Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3872 / 13.04.

2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU ANUL DE COMPLETARE

(CLASA A XI-A )

GEOGRAFIE

Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 3872 / 13.04.2005

Bucureşti, 2005

1
 NOTA DE PREZENTARE

Studierea geografiei în anul de completare, clasa a XI-a, se realizează în câte o oră săptămânal.
Existenţa geografiei în anul de completare (ca de altfel şi a istoriei) are la bază necesitatea realizării unei
pregătiri teoretice complementare pregătirii anterioare (realizată în clasa a X-a), pentru formarea la elevi a unui
orizont informaţional şi de competenţe mai larg.
Geografia în anul de completare este axată pe o tematică foarte sintetică. Aceasta este redată într-o formă
esenţializată şi cuprinde elemente fundamentale, la care se adaugă o serie de activităţi practice de bază.
Curriculum-ul şcolar pentru anul de completare, Şcoala de Arte şi Meserii, este corelat cu cel din cursul
liceal inferior (clasele IX - X), fără a fi identic cu acesta, ci are o structură interioară care vizează asumarea unor
competenţe specifice acestei forme de învăţământ. Există o acoperire tematică semnificativă între aceste două
forme de învăţământ în ceea ce priveşte elementele de geografie studiate.
Poziţia geografiei generale ca obiect de învăţământ în anul de completare realizează o legătură cu ştiinţele
naturii şi cu ştiinţele sociale, asigurând o înţelegere integrată a fenomenelor situate la intersecţia dintre natură şi
societate, concretizate în mediul înconjurător.
Prezenţa geografiei în anul de completare asigură o relativă egalizare (cel puţin la nivel teoretic) a
nivelului de pregătire cu ciclul liceal inferior. Dezvoltarea unor competenţe specifice prin intermediul unor
conţinuturi ofertate va permite elevilor interesaţi să-şi poată concretiza accesul pe o rută şcolară ulterioară.
Competenţele asumate prin curriculum-ul şcolar de geografie pentru clasa a X-a şi anul de completare
sunt corelate cu competenţele generale ale acestei forme de învăţământ.
Principalele domenii asumate de geografia şcolară în învăţământul preuniversitar (inclusiv în Şcoala de
Arte şi Meserii) vizează următoarele dimensiuni educaţionale: dimensiunea geoecologică, culturală, europeană,
integratoare (de sinteză între ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale), dimensiunea interdisciplinară, metodologică
(prin utilizarea hărţii), aspecte care ţin de latura socială, civică şi umanistă. De asemenea, geografia contribuie la
formarea şi dezvoltarea unor abilităţi generale, utile pregătirii permanente şi inserţiei sociale constructive.
Asocierea acestor competenţe - cheie cu dimensiunile educaţionale ale geografiei duce la construirea unui sistem
referenţial nou de competenţe (generale şi specifice), care valorifică totodată elementele asumate de curriculum-ul
şcolar pentru clasa a X-a, Şcoala de Arte şi Meserii.
După cum se poate observa, conţinuturile pentru anul de completare, clasa a XI-a, nu reiau conţinuturile
din clasa a X-a ci, utilizând cadrul tematic al geografiei generale, concretizează anumite elemente care rezultă din
diferenţa care există între ciclul liceal inferior (clasele IX - X) şi clasa a X-a S.A.M., oferindu-le o dimensiune
nouă, care vizează dimensiunea pragmatică, de inserţie socială şi de concretizare a elementelor de geografie
generală la orizontul local.
Prezentul curriculum şcolar are elemente de atractivitate şi accesibilitate care facilitează o instruire
corespunzătoare a elevilor; oferta de conţinuturi (fără a fi abundentă) sugerează elementele esenţiale necesare
unei înţelegeri adecvate a problematicii lumii contemporane.
Sub raportul specificului spaţial al fenomenelor studiate există, asemănător ciclului liceal inferior, o
trecere continuă de la geografia Terrei ca întreg la cea a Europei, a ţării noastre şi a orizontului local.
Curriculum-ul şcolar pentru anul de completare, în această formă, este obligatoriu pentru toate domeniile
de specializare.
Structura curriculum-ului şi a programei de geografie pentru anul de completare cuprinde următoarele
componente:
1 competenţe generale;
2 valori şi atitudini;
3 competenţe specifice şi unităţi de conţinut;
4 sugestii metodologice.
Elementele de noutate ale acestei programe sunt următoarele:
4 centrarea ei pe realizarea competenţelor generale şi specifice asumate;
5 existenţa unei dimensiuni acţionale şi practice mai pronunţate.

2
 COMPETENŢE GENERALE

(1) Utilizarea terminologiei pentru exprimarea corectă şi coerentă a unei realităţi.

(2) Raportarea elementelor semnificative din realitatea înconjurătoare pentru
facilitarea integrării sociale şi a mobilităţii profesionale.
(3) Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură şi societate) cu
reprezentările lor cartografice, grafice, sau pe modele.
(4) Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode şi tehnici generale de învăţare
care să faciliteze o pregătire permanentă asumată.

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care sunt formate prin procesul educaţional centrat pe
geografie au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
- Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie;
- Respectul pentru diversitatea naturală şi umană;
- Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă.

3
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
Competenţe specifice
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice pentru
prezentarea unei informaţii referitoare la Terra ca
planetă; 1.2. Construirea unui demers explicativ;
1.3. Formalizarea informaţiilor; 1.4. Descrierea şi
explicarea faptelor observate pe teren sau
identificate pe modele; 2.1. Înţelegerea proceselor
elementare din natură şi a specificului mediului
înconjurător; 2.2. Sesizarea unor legături
observabile între elemente naturale şi sociale; 3.1.
Citirea şi interpretarea informaţiei cartografice şi
grafice; 3.2. Operarea cu simboluri, semne şi
convenţii; 3.3. Utilizarea convenţiilor în citirea şi
interpretarea suporturilor cartografice; 3.4. Trecerea
de la o scară la alta; 1.1. Utilizarea terminologiei
ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii de
geografie fizică; 4.1. Utilizarea unor metode de
analiză directă sau mediată (centrate pe fenomene
naturale); 4.2. Utilizarea unor metode şi tehnici
simple, specifice diferitelor ştiinţe; 4.3. Utilizarea
reprezentărilor cartografice în investigarea mediului
natural;
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi
disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru
prezentarea unei informaţii de geografie umană;
1.2. Construirea unui demers explicativ; 1.3.
Formalizarea informaţiilor; 1.4. Descrierea şi
explicarea faptelor observate pe teren sau
identificate pe modele; 2.1. Înţelegerea proceselor
antropice specifice mediului înconjurător; 2.2.
Sesizarea unor legături observabile între elemente
naturale şi sociale; 3.1. Citirea şi interpretarea
informaţiei cartografice şi grafice; 3.3. Utilizarea
convenţiilor în citirea şi interpretarea suporturilor
cartografice; 3.4. Trecerea de la o scară la alta; 4.1.
Utilizarea unor metode de analiză directă sau
mediată (centrate pe elemente antropice); 4.2.
Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice
diferitelor discipline ştiinţifice; 4.3. Utilizarea
reprezentărilor cartografice în investigarea mediului
geografic; 4.4. Utilizarea unor proceduri generale
de investigaţie ştiinţifică.
Conţinuturile şi competenţele specifice vor avea în vedere exemple relevante de pe Terra, din Europa
şi din România.
Conţinuturi
I. Elemente de geografie fizică (1) Pământul în
Univers Universul. Evoluţia Universului şi a Terrei
Forma şi mişcările Pământului - consecinţe
geografice (2) Reprezentarea suprafeţei terestre
Calculul distanţelor şi suprafeţelor pe hărţile
geografice şi în orizontul local Reprezentările
cartografice şi societatea omenească Reprezentarea
cartografică a orizontului local - aplicaţii practice
(3) Relieful Scoarţa terestră ca suport al reliefului:
structură şi alcătuire petrografică Evoluţia
reliefului Terrei Unităţi ale reliefului terestru
Analiza şi interpretarea reliefului Relieful şi
societatea omenească. Aplicaţii practice în
orizontul local (4) Atmosfera Evoluţia şi
tendinţele de evoluţie ale climei Hărţi climatice şi
harta sinoptică Analiza şi interpretarea datelor
climatice Clima şi societatea omenească Clima
orizontului local (5) Hidrosfera Analiza şi
interpretarea datelor hidrologice Hidrosfera şi
societatea omenească Hidrosfera orizontului local
(6) Învelişul biopedogeografic Biosfera şi
organizarea ei. Evoluţia vieţii pe Terra Biosfera,
solurile şi activitatea umană Aplicaţii practice în
orizontul local (7) Mediul, peisajul şi societatea
omenească Factorii geoecologici naturali
Intercondiţionarea factorilor fizico - geografici.
Interacţiunile dintre om şi mediu Rolul mediului în
evoluţia societăţii Mediul orizontului local
Peisajele geografice
II. Elemente de geografie umană (1) Elemente
de geografie politică Grupările regionale de state
Evoluţia hărţii politice Probleme actuale de
geografie politică (2) Elemente de geografia
populaţiei Evoluţia numerică a populaţiei Bilanţul
total al populaţiei. Tipuri de medii de viaţă
Structuri demografice Populaţia, mediul
înconjurător şi dezvoltarea durabilă (3) Elemente
de geografia aşezărilor umane Dinamica urbană
şi explozia urbană Funcţiile şi structura funcţională
a aşezărilor omeneşti Metropole şi megalopolisuri
(4) Elemente de geografie economică Evoluţia în
timp şi spaţiu a practicilor agricole. Peisaje
agricole Evoluţia activităţilor industriale. Regiunile
industriale Analiza unei ramuri industriale (la
alegere) Serviciile: definire şi tipuri Comerţul (5)
Uniunea Europeană: aspecte generale, România
şi U.E.
4
 SUGESTII METODOLOGICE

Noul curriculum pentru clasa a XI-a (anul de completare), Şcoala de Arte şi Meserii, este centrat
pe sistemul de competenţe generale şi competenţe specifice descris mai sus.
În aceste condiţii, se pot evidenţia o serie de caracteristici noi ale procesului educaţional care au
în vedere, printre altele: o corelaţie mai strânsă între competenţe şi conţinuturi, o centrare mai evidentă
pe activităţile şi achiziţiile elevilor, posibilitatea realizării unor trasee individualizate pentru atingerea
competenţelor.
Un element important al învăţării geografiei în clasa de completare îl reprezintă valorificarea
elementelor anterioare parcurse în clasa a X-a S.A.M. Nu este vorba despre reluarea lor, ci doar de
utilizarea elementelor de bază în dezvoltările propuse de programă.
Programa de geografie este axată pe elemente semnificative şi esenţiale de Geografie generală şi
are următoarele elemente de noutate:
- îşi asumă o serie de competenţe specifice foarte precise, strâns legate de profilul de formare;
- este axată pe înţelegerea interacţiunii dintre partea naturală şi umană a mediului înconjurător;
- paradigma spaţială trece de la elementele generale (caracteristice planetei ca întreg), la cele
specifice continentului, apoi ale României şi orizontului local;
- se realizează o conectare mai strânsă între ştiinţele despre natură şi ştiinţele despre societate, în
conformitate cu vocaţia pe care geografia o are, ca ştiinţă atât a naturii, cât şi a societăţii;
Concretizarea sistemului de competenţe asumat prin conţinuturile ofertate poate fi realizată prin
utilizarea predilectă a unor activităţi de învăţare conforme acestor competenţe; dintre acestea,
menţionăm: explicarea (orală şi în scris) a elementelor analizate, utilizarea terminologiei în contexte noi,
utilizarea suporturilor cartografice pentru selectarea informaţiei, construirea unor texte pornind de la
hărţi, grafice, imagini, trecerea de scară (de la nivelul lumii până la orizontul local), utilizarea
informaţiilor din mass-media.
Programa şcolară induce şi o serie de sugestii noi, de evaluare a rezultatelor instruirii. Astfel,
aceasta trebuie să aibă în vedere evaluarea modului de atingere a competenţelor specifice; în acest
context, competenţele specifice pot fi transformate în formulări asemănătoare unor standarde de
evaluare. De asemenea, este facilitată utilizarea tuturor tipurilor de itemi, în proporţii şi structuri diferite
(în raport cu specificul competenţelor evaluate), evaluarea continuă (după fiecare unitate de învăţare) şi
folosirea unor forme alternative.
În realizarea unor suporturi de instruire (lucrări metodologice, hărţi, atlase, culegeri de teste,
suporturi cartografice, manuale, lucrări complementare, ghiduri etc.) autorii acestora trebuie să aibă
în vedere curriculum şcolar de geografie pentru clasa a XI-a, de completare, a Şcolii de Arte şi
Meserii în ansamblul său (competenţe generale, valori şi atitudini, competenţe specifice, conţinuturi
ofertate, specificul metodologic).