,

OPŢIONAL DE GEOGRAFIE ȘI ISTORIE LOCALĂ

,,GEOGRAFIA ȘI ISTORICUL COMUNEI DASCĂLU”

Profesor : Gheorghe Maria Simona

PROGRAMA OPȚIONALULUI
Programa cursului opţional cuprinde: argument, obiective de referinţă, activităţi de
învăţare, conţinuturi, modalităţi de evaluare, bibliografie selectivă.
Argument
Prezenta programă a cursului de opţional intitulat ,,Geografia comunei Dascălu” a fost
elaborată în vederea introducerii în cadrul planului de învăţământ pentru clasa a VIII-a de la
Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 1 Dascălu.
Programa se bazează pe:
-sistemul proiectării conţinutului geografiei locale;
-curriculum şcolar pentru clasa a VIII-a;
-experienţa personală a autorului;
-propuneri venite din partea cadrelor didactice şi, nu în ultimul rând, a elevilor.
Opţionalul îşi găseşte motivaţia în faptul că se pune accentul pe studiul geografiei de
la nivel macroregional, la nivel local pentru aprofundarea şi înţelegerea unor componente din
mediul apropiat, imediat. Prin această abordare, elevii aprofundează unele noţiuni însuşite în
cadrul orelor de geografie, îşi dezvoltă capacitatea de observare directă, de dezvoltare a
percepţiei reale a componentelor geografice şt de formare a unor priceperi şi deprinderi
practice concrete.
Noţiunile prezentate cu ocazia orelor de geografie locală, pot fi înţelese mult mai bine,
cauzal, diacronic, sincronic şi nu doar descriptiv, dacă sunt însuşite prin contactul direct cu
mediul local şi apropiat, în care elevii trăiesc zi de zi. Se urmăreşte însuşirea temeinică a unor
cunoştinţe fundamentale de ordin geografic din comuna Dascălu, dar şi fundamentarea unor
priceperi şi deprinderi însuşite în urma unor lucrări practice formate pe parcursul anilor de
şcoală. Elevii îşi dezvoltă capacitatea de studiu prin cercetarea şi investigarea directă,
facilitată de ieşirile în teren sau de studiul unor surse bibliografice ori mass-media. Elevii îşi
dezvolta capacitatea de a elabora lucrări cu caracter ştiinţific pe baza culegerii materialului
fapic din teren, a prelucrării lui şi integrării în materiale de tipul referatelor, proiectelor şi
portofoliilor. De asemenea, soluţiile şi opiniile elevilor privind reconsiderarea raporturilor
 ,

dintre om şi natură, ameliorarea calităţii mediului înconjurător sau optima organizare şi

utilizare a teritoriului vor trebui transmise instituţiilor de administraţie locală. Se va forma la
elevi o atitudine de protejare şi de conservare a valorilor locale.
Cursul cuprinde elemente ale cadrului natural, probleme de geografie umană şt
economică. Pe lângă latura teoretică, activităţile cursului se bazeză pe lucrări practice şi ieşiri
în teren, care dau posibilitatea unui studiu mai concret şi complex în acelaşi timp asupra
realităţii.

COMPETENTE GENERALE:
1. Situarea corectă în spaţiu şi timp;
2. Formarea unei imagini asupra evoluţiei geografice a orizontului local;
3. Cunoaşterea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice;
4. Însuşirea unei terminologii generale şi specifice adecvate;
5. Formarea unei atitudini de explorare şi investigare a spaţiului geografic local.
COMPETENȚE SPECIFICE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Situarea corectă în timp și spațiu
La sfârşitul cursului optional, elevul va fi Pe parcursul cursului opţional se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.să utilizeze modalităţi elementare de -exerciţii de relaţionare (poziţie) cu ajutorul
orientare (puncte cardinale); punctelor cardinale;
2.să perceapă ordinea evenimentelor pe -exerciţii de prezentare a unor succesiuni
durate diferite de timp şi spaţiu; reale;
3.să raporteze poziţia localităţii în cadrul -exerciţii de apreciere a unor intervale de
judeţului şi al ţării. timp;
-exerciţii de localizare pe hartă, planuri şi
atlase.
2.Formarea unei imagini asupra evoluției geografice a orizontului local
La sfârşitul cursului opţionalului elevul va fi Pe parcursul cursului opţional se
capabil: recomandă următoarele activităţi:
1.să utilizeze corect terminologia minimă -definirea orală și în scris a termenilor
pentru descrierea realităţii înconjurătoare; utilizaţi;
2.să identifice relaţii stabile şi repetabile de -explicarea orală sau în scris a unor legături
tip cauză-efect; observabile;
3.să identifice și să descrie coerent un -exprimare orală sau în scris după imagini.
fenomen.
3.Cunoașterea și interpretarea suporturilor grafice și cartografice
La sfârşitul cursului opţionalului elevul va fi Pe parcursul cursului opţional se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1. să relaţioneze corect obiecte din -folosirea metodelor de analiză şi calcul, de
realitate cu poziţia lor pe un suport exprimare matematică în redarea și
cartografic; prezentarea elementelor geografice;
2. să exprime·oral elemente redate pe hărţi; -exerciţii de stabilire pe hartă a elementelor
3. să redea caracteristici geografice după întâlnite pe teren;
imagini. -identificarea unor caracteristici observabile
după planuri şi hărţi.
 ,

4. Însușirea unei terminologii generale și specifice adecvate

La sfârşitul cursului opţional, elevul va fi Pe parcursul cursului opţional se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1. să utilizeze corect numele scrise sau - identificarea numelor proprii în text și
citite; exprimarea în scris sau oral;
2. să definească principalele noţiuni cheie - utilizarea noţiunilor într-un context nou;
3. să utilizeze în scris termeni comuni și - construirea unut text coerent utilizând
proprii. noţiuni şi denumiri.
5. Formarea unei atitudini de explorare și investigare a spațiului geografic local
La sfârşitul cursului opţional, elevul va fi Pe parcursul cursului opţional se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.să utilizeze proceduri minime de investigare -utilizarea informaţiilor din mass-media în
a realității; documentare şi argumentare;
2.să realizeze o activitate de investigare - utilizarea corectă a surselor bibliografice şi
independentă în orizontul apropiat; ordonarea unei bibliografii;
3.să utilizeze cunoștințele dobândite la istorie, -descrierea etapelor unui demers de
biologie, chimie și matematică, să le aplice în investigare;
contextual analizei unor elemente și procese -documentarea, informarea, susținerea și
geografice; prezentarea unor lucrări cu caracter științific;
4.să manifeste interes pentru problematica -stimularea motivației ,,interne” (participarea
relațiilor dintre societate și mediul înconjurător; la acțiuni ecologice).
5.să înțeleagă necesitatea mediului înconjurător
din orizontul local și apropiat.

CONȚINUTURI

INTRODUCERE – importanţa cursului de Geografie locală

CAP. 1. CONSIDERAŢII GENERALE
I.1. Poziţia geografică şi limitele: se vor urmări aspecte legate de localizarea comunei
faţă de condiţiile topografice locale, faţă de unele elemente fizico-geografice, deteminarea
poziţiei matematice, distanţa faţă de cel mai apropiat oraş, suprafaţa comunei, poziţia în
cadrul ţării, a judeţului, vecinii etc.
I.2. Istoricul cercetărilor: se vor specifica cercetătorii care au avut preocupări
geografice în acest spaţiu la nivel general (al Câmpiei Române) sau local.
CAP. II. CADRUL NATURAL (ASPECTE FIZICO-GEOGRAFICE)
II.1. Aspecte generale privind cadrul natural
II.2. Constituţia geologică: evoluţia şi structura geologică a acestui spaţiu
II.3. Relieful local: elemente de relief specifice, procese geomorfologice actuale care se
manifestă în orizontul local.
II.4. Clima: tipul de climă şi elementele climatice care definesc acest spaţiu şi factorii locali
generatori de topoclimate.
II.5. Hidrografia locală: apele curgătoare, caracteristicile hidrografice ale râului Mostiştea şi
a afluentului acestuia, apele subterane, importanţa economică locală a apelor.
II.6. Vegetaţia: caracteristicile învelişului vegetal, modificări survenite de-a lungul timpului.
 ,

II. 7. Fauna: elemente faunistice specifice zonei.

II.8. Solurile: soiurile orizontului local şi apropiat.
CAP. III. ISTORICUL POPULĂRII: urme străvechi pe teritoriul comunei, hrisoavele
vremii şi evoluţia lor în timp etc.
CAP. IV. POPULAŢIA: evoluţia numărului de locuitori, densitatea populaţiei, mişcarea
naturală şi migratorie, structura populaţiei (pe grupe de vârstă, sex, etnie, religie, profesională
etc.).
CAP. V. AŞEZĂRILE OMENEŞTI: satele componente, mărimea, fizionomia şi funcţiile
asezărilor.
CAP. VI. MODUL DE UTILIZARE AL TERENURILOR
CAP. VII. CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURILE
CAP. VIII. TURISMUL: obiective naturale (pădurea, bălţile) şi antropice (situl arheologic
din Dascălu, Biserica monument Cuvioasa Parascheva, Biserica monument Sf Dumitru,
Biserica Adormirii Maicii Domnului, Biserica Sf. Mihail şi Gavril, Monumentul eroilor căzuţi
în primul război mondial etc.).
CAP. IX. PROBLEME DE MEDIU/ECOLOGIE LOCALĂ

MODALITĂŢI DE EVALUARE
Probe scrise: teste şi lucrări de control
Probe orale: verificări curente, discuţii frontale
Evaluarea lucrărilor practice: evaluarea lucrărilor cu caracter ştiinţific de tipul
referatelor, proiectelor, portofoliilor şi posterelor.

X.2. Planificarea calendaristică anuală (macroproiectarea instruirii)

Planificarea calenndaristică este un document administrativ care asociază elementele
programei (competențe specifice şi conţinuturi) cu alocarea resurselor de timp apreciate optim
de profesor, pe parcursul unui an şcolar sau semestru.
În viziunea noului curriculum această planificare are un caracter personalizat, deoarece
ia în consideraţie mai multe elemente cum ar fi: structura anului şcolar, denumirea şi
conturarea unităţilor de învăţare, selectarea obiectivelor de referinţă asumate, formularea
conţinuturilor, alocarea unui anumit număr de ore pentru fiecare unitate de conţinut, mediul
educaţional, experienţa şi receptivitatea cadrului didactic, nivelul de pregătire al elevilor etc.
Această planificare ,,personalizată” porneşte însă de la documentul reglator principal
al procesului de învăţare, programa şcolară (cu elementele sale). În anexa 2 am realizat un
exemplu de macroproiectare a instruirii pentru opţionalul de geografie locală, ,,Geografia
comunei Dascălu”.
 ,

X.3. Proiectarea unei unităţi de învăţare

Pornind de la planificarea anuală (macroproiectarea instruirii) se poate trece la un alt
nivel de detaliere reprezentat de proiectarea unităţilor de învăţare, aşa cum au fost identificate
şi definite prin proiectare.
Unitatea de învăţare reprezintă o anumită parte (entitate) a programei, care determină
formarea la elevi a unui comportament specific (generat de competențele specifice), are o
anumită coerenţă tematică interioară, se desfăşoară în mod continuu o perioadă de timp şi se
finalizează prin evaluare.
Unităţile de învăţare pot să difere ca denumire, întindere şi sarcini asumate, după
resursele de timp sau chiar în cadrul unor resurse fixe de timp, după alte criterii. De aceea
trebuie să subliniem că poate exista o anumită varietate de identificare şi denumire a unităţilor
de învăţare în raport cu criterii avut în vedere (numărul de ore, numărul de săptămâni pe
semestru, structura anului şcolar, preferinţe ale profesorului, nivelul clasei ş.a.). Demersul
proiectării unei unităţi de învăţare cuprinde următoarele momente:
 Identificarea şi denumirea unităţii de învăţare;
 Identificarea obiectivelor şi notarea loc ca atare;
 Selectarea conţinuturilor; acestea pot fi detaliate sau pot avea anumite elemente
care sporesc precizia;
 Analiza resurselor (metode, materiale, resurse de timp, elemente de management
al clasei, mediul educaţional, nivelul iniţial de atingere al obiectivelor de către elevi
etc.);
 Determinarea activităţilor de învăţare care, utilizând conţinuturile şi resursele
educaţionale selectate, pot duce la atingerea obiectivelor asumate; activităţile de
învăţare sunt sugerate de programă, dar pot fi imaginate şi altele, după experienţa
personală şi gradul de inventivitate ale cadrului didactic;
 Stabilirea instrumentelor de evaluare şi apoi construirea lor.

Unitatea de învăţare: Cadrul natural (aspecte fizico-geografice)

Timp ore: 9 ore (din care – 1 oră pentru testul final)
Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare
specifice învățare procedurale materiale

X.4. Proiectul de lecţie

Practica educaţională se centrează predominant pe proiectarea unităţilor elementare,
 ,

datorită mai multor elemente:

- este un segment al practicii zilnice (sub forma lecţiei);
- rezultă dintr-o anumită tradiţie;
- resursele de timp (o oră) oferă un segment foarte precis;
- există numeroase modele cu rubricaţii variate, care au ca element central ,,lecţia”;
- sunt relativ mai simplu de realizat şi se pot transforma efectiv în acţiuni practice.
Există şi anumite raţiuni care vin din teoria şi practica educaţională şi din paradigma
curriculară care arată că acest nivel de proiectare nu este totdeauna suficient şi totdeauna
relevant.
Elemente care restricţionează acest tip de proiectare sunt:
- nu există în curriculum şcolar ,,obiective ale lecţiei” (acestea trebuie construite
de fiecare profesor, de unde apare o mare varietate a lor);
- varietatea mare a modului de grupare în diferite manuale a ofertei de conţinuturi
face uneori dificilă segmentarea lor pe ,,lecţii”;
- aceste proiecte de lecţii nu derivă totdeauna dintr-o raportare la ansamblu;
- lecţiile ,,atomizează” instruirea foarte mult, ducând la suprasolicitarea detaliilor
şi a încărcăturii informaţionale inutile;
- lecțiile ca atare nu sunt entități de instruire menționate în curriculum, ele fiind
construite de profesor în mod mai mult sau mai puțin adecvat scopului instruirii – atingerea
obiectivelor educaționale.

FIȘA DE LUCRU

RELIEFUL (grupul 1) Comuna Dascălu se găseşte în unitatea de relief

numită........................., mai precis în subunitatea
…………………….Alcătuirea petrografică este reprezentată
de …………………………, iar ca forme de relief principale
……………………..Procesele geomorfologice care
predomină aici sunt ………………………………..rezultând
……………………………........
CLIMA (grupul 2) Tipul de climă în care se încadrează localitatea Dascălu
este ..........................................., cu temperaturi medii anuale
de ......................... și precipitații medii anuale
de ..........................
Iarna se resimte vântul rece și uscat
 ,

numit ..........................................., ce bate

dinspre .............................
APELE (grupul 3) Comuna Dascălu aparține bazinului hidrografic
al .........................., fiind traversată de râul .............................
și afluentul său ................................. Lacurile din arealul
comunei sunt de origine ................................., situate
pe ................ și sunt în număr de .......... Apele subterane se
găsesc la adâncimi cuprinse între .............................
VEGETAȚIA, FAUNA, Zona de vegetație în care se integrează comuna noastră este
de ................................ Pădurile de pe teritoriul comunei se
SOLURILE
numesc .................................... și conțin specii
(grupul 4) de ....................... Speciile de animale din păduri
sunt: ........................., iar din
stepă ...........................Predomină următoarele tipuri de
soluri.......................................................

BIBLIOGRAFIE:

ALESSANDRESCU C., (1892), Dicţionar geografica/judeţului Ilfov, Bucureşti.

BĂCĂUANU V. (1976), Podişurile şi câmpiile României. În ajutorul profesorului de
geografie, vol. I, S.S.G.
CĂLINESCU R., (1959), Excursii în împrejurimile capitalei Edit. U.C.F.S., Bucureşti.
CĂLINESCU R. şi colab. (1973), Biogeografia României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.
CÂNDEA MELINDA, ZAMFIR DANIELA, (1998), Populaţia zonei periurbane a
Municipiului Bucureşti - Resursă şi factor de presiune, Comunicări de Geografie, vol.
 ,

II, Edit. Universităţii din Bucureşti.

COTEŢ P. (1963), Unele date privind geografia zonei oraşului Bucureşti, Edit. Ştiinţifică,
Bucureşti.
COTEŢ P. (1976), Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată Edit. Ceres, Bucureşti.
ERDELI G., DUMITRACHE LILIANA, (2001), Geografia populaţiei, Edit. Corint,
Bucureşti.
FLOREA N., OANCEA C., CONEA ANA, GOGOAŞĂ T. (1964), Solurile regiunii
Bucureşti, Studii pedologice, vol. III, Bucureşti.
GÂŞTESCU P., IORDAN I., (1970), Judeţul Ilfov, Edit. Academiei Române, Bucureşti.
GÂŞTESCU P., (1971), Lacurile din România, limnologie regională, Edit. Academiei
Române, Bucureşti.
GHINEA D., (1996), Enciclopedia Geografică a României, vol. II (H-P), Edit. Enciclopedică,
Bucureşti.
-(1997), Enciclopedia Geografică a României,vol. I (A-G), Edit. Enciclopedică,
Bucureşti.
-(2002), Enciclopedia Geografică a României, ediția a III-a, revizuită și
adăugită, Edit. Enciclopedică, București.
GIURGEA DOINA (2007), Ghid metodologic pentru discipline opționale, ediția a II-a, D&G
EDITUR, București.
GRECU FLORINA, CÂRCIUMARU EMIL, GHERGHlNA ALINA, GIDŢĂ CRISTINA
(2005), Semnificaţia reliefogenă a depozitelor cuaternare din Câmpia Română la est
de Olt, în Comunicări de Geografie, vol. X.
GRIGORE M. (1972), Cartografie geomorfologică, Centrul de multiplicare al Univ.din
Bucureşti.
IELENICZ M. (2005), Geomorfologie, Edit. Universitaria, Bucureşti, 2005.
ILINCA N. (2000), Didactica geografiei, Edit. Corint, Bucureşti.
ILINCA N., MÂNDRUŢ O. (2006), Elemente de didactică aplicată a geografiei, Edit. CD
Press, Bucureşti.
IORDAN I., (1973), Zona periurbană a Bucureştiului, Edit. Academiei, Bucureşti. IORDAN
I. (1992), Împrejurimile Bucureştiului, ghid turistic, Soc. ,,R”, Bucureşti. LAHOVARI G. I.,
GEN. BRĂTIANU C., TOCILESCU G. G. (1901), Marele Dicţionar
Geografic al României, vol. IV, stab. Graf. J.V. Socecu.
LITEANU, E., SLĂVOACĂ, D. (1957), Harta hidrologică a zonei Bucureşti, BS-AR- GG,
II, Bucureşti.
LITEANU E. (1961), Aspecte generale ale.stratigrafiei pleistocenului şi ale geneticii
reliefului din Câmpia Română, STE, Seria E, Hidrogeologie, nr. 5, Bucureşti.
 ,

LUPU N. (1978), Bazinul Mostiştei. Studiu geografic şi metodologie cu privire specială

asupra condiţiilor naturale, populaţie şi aşezările omeneşti, Manuscris.
MEC (CNC), (2001), Ghid metodologie de aplicare a programei de geografie la clasele
IVVIII, Bucureşti.
MIHĂILESCU V. (1924), Vlăsia şi Mostiştea, B.S.R.G., XVIII, Bucureşti.
MIHĂILESCU V. (1977), Cadrul geografic al Judeţului llfov, geografia municipiului
Bucureşti şi al Judeţului llfov, Bucureşti.
MÂNDRUŢ O., APOSTOL GABRIELA (2003), Geografie - ghidul profesorului pentru
clasele V-VIII, Edit. Corint, Bucureşti.
PASCU M. R (1987), geol, Apele subterane din România, Edit. Tehnică, Bucureşti
POSEA G., ŞTEFĂNESCU I. (1984), Municipiul Bucureşti cu Sectorul Agricol Ilfov, Edit.
Academiei Române, Bucureşti.
POSEA. GR, (1988) Regionarea Câmpiei Române de Est, Terra, Bucureşti.
UJVARI I. (1972), Geografia apelor României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.
VÂLSAN G. (1915), Câmpia Română, R.S.R.G., XXXVI, Bucureşti.

*** (1980), Atlasul României, Edit. Academiei Române, Bucureşti.

*** (1985), Atlasul climatologic al R.S.R., Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

*** (1912), Dicţionarul statistic al României, întocmit pe baza rezultatelor definitive ale
recensământului general al populaţiunii din 19 decembrie 1912, vol II (Ilfov-Vlaşca).
*** (1982), Enciclopedia geografică a României, Edit. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti.

*** (1968), Harta geologică a României, se. 1:200 000, Instit. Geol. Bucureşti.
*** (1970), Harta topografică, se. 1:50 00, 1:25000.
*** (1973), Harta solurilor, sc 1:200 000, Instit. De Cercetări Pedologice şi agrochimice,
Bucureşti.
*** (1983), Geografia României, vol. 1, Edit. Academiei, Bucureşti.

*** (2005), Geografia României, vol. V (Câmpia Română, Dunărea, Podişul Dobrogei,
Litoralul românesc al Mării Negre şi Platforma Continentală), Ed. Academiei,
Bucureşti.
*** (2003), Planul urbanistic general al comunei Dascălu, URBANPROIECT, Bucureş
,
 ,

OPȚIONALUL DE GEOGRAFIE ȘI ISTORIE LOCALĂ ,,GEOGRAFIA ȘI ISTORICUL COMUNEI DASCĂLU”

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ, 36 ore (19 ore sem. I și 17 ore sem. al II-lea, anul școlar 2019-2020)

Nr. Unitatea de Să Nr. Activități de învățare Resurse Evaluare Obs.

crt. învățare/Conținuturi/Titlul lecției pt. ore
1 2 3 4 5 6 7 8
SEMESTRUL I
1 I. Introducere în orizontul local S1 1 Expunere, explicație, dialogul, descrierea, Suport de Orală:
conversația euristică, problematizarea, curs,
2 II. Considerații generale S2- 2 individuală,
algoritmizarea, observarea direct și prin bibliografie,
Așezarea geografică și limitele
S3 substitute, lucrări practice, asaltul de idei, atlase, hărți frontal, pe grupe.
Istoricul cercetărilor
brainstorming, analize SWOT, culegerea tematice,
Scrisă: teste, lucrări
3 III. Cadrul natural S4- 9 materialului faptic din teren, analiza, albume,
Constituția geologică interpretarea și prelucrarea datelor, fotografii, de control, fișe de
S1
Relieful orizontului local elaborarea de lucrări cu caracter științific, imagini,
lucru;
Clima 2 referate, proiecte, portofolii, vizite și dicționare,
Hidrografia locală drumeții cu caracter didactic. enciclopedii, Prin probe și
Aplicații practice referate,
activități practice.
Vegetația proiecte,
Fauna portofolii,
Solurile orizontului local postere,
Aplicații practice planșe.
Sistematizarea și fixarea
cunoștințelor

4 IV. Istoricul populării și elemente S1 7 Expunere, explicație, dialogul, descrierea, Suport de Orală:
demografice conversația euristică, problematizarea, curs, individuală,
3-
Istoricul populării localității algoritmizarea, observarea direct și prin bibliografie, frontal, pe grupe.
Dascălu S1 substitute, lucrări practice, asaltul de idei, atlase, hărți Scrisă: teste, lucrări
 ,

Evoluția numerică a populației 9 brainstorming, analize SWOT, culegerea tematice, de control, fișe de
Densitatea populației materialului faptic din teren, analiza, albume, lucru;
Mișcarea naturală și migratorie interpretarea și prelucrarea datelor, fotografii, Prin probe și
Structura populației elaborarea de lucrări cu caracter științific, imagini, activități practice.
Aplicații practice referate, proiecte, portofolii, vizite și dicționare,
Recapitulare finală (semestrială) drumeții cu caracter didactic. enciclopedii,
referate,
proiecte,
portofolii,
postere,
planșe.
1 2 3 4 5 6 7 8
SEMESTRUL AL II-LEA
1 V. Așezările omenești S1- 3
Fizionomia și mărimea
S3 Identificarea elementelor vizualizate prin Materiale Scrisă: teste, lucrări
demografică
Funcțiile așezării. Zonele observație directă, adunarea și selectarea bibliografice, de control, fișe
funcționale materialelor documentare, folosirea suport de individuale de
2 VI. Modul de utilizare a S4- 3 metodelor de analiză și investigare, curs, lucru;
terenurilor
S6 utilizarea informațiilor în documentare, materiale Orlaă: individuală,
Structura terenurilor
Dinamica utilizării terenurilor susținerea și prezentarea unor lucrări cu culese direct frontală. Evaluare
3 VII. Căile de comunicație și S7- 3 caracter științific, observația directă în teren, din teren, prin probe practice.
transporturi
S9 vizite didactice la obiective culturale, fotografii,
Transporturile rutiere
Transporturile speciale descriere, expunere, exercițiul, explicația, albume,
Perspective conversația euristică, asaltul de idei, metoda enciclopedii,
4 VIII. Turismul S1 3
Obiective turistice naturale diagramei Venn, participarea la acțiuni surse
0-
Obiective turistice antropice
 ,

Aplicații practice (vizite) S1 ecologice, elaborarea unor lucrări cu informațional

2 caracter științific, studiul bibliografic. e din mass-
5 IX. Probleme de mediu S1 3 media.
Principalele probleme de mediu
3-
Măsuri privind protecția mediului
S1
5
6 Recapitulare finală S1 1
6
7 Evaluare finală S1 1
7

OPȚIONALUL DE GEOGRAFIE ȘI ISTORIE LOCALĂ ,,GEOGRAFIA ȘI ISTORICUL COMUNEI DASCĂLU”

PROIECTAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: Cadrul natural (aspect fizico-geografice)
Clasa a VIII-a, nr. ore: 1 oră/săptămână, nr. ore alocate: 9

Conținuturi Compete Activități de învățare Resurse Evaluare

n-țe
specifice
Procedurale Materiale
 ,

Așezarea geografică și 1.1. -exerciții de relaționare (poziție) cu ajutorul Harta României Observarea
punctelor cardinale; Explicația Atlas geografic sistematică a
limitele 3.1.
-exerciții de stabilire pe hartă a elementelor Demonstrația Harta fizică a elevilor
3.2. întâlnite pe teren; Problematiza-rea județului Ilfov
-exerciții de localizare pe hartă, planuri și Lucrul cu harta Fișe de lucru
1.3.
atlase.
Constituția geologică 1.2. -exerciții de prezentare a unor succesiuni Autoevaluare
reale; Explicația Harta geologică
și relieful local 2.1.
-exerciții de apreciere a unor intervale de Demonstrația Profile de relief
2.2. timp; Problematiza-rea Imagini
-definirea orală și în scris a termenilor Lucrul cu harta Schițe
3.1.
utilizați; Expunerea
4.1. -exerciții de stabilire pe hartă a elementelor
întâlnite pe teren;
-explicarea orală sau în scris a unor legături
observabile;

Clima și hidrografia 2.2. -exerciții de stabilire pe hartă a elementelor Demonstrația Harta fizică a Apreci-ere orală
locală întâlnite pe teren; Lucrul cu harta României Temă pentru
3.2.
-exerciții de descriere și interpretare după o Jocul geografic Harta fizică a acasă
3.3. imagine cartografică (harta climatelor, Expunerea județului Ilfov
grafice ale elementelor climatice, râuri); Planșe
4.1.
-identificarea numelor proprii în text și Imagini
exprimarea în scris sau oral. Fișe de lucru

Vegetația 1.2. -exerciții de localizare pe hartă, planuri și Lucrul cu harta Hărțile Temă de lucru în
Fauna atlase; Explicația vegetației și clasă
1.3.
Solurile -exerciții de corelare a elementelor de Expunerea solurilor Probă scrisă
Sinteză: relief-climă- 2.2. climă-vegetație-faună-soluri; Exercițiul Imagini Temă pentru
ape-vegetație-soluri -exerciții de observare dirijată: Problematizarea Planșe acasă
4.1.
-utilizarea informațiilor din mass-media în Observarea pe teren. Schițe Probă practică pe
documentare și argumentare; Mass-media teren.
 ,

5.1. -documentarea, informarea, susținerea și Internet.

prezentarea unor lucrări cu caracter
5.4.
științific;
5.5. -participarea la acțiuni ecologice.

Evaluare – probă scrisă