M 3- ACTIVITATE 3.1.3.

Descrierea unei activități de învățare ca RED (120 min)

PROGRAMA OPŢIONAL

1
 PROGRAMĂ
OPŢIONAL

INSTITUȚIA: ȘCOALA GIMNAZIALĂ DOGNECEA

TIPUL: LA NIVELUL ARIEI CURRICULARE
ARIA CURRICULARĂ: CONSILIERE ŞI ORIENTARE
DENUMIREA OPȚIONALULUI: ,,CRÂMPEIE DE JOC ÎN SUFLET DE COPIL”
CLASA: A V-A
DURATA: 1 AN
NUMĂR DE ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 1 ORĂ/SĂPTĂMÂNĂ
AUTORUL: PROF. BRIE FLAVIUS FLORIN
ABILITAREA PENTRU SUSȚINEREA CURSULUI: CURS CONSILIERE ȘI
ORIENTARE

Motto: „Jocul este şi o pregătire pentru viata de mai târziu, dar mai
presus de toate, el este însăşi viata copilului” (Mc. Dougall)

2
 Din totdeauna şi pretutindeni, jocul a fost şi este strâns legat de mirifica lume a
copilăriei. Nici un copil nu-şi trăieşte deplin această minunată vârstă fără joc, fără veselie, fără
mirajul care însoţeşte zilele şi orele de el însuşi dorite şi înfăptuite după propria sa plăcere.
Multiplele sale valenţe îi conferă culoarea de fond în tabloul activităţilor psiho-motorii
ale copilului de vârstă şcolară, revenindu-i contribuţii de seamă în formarea şi în dezvoltarea
personalităţii copilului.
Nu mai puţin important este rolul pe care îl are acesta în ceea ce priveşte dezvoltarea
trăsăturilor de personalitate, a calităţilor morale şi volitive, a spiritului de a acţiona în colectiv
etc. Toate aceste valori pe care le-am subliniat în mod succint nu se vor realiza în mod spontan,
ci numai dacă se vor urmări ,de către profesor, pe parcursul derulării întregului proces
instructiv-educativ.
Jocul este vital pentru copil. La fel plimbarea în aer liber. Privat de aceste două lucruri,
copilul se va ofili ca o floare tăiată de pe lujer. Nu putem schimba lumea în care trăim însă
putem găsi întotdeauna soluţii, mai ales dacă în joc este sănătatea şi dezvoltarea normală a
copiilor noştri.Jocul devine astfel un pilon de bază în disciplinarea eficientă a copilului. Jocul
este o formă de manifestare întâlnită la copii indiferent de rasă, apartenenţă etnică, civilizaţie,
cultură, vârstă, din cele mai vechi timpuri şi satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate
a copilului generată de trebuinţele, dorinţele şi tendinţele specifice vârstei lui.
Jocul este cea mai eficientă cale de învăţare şi disciplinare a copilului, de cunoaştere şi
apropiere a lui, de educare a copilului în spiritul valorilor morale şi estetice.
Jocul este cea mai importantă formă de activitate a copilului.
Din toate aceste motive şi graţie tuturor valenţelor pe care le are, jocul este însăşi esenţa
copilăriei.
Analizând cu foarte mare atenție citatul: „Copilul râde: întelepciunea şi iubirea mea e
jocul; tânărul cântă: jocul şi întelepciunea mea e iubirea; bătrânul râde: iubirea şi jocul meu e
întelpciunea”.(L. Blaga), pot spune ca întreaga noastră viață este un joc, de aici și marea mea
dorință de implementare a unui astfel de opțional, învățăm jucându-ne.

3
 COMPETENŢE GENERALE

1. Dezvoltarea personala si a relaţiilor umane pozitive cu semenii;

2. Formarea deprinderilor de organizare, susţinere şi colaborare, a

spiritului de iniţiativă şi perseverenţă în atingerea scopului;

3. Formarea sentimentului de a trăi succesele şi insuccesele colegilor;

4
 COMPETENȚE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea personala si a relaţiilor umane pozitive cu semenii
Competențe specifice Activităţi de învăţare
1.1.valorificarea calităţilor pozitive personale - -jocuri de explorare a caracteristicilor personale si
şi ale grupului; ale grupului scolar;
- exercitii de exersare a diferitor modalităţi de
exprimarea personalităţii;
- -evidentierea persuasiunii prin mesaje verbale,
nonverbale si paraverbale;
1.2.recunoasterea propriei valori şi a valorii - jocuri de rol;
altora; - jocuri de autocunoaştere şi intercunoaştere prin
folosirea diferitelor forme de comunicare;
1.3.respectarea diferenţelor dintre membrii - exerciţii atractive realizate în mod individual sau
grupului; în echipă (prezentarea unor forme originale de
salut în cadrul cărora copiii îşi atribuie o
însuşire/calitate care-i face unici şi diferiţi de
ceilalţi;
- observarea, în jocuri de rol create de colegi, a
elementelor specifice ascultării active;

2. Formarea deprinderilor de organizare, susţinere şi colaborare, a spiritului de

iniţiativă şi perseverenţă în atingerea scopului
Competențe specifice Activităţi de învăţare
2.1. explorarea abilităţilor de relaţionare cu - - exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor
ceilalţi; facilitatoare care contribuie sau nu la iniţierea şi
păstrarea unei prietenii: cooperare, competiţie,
compromise;
2.2. proiectarea unei strategii de reușită a - jocuri de dezvoltare a anumitor deprinderi, de
grupului; îmbunătățire a performanțelor, de coeziune a
grupurilor formate;

3. Formarea sentimentului de a trăi succesele şi insuccesele colegilor

Competențe specifice Activităţi de învăţare
- jocuri de promovare a spiritului competitional si al
3.1. ajutorarea reciprocă în cadrul echipei şi
fairplayului;
nu
- exercitii joc de simulare a posturii de învingător și
pe raportul învingător / învins; învins;
- jocuri de rol;

5
 CONŢINUTURI

- Jocuri de autocunoaştere, de prezentare şi de cunoaştere interpersonală:

Prenumele şi mingea;
Obiecte zburătoare;
Prezentare fără cuvinte;
Ocupaţiile care îmi plac;
Patru colţuri;
Seamănă cu mine;
Eu am secrete;
Asemănări / diferenţe izbitoare;
Culoarea dragostei;
Monolog de 30 de secunde;
Dacă aş fi ...;
Panoul mobil de afişaj;

- Jocuri de cooperare şi de comunicare:

Convieţuirea în grup;
Microfonul fermecat;
Loteria punctualităţii;
Roata dublă;
Caruselul;
Curcubeul diversităţii;
Copacul vieţii;
Transmite desenul;
Arta în fragmente;
Cifrele din viaţa noastră;
Cercul ritmurilor;
Mingea;
Jocul de pe hol;
Cine aduce primul;
Desenează ce simţi;

- Jocuri de creativitate şi de confecţionare:

Paradisul animalelor preferate î;
Paradisul creator;
Cartoful fierbinte;
Transmite pe cerc;
Asociaţii;
Asemănare;
Ce lipseşte?;
Dezleagă laţul;
Ce-ai găsit?;

6
- Jocuri de energizare şi de spargere a gheţii:
Mişcaţi-vă către punct;
La cine e cheia?;
Vânătoarea de comori ;
Unde-i mingea?;
Haosul;
Racii;
Ringul de dans;
Salata de fructe;
„Prrr” şi „Pukutu”;
Flux şi reflux ;
Autobuze de rută;
Port / tribord;
Viaţă de pirat;
Soarele străluceşte peste . . .;
Am adus o scrisoare;

- Jocuri de formare a grupurilor:

Haine colorate;
Cu cine ai lucrat mai puţin?;
Care-i suma?;
Numărătoarea;
Numărul casei;
Scutură şi găseşte;
Creează o formaţie!;
Cer albastru;
Câte degete?;
Imagini;
Din ce grup fac parte?;
Moleculele;
Curcubeul;
Şiruri indiene;
Membrii familiei;
Călătorii cu taxiul;
Caramelele.

MODALITĂŢI DE EVALUARE
- observarea sistematică;
- chestionare;
- discuții în grup;
-Cadranul învățării;
- fișe individuale de observație;
- autoevaluarea
- portofoliu

7
BIBLIOGRAFIE

- Burns, G., 101 povești vindecătoare pentru copii și adolescent, Editura Trei, București,
2011;
- Moldovanu, I., coordinator, Ghidul animatorului Educație pentru dezvoltare, Editura
Tipograf Tipar, Chișinău, 2001;
- Pașca, M., Povestea terapeutică, Editura Ardealul, 2004;
- Suport curs formare Program integrat de formarea competențelor, AsIP ODL Center;
- Țibu S. (coord.), Andrei, A., Botnariuc, P., Călineci, M., Făniţă, A., Geană, I., Goia, D., Iacob,
M. (2018).Consiliere și dezvoltare personală pentru clasa a Va. Ghid pentru profesori.
Bucureşti: Editura Universitară;
- Verza E. – Omul, jocul şi distracţia, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978.

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei

şcolare, pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în
concordanţă cu specificul disciplinei propuse.
Optionalul propus oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii cognitive
şi a creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile
opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să
manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de
învăţare, identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la
activităţile care urmează a fi derulate.
Numitorul comun al tuturor activitatilor desfășurate trebuie să fie ludicul.
Atingerea competențelor derivă din măiestria cadrului didactic de implementare a
regulilor jocurilor și de gestionare a situațiilor ivite.
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. Pentru
optionalul propus, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a
elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se
recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup,
postere/desene/colaje, portofolii. Este important feedbackul permanent faţă de progresul
fiecărui elev, încurajarea exprimării ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi
valorizarea produselor învăţării.
Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar
acesta va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a ariilor
recomandate pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de
discuţiile de grup, utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am
învăţat, Ce voi folosi etc.), precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către
cadrul didactic).