Jocul didactic în predarea numeraţiei 0-10

"Copilul râde: « Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul »"

(Lucian Blaga)

Pentru copil aproape orice activitate este jocul: "jocul este munca, este
binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa
sa psihologică poate să respire şi, în consecinţă poate să acţioneze." (Clàparede -
Psychologie de l'enfant) Prin joc copilul ghiceşte şi anticipează conduitele
superioare. De aceea, folosirea jocului didactic în fiece lecţie este una din
modalităţile active, atractive, eficiente şi moderne, contribuind la realizarea unor
importante obiective ale formării personalităţii elevului.
La clasa I, lecţiile de matematică pot fi îndrăgite de copii dacă se
desfăşoară în spiritul jocului. Exerciţiul-joc sau jocurile exerciţiu presupun
rezolvarea de sarcini didactice ce sunt puţin resimţite în efortul intelectual.
Elementul joc diferă de la un conţinut la altul, în funcţie de tipul lecţiei,
specificul gândirii copilului de vârstă şcolară mică având proprietatea de a fi
concret-intuitivă şi conform lui J. Piaget ne găsim în stadiul operaţiilor concrete.
E nevoie de acţiuni materiale sau materializate cu obiecte, cu substitute ale
acestora. Toate acestea duc la dezvoltarea operaţiilor gândirii ce contribuie la
dezvoltarea inteligenţei. Limbajul matematic se însuşeşte prin scurte povestiri şi
cântece despre simboluri, atenţia involuntară fiind mai mare. Materialului
concret îi urmează cel cu simboluri (cercuri, steluţe, linii) şi semne grafice
matematice (cifre).
Astfel, se compară mulţimi în scopul stabilirii corespondenţei (element cu
element), familiarizarea cu noţiunea relaţiei de echivalenţă şi a relaţiei de ordine
"mai multe" sau "mai puţine".

La clasă, am cerut elevilor să coloreze obiectele, să evidenţieze elementul

"în plus" sau "în minus", să compare mulţimile cu "tot atâtea elemente".
Rigletele oferă prin comparare numărul elementelor unei mulţimi, ajută la
descompunerea şi compunerea rapidă a unui număr.
‫ڤڤڤڤڤڤڤڤڤڤ ڤڤڤڤ‬ ‫ڤڤڤڤڤڤ‬
4 6 10
 Jocul didactic "Ghici, ghici!" presupune recunoaşterea cifrelor de pe
paleta ridicată de învăţător de către elevi prin alegerea jetoanelor cu elementele
corespunzătoare sau formarea pe numărătoare (beţişoare) de mulţimi (pe grupe).

Jocul didactic "Caută vecinii" solicită elevilor pe fişe diferenţiate ca

sarcini de lucru, să scrie vecinii de lângă cifrele scrise, dar şi cele care lipsesc.
grupa I ‫ڤ‬2‫ڤ‬ ‫ڤ‬1‫ڤ‬
‫ڤ‬9 ‫ڤ‬ ‫ڤ‬6‫ڤ‬
grupa a II-a 10 ‫ ڤڤ‬7 ‫ ڤڤڤ‬3 ‫ڤڤڤ‬

grupa a III-a 6_8 7_9 3_5

4_6 2_4 5_7
Conţinuturile pot fi alternate cu poezii şi cântece despre numere, eventual
ghicitori.
Prin jocul "V-aţi găsit locurile?" se vor antrena elevii după semnal, să se
aşeze crescător / descrescător, în faţa clasei conform ecusonului cu cifre de la 0
la 10.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0
Compunerea / descompunerea numerelor se poate efectua prin jocul "Cine
lipseşte?"

Introducerea numărului în scris-cifră - este un proces de abstractizare, prin

care copilul dobândeşte o noţiune cu grad mai mare de generalizare.

Alte exerciţii - joc folosite la clasă:

a) construirea unor mulţimi pornind de la cardinalul acesteia
4
3
5 ‫ڤ ڤ ڤ ڤ ڤ‬
b) recunoaşterea cifrelor din desenul ce formează imaginea

c) completarea imaginilor unind punctele numerotate în ordine crescătoare

(colorare)

d) ordonarea crescătoare / descrescătoare a unor numere

5 0 3 8 10 → 0 3 5 8 10
10 2 4 9 6 1 → 10 9 6 4 2
e) scrierea succesorului / predecesorului unui număr natural

f)găsirea numerelor naturale cuprinse între:

4→8 10 → 5
5 6 7 9876
g) formularea şi rezolvarea unor probleme pe bază de ilustraţii.
"Câte răţuşte s-au ascuns?"
Într-o zi frumoasă de primăvară, mai multe răţuşte împreună cu mama lor
au plecat în crâng după râme şi verdeaţă. Acolo, după ce au mâncat şi s-au
săturat le-a venit poftă de joacă. Ele s-au jucat "de-a ascunsa". Una din răţuşte
s-a ascuns sub o frunză mare. Mama cu celelalte patru răţuşte caută cu disperare.
În sfârşit au găsit-o. Cum aflăm câte sunt ele în total?
 Cu aceste tipuri de jocuri matematice, numeraţia 0-10 a fost uşor însuşită
de copii, iar eu am pătruns uşor în universul ludic al copilăriei.
Elevii au reuşit:
- să recunoască cardinalul unei mulţimi;
- să construiască o mulţime din bile / beţişoare de la cardinalul acesteia;
- să compare numere naturale;
- să stabilească vecinii numerelor;
- să cunoască aspectul ordinal al numerelor;
- să reprezinte grafic semnul numărului - cifra;
- să ordoneze crescător / descrescător numerele naturale;
- să compună / descompună numerele;
- să creeze probleme pe bază de imagini.

Prin exerciţiile-joc propuse am urmărit să demonstrez că efortul logic este

implicat şi în rezolvarea acestora. Caracterizate prin sistematizare, varietate şi
noutate, fără a neglija consolidarea deprinderilor matematice, exerciţiile-joc au
reuşit să scoată copiii din inerţie, i-au ajutat să se angajeze în rezolvarea unor
situaţii noi, necunoscute care să le permită însuşirea numeraţiei. (0-10)

Bibliografie:
Ioan, Cerghit - "Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", EDP Bucureşti, 1983
Câmpan, T. Florica - "Cum au apărut numerele", Colecţia Alfa, Editura Ion
Creangă, bucureşti, 1987
Alexandrina, Dumitru şi Viorel-George Dumitru - "Culegere de matematică
pentru clasele II-IV", Editura didactică şi Pedagogică,
R.A. Bucureşti, 2003;

Institutor Mihaela Carmen Plăcintă

Şcoala cu clasele I-VIII "Miron Costin" Suceava