comunicare orală au un rol esenţial în integrarea cu succes în activitatea din
clasa I.
 Obiectivele lucrării
“Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi
astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie” (Plutarh)

• Studiu teoretic privind rolul limbajului în stimularea

comunicării;

• Tratarea conceptului de joc didactic şi prezentarea

valenţelor sale formative în dezvoltarea personalităţii
copiilor preşcolari de 6/7 ani;

• Realizarea unui studiu aplicativ;

• Valorificarea experienţei dobândite de pe urma acestui

studiu aplicativ.
 PREZENTAREA GENERALĂ A LUCRĂRII

INTRODUCERE

PARTEA I –FUNDAMENTE TEORETICE ŞI PRACTICE

CAPITOLUL I-ROLUL LIMBAJULUI ÎN STIMULAREA COMUNICĂRII
CAPITOLUL II- JOCUL DIDACTIC, FORMĂ DE ACTIVITATE CU LARGI
VALENŢE INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢĂ

PARTEA A II-A CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ

CAPITOLUL III-METODOLOGIA CERCETĂRII
CAPITOLUL IV- REZULTATELE CERCETĂRII
CAPITOLUL V- CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Capitolul I, “Rolul limbajului în stimularea comunicării”este structurat în patru
subcapitole, care concentrează aspecte teoretice esenţiale, referitoare la două din
conceptele-cheie ale temei lucrării, “comunicare-limbaj”, evidenţiind
complexitatea acestora, cât şi interdeterminările, conexiunile dintre ele:

*comunicarea –bază a oricărei intervenţii educative;

*educatoarea, profesionist al comunicării: asertivitate, competenţe socio-comunicaţionale,

unitatea mesajului transmis verbal, nonverbal, paraverbal.

* limbajul - “un instrument virtual al comunicării, un arsenal comunicativ individual, pe

care copilul îl dinamizează în situaţii comunicative concrete”;

*caracteristicile şi achiziţiile de limbaj în perioada 6-8 ani, sub aspect fonetic, lexical şi
gramatical;

*conexiunea între învăţământul preprimar şi primar: integrarea grupei pregătitoare, a clasei I

şi a II-a în acelaşi ciclu curricular, ciclul achiziţiilor fundamentale, cu obiective majore
comune: acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială;

* analiza comparativă a obiectivelor programelor pentru grupa pregătitoare şi clasa I,

la educarea limbajului şi limba şi literatura română, cu accent pe evidenţierea aspectelor de
continuitate/discontinuitate.
 Capitolul II, “JOCUL DIDACTIC, FORMĂ DE ACTIVITATE CU LARGI
VALENŢE INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢĂ “
cuprinde două subcapitole, care relevă influenţele formative ale jocului asupra dezvoltării
personalităţii preşcolarilor şi aspecte psihopedagogice şi metodologice specifice jocului didactic de
educare a limbajului, la grupa pregătitoare.

Jocul didactic este mijlocul fundamental de instruire şi educare în învăţământul preşcolar pentru că: îmbină armonios
atât sarcini specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării: “sub influenţa lui se dezvoltă şi se
restructurează întreaga activitate psihică a copilului”, jocul având ,,rol de propulsare în procesul obiectiv al
dezvoltării”;

Elementele structurale ale jocului didactic, care determină specificul acestuia în raport cu alte jocuri, sunt:
conţinutul, sarcina didactică, acţiunea de joc, regulile jocului şi elementele de joc. Esenţa şi specificul
jocului didactic constă în întrepătrunderea şi interacţiunea acestor componente.

Metodica organizării şi desfăşurării jocului didactic presupune:

Organizarea jocului didactic;
Desfăşurarea jocului didactic
*introducerea în joc;
*anunţarea titlului şi obiectivelor jocului ;
*prezentarea şi intuirea materialului didactic;
* explicarea jocului;
*jocul de probă;
*executarea jocului;
*complicarea jocului.
Încheierea jocului.
 PARTEA a II-a
CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ
“Nu toţi educatorii pot să ajungă la calitatea de cercetător în sensul ştiinţific al termenului, dar
o activitate de căutare a noi soluţii pentru activitatea curentă realizează orice dascăl care se
respectă”(Rodica Mariana Niculescu)

CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII
III. 1. Tema şi problemele de cercetare
Tema cercetării este “ Rolul jocului didactic în stimularea comunicării
orale la grupa pregătitoare “.

III. 2. SCOPUL CERCETĂRII

Identificarea şi precizarea locului şi rolului jocului didactic în stimularea
comunicării orale a preşcolarilor, ca formă de activitate în grădiniţă şi ca
metodă de predare-învăţare-evaluare, găsirea şi evidenţierea celor mai
eficiente strategii didactice de valorificare a valenţelor instructiv-
formative ale jocului didactic de educare a limbajului.
 III.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII
O1: evaluarea obiectivă a cunoştinţelor, capacităţilor proceselor cognitive, priceperilor,
deprinderilor, abilităţilor de comunicare dobândite de preşcolari până la debutul grupei
pregătitoare;

O2: înregistrarea, compararea şi interpretarea rezultatelor obţinute la probele iniţiale, formative

şi sumative, urmărind evidenţierea progresului realizat de preşcolari;

O3: utilizarea la grupul experimental, în mod constant, a unor strategii variate, atractive, bazate
pe jocul didactic, ca factor determinant al dezvoltării capacităţilor de comunicare la
preşcolari, reflectate în progresul şi îmbunătăţirea performanţelor acestora;

O4: valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor didactice ulterioare.

III. 3. IPOTEZA DE LUCRU

Dacă jocul didactic este considerat activitate de bază în stimularea comunicării la
grupa pregătitoare, fiind integrat şi utilizat preponderent în toate tipurile de
activităţi de educare a limbajului (activităţi comune, alese, pe arii de interes şi
recreative), atât ca formă de activitate, cât şi ca metodă de predare-învăţare-
evaluare, atunci capacităţile de comunicare ale preşcolarilor mari se formează şi
se dezvoltă într-un ritm mai rapid, cu o motivaţie sporită, asigurând
îmbunătăţirea rezultatelor preşcolarilor.
 III. 4. DESCRIEREA GRUPELOR DE PARTICIPANŢI
Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în perioada 1.10. 2007- 31. 05.2008. În cercetarea temei s-au
utilizat două grupe: grupa experimentală-grupa pregătitoare de la G.P.N. Nr. 1 Blaj (21 copii) , iar
grupa de control -grupa pregătitoare, G.P.N. Nr. 2 (20 copii)
Dezv. fizică/
Mediul familial-grupa experimentală Stare de
Nr.
Nivelul Nivelul cultural Componenţa Tipul Clima sănătate
copii
21 economic numerică familiei tul familial

Scăz Bun F. Inferi Medi Supe 1copi 2 3 Nor Divo Arm Confl Nor Disfu
ut bun or u rior l copii copii mală rţaţi onic ictual mală ncţii

Nr. 2 12 7 4 11 6 4 15 2 19 2 18 3 21 0
% 9, 52 57, 33, 19, 52, 23, 19, 71, 9, 52 90, 9, 52 85, 14, 100 0
14 33 04 33 80 04 42 47 71 50

Nrco Mediul familial-grupa de control Dezv.

pii fizică/
20 Nivelul Nivelul cultural Componen Tipul familiei Clima Stare
economic ţa numerică tul familial sănătate

Scă Bu F. bun Inf Me Su 1co 2 3 copii No Div Armoni Co Normal Disf

zut n eri diu per pil cop rm orţ nfli uncţ
or io ii al aţ ct ii

Nr. 1 16 3 3 14 3 4 15 1 20 0 18 2 20 0
% 5 80 15 15 70 15 20 75 5 100 0 90 10 100 0
Colectivele de copii incluse în experiment provin din medii familiale cu un nivel
economic şi cultural asemănător, sunt relativ apropiate din punct de vedere al
vârstei copiilor, al nivelului de dezvoltare psiho-fizică.

Grupa experimentala Grupa de control

Fete 5/6 ani Fete 6/7 ani Fete de 5/6 ani Fete de 6/7 ani

Baieti 5/6 ani Baieti 6/7 ani Baieti de 5/6 ani Baieti de 6/7 ani

Fig. 3.1. Diagrame areolare redând structura celor două grupe, după vârstă şi sex

Grupa expe rimentala Grupa de control

Frecv regulata fe te Fre cv ne reg fete Frecv.reg. fete Fre cv. nere g. fete
Frecv regulata baieti Fre cv ne reg baieti Frecv. re g. baieti Fre cv. nere g. baie ti

Fig. 3. 2. Diagrame areolare redând frecvenţa la grădiniţă a copiilor din cele două
grupe
 III. 5. METODELE ŞI INSTRUMENTELE DE CERCETARE
Metoda este definită de S. Chelcea (2001) ca fiind “ modul de cercetare, sistemul de reguli
şi principii de cunoaştere şi transformare a realităţii obiective”.

• Metode de colectare a datelor cercetării: metoda observaţiei, metoda experimentului

psihopedagogic, metoda biografică (ancheta biografică), metoda analizei produselor
activităţii copiilor, metoda testelor;
• Metode de cuantificare a datelor:
*numărarea rezultatelor, a răspunsurilor, a copiilor cu anumite rezultate, a categoriilor de
dificultăţi, interpretarea calitativă prin analize variate;
* clasificarea, ordonarea, ierarhizarea rezultatelor, a copiilor, în diferite etape ale
experimentului, folosind scările de evaluare;
* compararea rezultatelor copiilor din grupa experimentală, cu cele ale copiilor din grupa de
control; raportarea la sisteme de valori (standarde, etaloane);

• Metode matematico-statistice de culegere şi prelucrare a datelor: întocmirea tabelelor de

rezultate (tabele analitice şi sintetice, procente), interpretarea cantitativă a constatărilor
acumulate( reprezentări grafice, calcularea unor indici ).
 III. 6 . Planul cercetării

Cercetarea a cuprins trei etape distincte:

• Etapa constatativă- (pretest)- au fost recoltate datele de start, pe bază de observaţii,
probe de control, teste, conturându-se nivelul de cunoştinţe şi deprinderi, existent
în momentul iniţierii experimentului, în grupa experimentală şi de control.

• Etapa experimentală –etapa fundamentală, cu caracter instructiv/ formativ, în care

a fost introdusă variabila independentă/modalitatea nouă de lucru (conţinut,
metode, tehnici, forme de organizare), numai la grupa experimentală.

• Etapa finală - o etapă de control, în care au fost evaluate rezultatele: datele finale
au fost raportate la datele de start, pentru a testa relevanţa diferenţelor obţinute,
urmărindu-se în paralel evoluţia grupei de control, pentru a se constata dacă
rezultatele obţinute în grupa experimentală sunt similare, semnificativ
superioare/inferioare. Atât probele iniţiale cât şi cele finale au fost aplicate la
ambele grupe.
 CAPITOLUL IV-REZULTATELE CERCETĂRII
Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în perioada 1.10. 2007- 31. 05.2008, fiind implicate
două grupe: grupa experimentală-grupa pregătitoare de la G.P.N. Nr. 1 Blaj (21 copii) ,
iar grupa de control -grupa pregătitoare, G.P.N. Nr. 2 (20 copii)

IV.1. ETAPA CONSTATATIVĂ

Această etapă s-a desfăşurat la începutul grupei pregătitoare, în perioada 1-31 octombrie
2007, urmărindu-se determinarea nivelului cunoştinţelor de limbaj, al capacităţilor de
cunoaştere şi comunicare orală ale copiilor din grupele incluse în cercetare. Etapa a
constat în aplicarea a trei probe de evaluare, cu conţinut variat, sub formă de jocuri-
exerciţiu, orale şi scrise, centrate pe următoarele conţinuturi:

1.gradul de cunoaştere şi operare cu elementele componente ale unor structuri gramaticale:

„propoziţia”, „cuvânul”, „silaba”, „sunetul”;
2. exprimarea gramaticală corectă;

3. nivelul vocabularului.

Toate probele au precizate unitatea de conţinut, obiectivele de referinţă, operaţionale,

itemii şi descriptorii de performanţă. Spre exemplificare prezentăm proba nr. 2.
 PROBA DE EVALUARE NR. 2
UNITATEA DE CONŢINUT: exprimarea gramaticală corectă.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei
personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi ; să formuleze propoziţii corecte, integrând cuvintele în contexte
adecvate
Obiective operaţionale Conţinutul itemilor
O.1. Să asocieze cuvintele pronunţate oral cu I.1. Arată obiectul pe care l-am numit! Spune unul
imaginea la care se referă, sesizând diferenţa (multe)!
singular-plural.

O.2. Să formuleze propoziţii corecte, realizând I.2. Citeşte imaginea şi spune: ce face? ce fac?
intuitiv acordul între subiect şi predicat.

O.3. Să construiască propoziţii, cu ajutorul I.3. Răspunde la întrebarea mea, asociind imaginile
imaginilor, realizând acordul corect între subiect şi perechi!Încercuieşte imaginile la care ai folosit cuvântul
atributul genitival. “ale”
 DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE

I.1. Numeşte corect obiectele din Numeşte corect obiectele din Numeşte corect obiectele din
imagini, asociind cuvântul imagini, asociind cuvântul imagini, asociind cuvântul
adecvat formei de adecvat formei de adecvat formei de
singular/plural; comite două singular/plural; comite o singular/plural, construind
greşeli în construirea formei greşeală în construirea formei corect forma cerută
cerute cerute

I.2. Construieşte propoziţii care Decodifică conţinutul Formulează propoziţii care

redau conţinutul imaginilor, imaginilor, se exprimă cu mici redau conţinutul imaginilor,
frecvent face dezacorduri ezitări în propoziţii, foloseşte foloseşte intuitiv acordul între
(foloseşte aceeaşi formă a intuitiv acordul între părţile părţile principale şi secundare
verbului în ambele propoziţii) principale şi secundare de de propoziţie
propoziţie;
I.3. Construieşte corect, realizând Construieşte corect, realizând Construieşte correct, realizând
acordul corect între subiect şi acordul corect între subiect şi acordul corect între subiect şi
atributul genitival în 2 atributul genitival în 3 propoziţii atributul genitival în 4
propoziţii propoziţii
• Tab.4.1.6. Prezentarea sintetică a rezultatelor evaluării la proba nr.2, în etapa constatativă

CALIFICATIVE REALIZAREA ACORDULUI ÎNTRE PĂRŢILE DE PROPOZITIE

Grupa experimentală Grupa de control
Frecvenţa Nivel de realizare Frecvenţa Nivel de realizare
% %
FOARTE 4 19, 04 % 6 30 %
BINE

BINE 13 61, 90 % 10 50 %

SUFICIENT 4 19, 04 % 4 20 %

Realizarea acordului intre partile de propozitie

14
12
10
FB
8
B
6
4 S
2
0
Gr exp Gr cont
 ET APA CONST AT AT IVA

14
12
10
FB
8
B
6
S
4
2
0
P.E P.C C.E C.C SI.E SI.C S.E S.C

Fig. 4. 1. 1. Diagramă redând rezulatele copiilor din cele două grupe,

la proba de evaluare nr. 1, în etapa constatativă

GRADUL DEZVOLTARII VOCABULARULUI

12
10
8 FB
6 B
4 S
2
0
Gr exp Gr cont

Fig. 4. 1. 3. Diagramă redând rezultatele celor două grupe

la proba de evaluare nr. 3, în etapa constatativă
 IV. 2. ETAPA EXPERIMENTALĂ
În această etapă, a fost promovată o manieră de lucru atractivă, sub semnul jocului, îmbinându-
se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrându-se jocurile
didactice în activităţi inter şi transdisciplinare, selectându-se jocuri interesante, atractive. Din
considerente de prezentare logică a demersului educaţional, în lucrare prezentăm aceste jocuri
reunite tematic:
Jocuri didactice pentru dezvoltarea auzului fonematic şi exersarea aparatului verbo-fonator (vezi pag.
91-101 şi Anexa 1);
Jocuri didactice care vizează latura fonetică a limbajului (vezi pag. 119-124 şi Anexa 5). Exemplu:

Et.const.-experim. sumativa -PROPOZITIE, CUVANT,

SILABA ,SUNET

14
12
10
FB
8
B
6
S
4
2
0
PC PE CC CE SIL SIL SC SE
C E
JOCURI DIDACTICE PENTRU CULTIVAREA EXPRIMĂRII CORECTE
(vezipag. 125-133)
Exemplu: jocul
didactic ,,Al (a, ai, ale) cui
este (sunt)?” a fost desfăşurat
cu scopul de a
forma abilitatea de folosire
corectă a substantivelor în
cazul genitiv .Vezi Anexa 3

Preşcolarii sunt familiarizaţi cu unele noţiuni gramaticale, fără a le defini, prin jocuri
ca: ,,Eu spun una, tu spui multe’(sau invers), ,,Ieri, azi, mâine”, ,,Băiat –
fată”, ,,Cine face, ce face?”, ,,Găseşte cuvintele potrivite”, ,,Lanţul însuşirilor”,
„Completează ce lipseşte!”, „Lauda merelor”etc. -numărul substantivelor, timpurile
verbului, genurile substantivelor, subiectul şi predicatul propoziţiei, adjectivul,
pronumele.
 JOCURI DIDACTICE PENTRU ACTIVIZAREA ŞI ÎMBOGĂŢIREA
VOCABULARULUI (pag. 133- 154)
„Limba este instrumentul gândirii şi cuvântul este chipul gândului” (Lucian Blaga).

OMONIME
ANTONIME

Metoda descoperirii a creat contextul prin care copiii şi-au însuşit noi cuvinte descoperind, cu
ajutor, câteva din tehnicile de lărgire a vocabularului :
*formarea de cuvinte compuse prin tehnica analitică, ca în jocul “Ghici, din ce cuvinte sunt
formate”, “Cine a venit la noi?”;
*prin tehnica sintetică: “Să descoperim noi cuvinte!” sau “Să construim propoziţii!”- (“lemn”,
“de”, “unt” pentru “untdelemn”);
*tehnica observării situaţiei: observarea unui obiect, într-un context situaţional specific
(“bulb”, “trunchi”, “petale”etc.);
*tehnica inductivă: “Ce am pus în coşuleţ?”( jocuri-exerciţiu pentru fixarea unor
noţiuni:“animal sălbatic”, “animal domestic”, “insectă”etc.).
 IV.3. ETAPA FINALĂ
Etapa finală s-a desfăşurat în perioada 1-31 mai 2007/2008, şi a constat în aplicarea a trei
probe de evaluare, pornind de la cele din etapa constatativă, dar adăugând elementele noi de
conţinut transmise, precum şi un un grad sporit de dificultate.
PROBA DE EVALUARE NR. 2- UNITATEA DE CONŢINUT: Aspecte lexicale şi sintactice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE CONŢINUTUL ITEMILOR

O.1. să sesizeze dezacordul dintre unele părţi de I.1. Am spus bine, n-am spus bine?;Ascultă propoziţia
vorbire în mod intuitiv, formulând propoziţia în mod spusă de mine şi spune dacă e corectă sau nu. Spune
corect propoziţia corectă!
Exemplu:
Barza stă într-un picioare.
Fetiţele sare în apă.
Ursuleţii mănânc frunze.
Legumele este bune.
Narcisele a înflorit.Ele miroase frumos.
Copiii construieşte un om de zăpadă.
Câinele este curajoasă.
Pomul este înflorită frumos.
Cartofii are gustul bun.
O.2. Să construiască propoziţii, cu ajutorul I.2. Denumeşte meseriile din imagine, materialele şi uneltele.
imaginilor, realizând intuitiv acordul corect între Spune, a ( al, ai, ale) cui este (sunt) fiecare din ele.
subiect şi atributul genitival

O.3.Să formuleze propoziţii intuind acţiunile din imagini, I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el?
folosind corect acordul subiect-predicat Ce fac ei?
 DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITE SUFICIENT BINE FOARTE BINE

MI
I.1. Sesizează şi corectează dezacordul
în 5 propoziţii, formulând fiecare
propoziţie în forma corectă
I.2. Denumeşte corect materialele,
uneltele şi meseriile ilustrate,
construieşte propoziţii realizând
acordul între subiect şi atributul
genitival , cu 5-6 greşeli
I.3. Formulează propoziţii, realizând
corect acordul subiect-predicat , cu
o greşeală
Sesizează şi corectează dezacordul
în 7 propoziţii, formulând fiecare
propoziţie în forma corectă
Denumeşte corect materialele,
uneltele şi meseriile ilustrate,
construieşte propoziţii realizând
acordul între subiect şi atributul
genitival , cu 3-4 greşeli
Formulează propoziţii, realizând
corect acordul subiect-predicat , cu
o greşeală
Sesizează şi corectează dezacordul
în nouă propoziţii, formulând
fiecare propoziţie în forma corectă
Denumeşte corect materialele,
uneltele şi meseriile ilustrate,
construieşte propoziţii realizând
acordul între subiect şi atributul
genitival , cu 1-2 greşeli
Formulează propoziţii, realizând
acordul subiect-predicat în mod
corect pentru toate propoziţiile

Grupa expe rim entala-etapa Grupa de control-e tapa finala

finala

FB B S Trim 4 FB B S Se ctor 4

Diagrame areolare redând performanţele copiilor din cele două grupe în etapa finală, la proba de evaluare nr. 2
 REZULTATE – ETAPA FINALĂ
PR.1. GR. EXP. PR.1. GR. CONTR.

FB B S Tr im 4

FB B S Se ctor 4

PR.3. GR. EXP. PR.3. GR. CONTR.

FB B S Sector 4 FB B S Sector 4
 REZULTATELE CELOR DOUĂ GRUPE LA CELE TREI PROBE
ETAPA CONST. PROBA 1 ETAPA FINALĂ
ETAPA CONSTATATIVA
ETAPA FINALA

14
20
12 18
16
10
14
8 FB 12 FB
B
10 B
6
S
8 S
4 6
4
2
2
0 0
PROP CUV SIL E SUN
E E E

ETAPA CONSTATATIVA PROBA 2

ETAPA FINALA

GR EXP
GR EXP
GR CONT
GR CONT
Sector 3 Sector 3
Sector 4 Sector 4
 ETAPA CONSTATATIVA
PROBA 3 ETAPA FINALA

GR EXP GR CONT Sector 3 Sector 4

GR EXP GR CONT Sector 3 Sector 4

Tab. 4.1.24. Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa finală, la cele două grupe
FRECV. ETAPA FINALĂ
Grupa experimentală Grupa de control
Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 1 Proba 2 Proba 3
FB 71, 42 % 61, 90 % 68, 09% 50% 40% 45 %
B 28, 57% 38, 09 % 33,33% 45% 60% 50%
S - - - 5% - 5%

Grupa de control
80
70 60
60 50
50 40
FB FB
40
B 30
30 B
S 20
20 S
10
10
0
0 P1 P2 P3
P1 P2 P3

Histograme redând rezultatele celor două grupe la probele de evaluare din etapa finală, exprimate în procente.
 Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa constatativă
şi etapa finală, la grupa experimentală.
GRUPA EXPERIMENTALĂ
ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ
Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 1 Proba 2 Proba 3

Etapa constatativa Etapa finala

80
80
60
60
40 40
20 20
0 0
P1 P2 P3 P1 P2 P3

FB B S FB B S

FRECV.
Histograme redând rezultatele grupei experimentale la probele de evaluare
din etapa constatativă şi finală, exprimate în procente.
 V
CAPITOLUL
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În urma experimentului desfăşurat s-au desprins mai multe concluzii: deşi posibilităţile
intelectuale ale grupei de control nu au fost cu nimic mai prejos decât ale grupei experimentale,
elementul care a dus la rezultate diferite a fost jocul didactic.
Obiectivele cercetării au fost realizate. Ipoteza conform căreia dacă jocul didactic este integrat
şi utilizat preponderent în toate tipurile de activităţi de educare a limbajului (activităţi comune,
alese, pe arii de interes şi recreative), atât ca formă de activitate, cât şi ca metodă de predare-
învăţare-evaluare, capacităţile de comunicare ale preşcolarilor mari se dezvoltă într-un ritm
mai rapid, cu o motivaţie sporită, asigurând îmbunătăţirea rezultatelor preşcolarilor, a fost pe
deplin confirmată.
La grupa experimentală limbajul copiilor a înregistrat modificări cantitative şi
calitative însemnate, atât în ceea ce priveşte latura instructivă, cât şi cea formativă.
Propuneri:
* sintetizarea celor mai interesante numărători, poezii-rimate, ghicitori-antonime,
poezioare folosite pentru exersarea diverselor sunete etc., utilizate pe parcursul
acestui studiu şi realizarea unei miniculegeri, adresată colegelor, părinţilor, pentru
„biblioteca grupei” şi „minibiblioteca” copiilor.
•publicarea ritmică în revista grădiniţei a celor mai interesante probe de evaluare,
jocuri didactice aplicate.
 Motto: ,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de
azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne
permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i invăţăm cum să se
adapteze “ . (Maria Montessori)

Anexele lucrării :
1: Program de exerciţii pentru exersarea aparatului verbo-fonator;
2: Proiect didactic “ În lumea poveştilor”;
3: Proiect didactic “ Să mâncăm sănătos!”;
4: Miniculegere “Cuvinte prinse-n rime, pentru copii isteţi ca tine!”
5: “Metodele active, catalizator al comunicării orale”-prezentarea
unor metode activ-participative utilizate în experiment.