Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru copil aproape orice activitate este jocul: "jocul este munca, este
binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa
sa psihologică poate să respire şi, în consecinţă poate să acţioneze." (Clàparede -
Psychologie de l'enfant) Prin joc copilul ghiceşte şi anticipează conduitele
superioare. De aceea, folosirea jocului didactic în fiece lecţie este una din
modalităţile active, atractive, eficiente şi moderne, contribuind la realizarea unor
importante obiective ale formării personalităţii elevului.
La clasa I, lecţiile de matematică pot fi îndrăgite de copii dacă se
desfăşoară în spiritul jocului. Exerciţiul-joc sau jocurile exerciţiu presupun
rezolvarea de sarcini didactice ce sunt puţin resimţite în efortul intelectual.
Elementul joc diferă de la un conţinut la altul, în funcţie de tipul lecţiei,
specificul gândirii copilului de vârstă şcolară mică având proprietatea de a fi
concret-intuitivă şi conform lui J. Piaget ne găsim în stadiul operaţiilor concrete.
E nevoie de acţiuni materiale sau materializate cu obiecte, cu substitute ale
acestora. Toate acestea duc la dezvoltarea operaţiilor gândirii ce contribuie la
dezvoltarea inteligenţei. Limbajul matematic se însuşeşte prin scurte povestiri şi
cântece despre simboluri, atenţia involuntară fiind mai mare. Materialului
concret îi urmează cel cu simboluri (cercuri, steluţe, linii) şi semne grafice
matematice (cifre).
Astfel, se compară mulţimi în scopul stabilirii corespondenţei (element cu
element), familiarizarea cu noţiunea relaţiei de echivalenţă şi a relaţiei de ordine
"mai multe" sau "mai puţine".
Bibliografie:
Ioan, Cerghit - "Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", EDP Bucureşti, 1983
Câmpan, T. Florica - "Cum au apărut numerele", Colecţia Alfa, Editura Ion
Creangă, bucureşti, 1987
Alexandrina, Dumitru şi Viorel-George Dumitru - "Culegere de matematică
pentru clasele II-IV", Editura didactică şi Pedagogică,
R.A. Bucureşti, 2003;