Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

D.P.P.P.D
ROLUL FISELOR MATEMATICE IN FORMAREA
DEPRINDERILOR DE MUNCA INDEPENDENTA LA
PRESCOLARI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECTOR UNIV. DR. ANDREI LORIANA
CANDIDAT
LUPSE (RUS) V. GABRIELA MIHAELA
ORADEA
SERIA 2014-2018
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Fiind o temă pe care am considerat-o foarte
interesantă, în lucrarea de faţă, am pornit de la
premisa că fiecare copil, chiar şi de nivel
preșcolar, dispune de un anumit nivel al
dezvoltării gandirii matematice, nivel care prin
utilizarea unor exerciţii corespunzătoare poate
fi crescut.
PLANUL LUCRĂRII
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
Valenţele formative ale activităţilor matematice
Obiectivele activităţilor matematice în grădiniţă
Motivarea alegerii temei
 
CAPITOLUL II
FIŞELE MATEMATICE – PREMISĂ A SUCCESULUI ŞCOLAR

 
Formarea noţiunilor matematice în învăţământul preşcolar – baze psihopedagogice

Dezvoltarea intelectuală a copilului preşcolar prin activităţi matematice

Activităţi matematice pe bază de exerciţii


Activităţi matematice pe bază de joc didactic
Fişe de evaluare utilizate în activităţile cu conţinut matematic în vederea formării
deprinderilor de muncă independentă

Generalităţi despre fişele de evaluare


Importanţa folosirii fişelor de evaluare în activităţile cu conţinut matematic pentru
însuşirea conştientă a numeraţiei la vârsta preşcolară
Îndrumări metodice privind folosirea fişelor de muncă independentă
Învăţământul preşcolar la baza pregătirii pentru şcoala
Cunoştinţe şi deprinderi matematice urmărite la clasa pregătitoare
Forme de organizare şi defăşurare a activităţilor instructiv-educative
Materiale şi mijloace didactice specifice activităţilor matematice
Strategii didactice specifice activităţilor cu conţinut matematic
Evaluarea în activităţile cu conţinut matematic
Evaluarea şi funcţiile ei
Principii utilizate în evaluare
Forme şi tehnici de evaluare
Evaluarea rezultatelor şi progreselor copilului preşcolar
CAPITOLUL III
CERCETAREA PEDAGOGICĂ

Noţiuni de bază
Obiectivele cercetării
Ipoteza cercetării
Eşantionul de subiecţi
Metodele de cercetare
Aplicarea fişelor matematice şi interpretarea datelor obţinute
Aplicarea fişelor şi interpretarea datelor
Concluziile cercetării
 
CAPITOLUL IV
CONCLUZII FINALE
 
Concluzii
Anexe
 
Bibliografie generala si de specialitate
CERCETAREA
OBIECTIVELE CERCETARII
 Pentru această cercetare mi-am propus următoarele
obiective:
 Care este rolul fişelor matematice în învăţământul preşcolar ;

 Evidenţierea rolului fişelor matemtice pentru dezvoltarea


deprinderilor de muncă independentă în învăţământul
preşcolar ;
 Stabilirea importanţei aplicării fişelor cu conţinut matematic
în activităţile de matematică.
IPOTEZA CERCETARII

Ipoteza cercetării este:


- Presupun că aplicând fişe cu conţinut matematic
copiilor din învăţământul preşcolar li se vor dezvolta
mult mai uşor deprinderile de muncă independenta
precum si competentele matematice specifice varstei
timpurii.
Metodele de cercetare

În etapa preexperimentală voi folosi o fişă cu conţinut matematic pentru cele


doua grupe de preşcolari. Itemii din fişa pentru preşcolari sunt proiectaţi pentru a se
observa în ce măsură este dezvoltată deprinderea de muncă independentă la ambele
eşantioane. Fişa pentru preşcolari va conţine 3 itemi (Anexa 1).
În funcţie de rezultatele obţinute după aplicarea fişelor matematice din etapa
preexperimentală, în etapa experimentală voi aplica alte fişe matematice (Anexele
2,3), la finalul cărora pe baza unei grile de notare vom obţine rezultatele, itemii acestor
fişe vor fi diferiţi. Anexele 2 si 3 vor conţine 3 itemi.
În funcţie de rezultatele obţinute din perioada experimentală, se va aplica o fişa
finală pentru fiecare grup de subiecţi (Anexa 4) în etapa postexperimentală, iar după
obţinerea rezultatelor vom putea vedea dacă programul experimental a avut o finalitate
bună sau nu.
Aplicarea fişelor matematice şi interpretarea datelor obţinute

 În această etapa voi explica conţinutul fiecărei fişe şi voi prezenta baremul de notare:
 Anexa 1
 În momentul în care am aplicat această anexă eram în etapa preexperimentală, astfel
această anexă are rolul de a determina dacă subiecţii au sau nu dezvoltată deprinderea de
muncă independentă, dar şi rolul de a obseva la ce nivel de cunoştinţe sunt subiecţii,
pentru a putea anticipa următoarele anexe.
 Această anexă cuprinde 3 itemi: Itemul 1 să grupeze figurile geometrice după formă,
itemul 2 să deseneze într-un spaţiu tot atâtea, mai multe sau mai puţine elemente decât
sunt prezentate anterior, iar itemul 3 să încercuiască cifrele pe care le cunosc. Această
anexă a fost aplicată la grupurile de preşcolari, iar pe baza unei grile de notare am obţinut
rezultatele:

Grila de notare a anexei


Itemul 1 1 NS (necesita sprijin)

Itemul 1 +Itemul 2 CD(comportament in dezvoltare)

Itemul 1 +Itemul 2+ Itemul 3 CA (compotament atins)


Pe baza acestei grile de notare avem următoarele rezultate:
Comportamente urmarite Rezultate obţinute

CA 5

CD 25

NS 10

100
90
80
70
60 Rezultate obținute
de preșcolari (grupa
50
mare A și grupa
40
mare B) la etapa
30 25 preexperimentală
20
10
10 5
0
CA CD NS

Graficul nr. 1 reprezintă rezultatele obţinute de preşcolarii grupelor mari


A si B la etapa preexperimentală
Nume:

Anexa 1
(Etapa preexperimentală preşcolari)

 Grupează formele geomtrice după forme:

 Desenează:
tot atâtea elemente mai multe elemente mai puţine elemente

 Încercuieşte cifrele pe care le cunoşti:



Anexa 2
Anexa 2 a fost aplicată în etapa experimentală.
Această anexă este prima din etapa experimentală la preşcolari, este concepută pentru a
vedea dacă prin aplicarea ei se dezvoltă deprinderea de muncă independentă.
Sunt concepuţi 3 itemi: Itemul 1 să coloreze sub imagini cu diferite culori după anumite
criterii, care este mai mare , mai mic etc., itemul 2 să încercuiască obiectul mai greu şi să îl
sublinieze obiectul mai uşor, itemul 3 să coloreze obiectele din partea dreaptă. Iar pe baza
unei grile de notare am obţinut rezultatele:

Grila de notare a anexei 2

Itemul 1 NS (necesita sprijin)

Itemul 1 +Itemul 2 CD(comportament in dezvoltare)

Itemul 1 +Itemul 2+ Itemul 3 CA (compotament atins)


Pe baza acestei grile de notare avem următoarele rezultate:

Comportamente urmarite Rezultate obţinute

CA 10

CD 8

NS 2

100
90
80
70
60 Rezultate obținute
de grupa
50
experimentală
40
(grupa mare A) la
30
etapa experimentală
20
10 8
10 2
0
CA CD NS

Graficul nr. 2.1 reprezintă rezultatele obţinute de grupa


experimentala/grupa mare A in etapa experimentală
Pe baza grilei de notare avem următoarele rezultate la grupa de control:
Comportamente urmarite Rezultate obţinute

CA 1

CD 14

NS 5

100
90
80
70
60 Rezultate obținute
50 de grupa de control
40 (grupa mare B) la
30 etapa experimentală
20 14
10 5
1
0
CA CD NS

Graficul nr. 2.2 reprezintă rezultatele obţinute de grupa de


control/grupa mare B in etapa experimentală
Anexa 2/ Anexa2.1
(Etapa experimentală preşcolari)

1. Colorează cu roşu căseţa de sub câinele cel mai mare, cu verde căsuţa de sub câinii
care au marimea egală, cu albastru căsuţa de sub câinele cel mai mic, iar cu galbe n
căsuţa care a rămas:

2. Încercuieşte obiectul care este mai greu şi subliniază obiectul care este mai uşor:

3. Subliniază şi apoi colorează obiectele din partea dreaptă:


CONCLUZII

 În concluzie, probele de evaluare la activităţile cu conţinut matematic bine structurat şi conduse


de educator sprijină formarea unui mod de gândire constructiv şi reflexiv, care să-i ofere mai
târziu copilului, în orice domeniu al cunoaşterii şi acţiunii sociale ce recurge în mod sistematic
la conceptele matematice, competenţa necesară abordării originale şi profunde a problemelor.
 Formarea gândirii constructive, reflexive şi creatoare începe la vârsta cea mai fragedă, exersând
în mod sistematic, pe baza materialului instructiv, al fişelor de evaluare independentă şi prin
utilizarea experienţei de viaţă.
 Scopul activităţii de iniţiere a copilului în matematică, în perioada preşcolară, nu este numai de
a învăţa sistematic şi gradat anumite concepte, ci, în primul rând de a-i exersa intelectual
procesele de cunoaştere, de a-l face capabil să descopere relaţii abstracte sub aspectul concret
al situaţiilor întâlnite în activitatea sa. Învăţarea matematicii implică atât asimilarea de
cunoştinţe, cât şi formarea unui anumit mod de a gândi, de a-i învăţa pe copii să gândească.
 Dintre toate activităţile din grădiniţă, cele cu conţinut matematic vizează în
mod sistematic şi deosebit dezvoltarea intelectuală a copilului, stimulând
inteligenţa şi creativitatea sa, contribuind la trecerea treptată de la gândirea
concret-intuitivă la gândirea simbolică, abstractă, pregătind copiii pentru
înţelegerea şi însuşirea matematicii la varsta timpurie.
VĂ MULTUMESC!