Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program acreditat de formare continuă a cadrelor didactice

PORTOFOLIUL
PARTICIPANTULUI
LA FORMARE

Tufan Aurel,Liceul cu Program Soprtiv, Campulung, județul

Arges

FORMATOR: Adrian Hernest, Manuela Coteș

PERIOADA: 25.01-29.03.2021

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 CUPRINSUL
PORTOFOLIULUI
DE EVALUARE FINALĂ

Tema 1. Activitate 1.2.2. Profilul de formare, prezentat părinților

Tema 2. Activitate 2.2.c. Următoarea unitate de învățare
Tema 3. Activitate 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv

2
 Activitate 1.2.2. Profilul de formare, prezentat părinților

Stimati părinţi,

Disciplina Geografie vizează construirea profilului absolventului de

gimnaziu, având ca obiectiv atingerea unui nivel intermediar de deţinere a
competenţelor-cheie; acesta se poziționează logic în continuarea profilului de
formare al absolventului de clasa a IV-a și deschide perspectiva către profilul de
formare al absolventului de clasa a X-a.
Activitățile specifice destinate să formeze aceaste competențe se regăsesc
explicit formulate în profilul absolventului de gimnaziu. Acestea sunt:
1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului
geografic, folosind limbaje diferite.
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la
mediul înconjurător ca întreg şi sistemele sale componente.
3. Integrarea aspectelor din natură şi societate într-o structură obiectivă
(mediul înconjurător) şi o disciplină de sinteză (geografia).
4. Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură şi societate)
cu reprezentările lor cartografie şi grafice, pe imagini satelitare sau modele.
5. Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode şi tehnici generale de
învăţare (inclusiv TSI) care să faciliteze o pregătire permanentă asumată.
6. Dobândirea unor competenţe sociale, interpersonale, interculturale, civice
şi antreprenoriale pe baza studierii geografiei.
Formarea competenței-cheie sensibilizare și exprimare culturală respectă
particularitățile de vârstă ale elevului de gimnaziu, sprijinindu-l în procesul
complex de a înțelege rolul identității culturale și lingvistice pentru dezvoltarea
personală armonioasă, adecvată contextului social.

3
 Activitate 2.2.c. Următoarea unitate de învățare

Participarea la cursul CRED a reprezentat un moment de reflectie și restructurare

asupra modului de raportare individuală la documentele curriculare . Urmărind programa
școlară, planificarea anuală și semestrială am ajuns la verificarea planificării unităților
unităților de învățare.
Ca urmare a informațiilor primite la cursurile de formare CRED ,activitatile de
invatare propuse ar putea fi usor reformulate din perspectiv profilului de formare al elevului.
La clasa a V-a, mi-am ales următoarea unitate de învăţare ,,TERRA – O PLANETĂ
ÎN TRANSFORMARE ”
Menţionez activităţile corespunzătoare competenţelor în ordinea în care apar: 1.1.,
1.2, 2.1., 3.2.
· identificarea termenilor geografici din surse diferite: manual, lecturi geografice, texte
literare, mass-media etc. (1.1.)
· exerciții de completare a termenilor geografici în scheme simple de prezentare a unor
elemente și fenomene geografice (2.1.)
· descrierea repartiţiei spaţiale a unor procese şi fenomene geografice pe baza
observaţiilor directe/indirecte pe suporturi geografice (1.2.)
identificarea unor corelaţii între fenomenele naturale observate şi evenimente din viaţa
cotidiană (3.2.)
Resursele au fost variate, îmbinându-le pe cele digitale cu cele tradiţionale, Harta
geografică , Manualul digital,Calculator, Videoproiector, iar formele de organizare a clasei au
presupus atât activităţi frontale, cât şi pe grupe. Evaluarea pe parcurs prin evaluare orală:
Adaug mai jos competentele specific uzitate in cadrul acestei unitati de invatare:
- 1.1. Recunoaşterea termenilor geografici în texte diferite
- 1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
- 2.1. Recunoaşterea denumirilor şi termenilor geografici în limbi străine
- 3.2. Identificarea legăturilor între elemente, fenomene şi procese observabile

4
 Activitate 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv

Clasa: a V-a
Disciplina: Geografie
Unitatea tematică: Elemente de geografie a orizontului local si apropiat
Subiectul: Orizontul. Linia orizontului. Punctele cardinale
În această oră am urmărit ca toţi elevii să știe ce este orizontul și linia orizontului,
care sunt punctele cardinale și intercardinale, să poată determina și specifica punctele
cardinale pentru anumite lucruri/obiecte din mediul înconjurător.
Captarea atenției elevilor s-a realizat prin povestea Micului cercetaș, care s-a
pierdut prin pădure și a găsit drumul spre tabără cu ajutorul punctelor cardinale și prin
prezentarea unei planșe cu punctele cardinale, făcând legătura între planșă și poveste.
Noțiunile de ,,orizont” și ,,linia orizontului” s-au introdus pe baza observării dirijate,
privind pe ferestrele clasei și apoi, ieșind în curtea școlii. Elevii, organizați în echipe, au
realizat următoarele sarcini:
- Deplasați-vă spre linia orizontului.
 Puteți să o atingeți? De ce?
 S-a micșorat distanța dintre voi și linia orizontului? Motivați.
- Descrieți ceea ce puteți cuprinde cu privirea până la linia orizontului.
- Comparați mărimea corpurilor aflate în apropierea voastră cu a celor din depărtare.
Prezentarea noului conținut al învățării s-a realizat cu ajutorului softului educațional
pentru disciplina Geografie, Editura Edu și a imaginilor din manual, care înfățisează mișcarea
aparentă a Soarelui pe bolta cerească. Pe baza acestora, elevii au stabilit locul de unde răsare
soarele și unde apune, au comparat umbrele lăsate pe pământ de corpuri (lungime, orientare)
în diferite momente ale zilei, au explicat modificările intervenite în poziția Soarelui în timpul
unei zile, au fost provocați să dea răspunsul la întrebarea ,,Dacă un alpinist ajuns în vârful
muntelui poate să atingă locul unde ni se pare că cerul se unește cu pământul?”
Ne-am întors în timp, pe vremea când tehnologia nu exista sau nu era atât de avansată,
și am discutat despre mijloace de a găsi direcția având la îndemână busola și elementele
naturii: Soarele, Steaua Polară, mușchiul de pe trunchiul copacilor etc. Am aflat care sunt
punctele cardinale, ce semnifică fiecare, cum se scriu, cum le plasăm pe roza vânturilor.
Obținerea performanței s-a realizat printr-un joc desfășurat în curtea școlii:
,,Împărate, împărate, cât e ora/ceasul în cetate?” Am păstrat toate elementele jocului și am
adăugat în plus direcția de deplasare, folosind punctele cardinale. Spre exemplu ,,Împărate,
împărate, cât e ora/ceasul în cetate?/Două mămăligi spre nord/ trei pași de uriași spre
vest/etc.” Jocul continuă cu pași de furnici, de pitici, sărituri de broască etc.
Elevii au primit ca temă de casă o fișă de lucru.

Subiectul: Recapitulare: Unitatea tematică ,, Elemente de geografie a orizontului local

si apropiat”
Prin această lecție am urmărit consolidarea cunoștințelor din unitatea tematică
parcursă în legătură cu definirea și caracteristicile orizontului local, descrierea orizontului
local și a celui apropiat, identificarea tipului de vegetație și faună specific, precizarea tipului
așezărilor omenești și ocupațiile locuitorilor etc.
Am captat atenția elevilor prin câteva ghicitori geografice apoi am solicitat elevilo
formuleze răspunsuri întrebărilor legate de conținuturile lecțiilor studiate în cadrul acestei
unități tematice, conform planului de recapitulare, în legătură cu:

5
 - Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale;
- Hărți ale orizontului local;
- Relief, hidrografie, vegetație, faună;
- Populație, așezări, activități ale oamenilor.
Evaluarea s-a realizat prin rezolvarea exercițiilor din fișa de evaluare. După expirar
timpului de lucru, am rezolvat cu elevii, oral, exercițiile date.
Lecţiile s-au desfăşurat într-un climat propice învăţării. Elevii au manifestat interes și
participare activă, reuşind să rezolve exerciţiile propuse. Reacţiile elevilor au fost pozitive,
participând cu plăcere la jocuri și activităţi.
Materialul didactic utilizat este atractiv și variat: planșe, calculator, PPT, soft
educațional, harta României, harta județului Cluj, atlas geografic, busolă.
Metodele și procedeele de lucru sunt variate, de la cele activ-participative la cele
moderne: învățarea prin explorare și investigare, conversaţia, observaţia dirijată și
semidirijată, problematizarea, explicaţia, exercițiul, diagrama Venn, jocul didactic.
Organizarea elevilor s-a realizat sub diverse forme: frontal, individual, în perechi, în
echipe.
Răspunsurile elevilor au fost evaluate pe tot parcursul orei prin aprecieri verbale
individuale sau colective.
Deoarece Geografia este o disciplină ce place elevilor, pe viitor îmi propun să formez și să
dezvolt elevilor competența prin care noțiunile transmise să-și găsească aplicabilitate în
diferite contexte și în viața cotidiană.