DIDACTICA GEOGRAFIEI

2020
CAPITOLUL I
GEOGRAFIA – OBIECT DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA CLASA A IV-A

1.1. DIMENSIUNILE EDUCAŢIONALE ALE GEOGRAFIEI

Geografia contemporană conferă domeniilor educaţiei o serie de dimensiuni

pragmatice, unele tradiţionale, dar altele noi sau de natură paradigmatică. Principalele
dimensiuni educaţionale ale geografiei după O. Mândruț și G. Apostol (2003) sunt
următoarele:

 dimensiunea geoecologică reflectă, poate, principala problemă a lumii contemporane:

cunoaşterea, conservarea şi reabilitarea mediului înconjurător (environnement), mediul
înconjurător ca „mediu înconjurător al omului şi al societăţii” fiind întotdeauna o
preocupare centrală a geografiei. Ca principală ştiinţă a interacţiunii globale dintre
natură şi societate oferă suportul educaţional cel mai larg şi complex al înţelegerii
dimensiunii actuale a mediului terestru. În ţări cu învăţământ evoluat mediul
înconjurător (environnement) este o continuare firească a geografiei (de exemplu în
S.U.A., Germania, Franţa);

 dimensiunea globală oferă premisele unei educaţii pentru globalitate: raportarea la

ansamblul planetar a elementelor naturale, umane şi a celor rezultate din interacţiunea
dintre om şi natură; orice fenomen are şi o semnificaţie globală iar această dimensiune
a „universalului” contribuie sub raport educaţional la ieşirea din provincial şi regional,
latură esenţială pentru elevii din ţara noastră;

 dimensiunea europeană, fără a fi o modă, a fost şi este o preocupare continuă a

Geografiei regionale; curriculum-ul şcolar de geografie pentru clasa a VI-a centrat pe
Europa este construit pe principii ce derivă din respectul poporului român faţă de
ţările, regiunile şi popoarele continentului nostru;

 dimensiunea umană redă problematica societăţii omeneşti în dimensiunile ei spaţiale,

temporale şi în legătură cu elementele mediului înconjurător;

 dimensiunea economică – dezvoltare durabilă are coordonate noi în condiţiile

generalizării economiei de piaţă care îmbină elemente legate de eficienţă, accesarea
resurselor şi atenţia pentru mediul ambiant. Perceperea corectă a resurselor (la nivel
planetar, regional şi local), inclusiv diminuarea unor resurse de bază, localizarea
activităţilor economice, caracteristicile schimburilor de bunuri şi valori în lumea
contemporană sunt atribute de bază ale formării unei gândiri economice moderne;

 dimensiunea interdisciplinarităţii, deşi se regăseşte în vocaţia educaţională a mai

multor obiecte de învăţământ are, în spaţiul geografiei, o semnificaţie mai deosebită,
deoarece prin structura sa interioară, ca ştiinţă atât a naturii cât şi a societăţii, poate
sintetiza foarte bine aspecte ale cunoaşterii şi practicii umane din cele două mari
domenii. La acestea se adaugă elemente de transdisciplinaritate (prin metodele
asumate, îndeosebi metoda cartografică) şi de multidisciplinaritate;

1|Page
 DIDACTICA GEOGRAFIEI

 dimensiunea naţională, patriotică (prezentă, fără excepţie, în sistemele educaţionale

din toate ţările cu un învăţământ evoluat) poate fi realizată printr-un sistem educaţional
calitativ nou, care să aibă ca nucleu, conform şi tradiţiei învăţământului, Geografia
României. În Regatul Unit aproape ½ din tematica sugerată de conţinuturi are ca
suport de studiu (atât la geografie cât şi la istorie) teritoriul naţional, iar curriculum-ul
naţional al Ungariei are drept cel mai important nivel de abordare, naţiunea.
GEOGRAFIA este un obiect nou de învăţământ pentru micul şcolar, cu un număr
insuficient de ore pe săptămână, care îl conştientizează pe acesta de relaţiile dintre societatea
umană şi mediul ei de viaţă, interdependenţa fiind palpabilă, uşor de observat.
Până la venirea la şcoală, copilul a acumulat informaţii geografice în mod nonformal,
necoordonat, în urma observaţiilor directe sau pe baza întrebărilor puse altor persoane
(prieteni mai mari, părinţi) sau emisiunilor TV.
Desigur nu vor înţelege vulcanismul sau tornadele, deşi probabil au văzut emisiuni
TV. cu aceste fenomene, dar vor putea descrie (la acest nivel cunoştinţele geografice rămân la
stadiul de descriere) orizontul local (forma de relief în care se află domiciliul, eventuale ape
curgătoare sau stătătoare, ocupaţiile părinţilor corelate cu mediul natural, geografic, firme la
care lucrează aceştia, vegetaţia, fauna etc.)
Dar geografia nu este numai un obiect descriptiv. Ea este o ştiinţă a corelaţiilor,
interdependenţelor, în care omul şi mediul sunt doi factori determinanţi, parteneri ai
existenţei, obiectul de învăţământ căpătând caracter practic.
Din punct de vedere educativ, geografia are un caracter formativ, civic, contribuind la
dezvoltarea personalităţii elevilor.
Prin tradiţie, a existat o anumită prezenţă a geografiei în partea terminală a
învăţământului primar. Structura şi finalităţile geografiei în învăţământul primar au suferit
mai multe modificări în timp, ca rezultat îndeosebi al finalităţilor educaţionale asumate în
timp de acest segment al învăţământului. Această evoluţie care îşi are originea cu peste un
secol în urmă a urmat mai multe momente de modificări semnificative. În ultimele patru
decenii, modificările mai semnificative au fost:
- introducerea în anul 1972 a unui obiect de învăţământ nou la clasa a III-a, intitulat
„Geografia judeţului” (care cuprindea o parte comună şi părţi specifice fiecărui judeţ); această
măsură a reprezentat concretizarea în plan educaţional a necesităţilor de vizibilizare a
reformei administrative şi de legare a învăţământului de noile realităţi teritoriale; în 1988
acest obiect de învăţământ a fost inclus în „Cunoaşterea mediului înconjurător” (ca rezultat al
„contopirii” Cunoştinţelor despre natură cu Geografia), iar partea destinată judeţelor dispare;
- prin introducerea în momente şi în forme succesive a „Ştiinţelor” în clasele III-IV
(Ştiinţe, iar apoi Ştiinţe ale naturii), elementele de geografie referitoare la orizontul local nu
şi-au mai găsit loc;
- Geografia României a reprezentat pentru clasa a IV-a, un obiect de învăţământ cu
vechi tradiţii (de peste 100 de ani). Ea a rămas într-o formă prea puţin modificată până în anul
1997. În acest an s-a produs o revizuire semnificativă a programei şcolare prin sintetizarea
conţinuturilor şi prin realizarea unor disjuncţii între părţile obligatorii şi părţile extinse ale
programei. Pe baza lor s-au realizat manualele şcolare alternative care au funcţionat din acest
an până în prezent.
Păstrarea unei structuri care redă în rezumat întreaga geografie a României a devenit,
în ultimii ani tot mai puţin justificabilă. Schimbarea vârstei incipiente de şcolarizare,
modificarea universului informaţional al elevilor, restructurarea disciplinelor şcolare din
ciclul primar şi construirea noului obiect „Ştiinţe ale naturii” au influenţat sensibil optica de
restructurare a geografiei la acest nivel.

2|Page
 DIDACTICA GEOGRAFIEI

2020
Curriculum-ul şcolar şi manualele şcolare de geografie pentru clasa a IV-a conservau
multe elemente tradiţionale ale geografiei, care aveau o anumită conotaţie negativă:
abundenţa informaţională, structura interioară similară a disciplinei „academice”, tentaţia
asupra încărcării terminologice şi a descriptivismului.
În noul context educaţional, Consiliul Naţional pentru Curriculum a luat iniţiativa
renovării substanţiale a geografiei la acest nivel. După o activitate laborioasă de expertiză şi
avizare, noul curriculum de geografie a fost aprobat în forma lui actuală (prin O.M. nr. 3919
din 20.04.2005).
Disciplina şcolară pentru clasa a IV-a are o anumită specificitate, care rezultă şi din
titlul ei: „Introducere în geografie – de la localitatea natală la planetă”.
Studierea Geografiei are ca:
 OBIECTIVE GENERALE:
- însuşirea unor concepte necesare formării culturii geografice;
- educaţia ecologică;
- dezvoltarea dragostei faţă de locul natal şi ţară;
- dezvoltarea vocabularului, gândirii, memoriei geografice şi a operării conştiente
cu acestea;
- dezvoltarea spiritului de observaţie şi investigare geografică;
- conştientizarea apartenenţei la spaţiul României, Europei,
planetei Pământ.

 OBIECTIVE SPECIFICE:
- ordonarea informaţiilor nonformale de geografie şi lărgirea sferei de noţiuni cu
acest caracter;
- însuşirea orientării în teren şi dezvoltarea acestor deprinderi;
- cunoaşterea formelor de relief şi localizarea lor pe hartă, recunoaşterea acestora
în alte materiale (vederi, fotografii etc.) pe baza caracteristicilor lor;
- cunoaşterea resurselor naturale ale României şi prelucrarea lor în orizontul local;
- conştientizarea relaţiei cauză – efect şi realizarea educaţiei ecologiste în mediul
geografic apropiat;
- realizarea efectelor aşezării României în Europa.

În cadrul fiecărei lecţii învăţătorul trebuie să-şi propună realizarea unor obiective
operaţionale, formulate sub formă de sarcini realizabile precum:

- să definească ........................... - să recunoască ..........................

- să localizeze ............................
- să demonstreze ........................
- să clasifice ...............................
- să reprezinte ............................
- să indice ..................................
- să deseneze .............................
- să deosebească ........................
- să compare ..............................
- să argumenteze .......................
- să enumere ..............................

1.2. ÎNTREBĂRI. TEME DE REFLECTAT

1. Ce dimensiune educaţională, cu o prezenţă explicită în programa şcolară de

geografie pentru clasa a IV-a, redă problematica societăţii omeneşti şi coordonatele ei
spaţiale, temporale şi în legătură cu elementele mediului înconjurător?
2. Precizaţi principala problemă a lumii contemporane reflectată de dimensiunea
geoecologică a geografiei.

3|Page
 DIDACTICA GEOGRAFIEI

3. Ce dimensiune pragmatică prezintă coordonate noi în condiţiile generalizării

economiei de piaţă?
4. Realizaţi un eseu pe următoarea temă: Geografia – ştiinţă atât a naturii cât şi a
societăţii.

4|Page