CERCUL METODIC TECUCI

TEMA:''DIDACTICA APLICATA''
''PROBLEMATIZAREA-
METODA UTILIZATA
PENTRU APROFUNDAREA
CUNOSTINTELOR LA
LECTIA-MISCARILE
PAMANTULUI''
PROFESOR:CORPACI PARASCHIVA
COLEGIUL NATIONAL "CALISTRAT HOGAS"
TECUCI
Ca metod de nvtmnt, problematizarea si propune s introduc n cadrul
demersurilor de nvtare anumite situatii de tip ,problematizat intr-o form
predominant oral si teoretic sau ntr-o form de situatii ofertate (frecvent cu
suport cartografic) propuse spre analiz. Este vorba de construirea unor situatii
care necesit un demers de rezolvare prin efort individual exploratoriu.
Tiberiu Climan defineste problematizarea drept .metod didactic de
activizare prin care li se solicit elevilor un sustinut si complex efort
intelectual pentru a descoperi singuri noi adevruri, a gsi solutiile unor
probleme, inclusiv a le verifica si explica".
Pe lng faptul c este o metod de cercetare, problematizarea este si o
metod didactic activ, dialogat care const n crearea unor situatii
conflictuale ntre ceea ce stie sau poate rezolva si ceea ce nu stie sau trebuie s
rezolve elevul, respectiv n rezolvarea unor ntrebri - problem, probleme si
situatii - problem.
n situatia dialectic creat de problematizare, elevul este elementul central,
eminamente activ, deoarece constientizarea conflictului existent ntre
cunostintele dobndite si cerintele problemei, i declanseaz curiozitatea, i
strneste interesul, l determin s caute el nsusi solutiile, s participe constient
si activ la autodezvoltarea sa. Rezolvarea de probleme nu este doar o chestiune
de aplicare a regulilor nvtate anterior ci un proces care genereaz o nou
nvtare. Elevul pus ntr-o situatie problematic, n momentul n care gseste o
combinatie particular de reguli adecvat situatiei, nu numai c ,a rezolvat
problema, dar a si nvtat ceva nou.
Problematizarea ca metod utilizat n geografie, prin antrenarea si dezvoltarea
operatiilor intelectuale, particip att la realizarea sarcinilor specifice predrii
geografiei, ct si la dezvoltarea intelectual general a elevului. Aceste operatii, odat
formate, pot actiona n conditii noi, att cu continut geografic, ct si cu un alt continut.
ntruct implic activitatea elevului n nsusi actul prin care se dobndesc anumite
cunostinte, problematizarea este o metod participativ. Elevul este activ cnd
gseste mijloacele pentru a rezolva o problem pe care si-o pune, pe care o distinge
sau care i se propune, o problem pe care o accept, care-l priveste, care devine
problema sa. Numai rezolvarea unei astfel de probleme permite elevului s realizeze
un progres n ntelegere, s-si lrgeasc punctele de vedere si perspectivele, s-si
afirme capacitatea, s-si dezvolte posibilittile de a actiona n mediul care l
nconjoar.
Din definitiile obiectivelor nvtmntului geografic reiese convergenta lor n ceea ce
priveste raportul informatie - formatie, accentul ce se pune pe formatie, pe
dezvoltarea gndirii si a spiritului geografic al elevilor. Realizarea acestor obiective
solicit amplasarea gndirii n centrul cunoasterii, crearea conditiilor indispensabile
pentru stimularea si exersarea tuturor structurilor cognitive ale subiectului. Problema
este elementul didactic esential care-l pune pe elev n situatia de a construi o operatie
sau un sistem de operatii, de a-si exersa calittile gndirii. Problematizarea solicit
gsirea de solutii la probleme noi, din care rezult o regul de ordin superior, o nou
cunoastere, care devine o component a repertoriului intelectual al elevului.
n materialul UNESCO ,nvtmntul geografic elaborat de Comisia nvtmntului
geografic a Uniunii geografice internationale, se subliniaz ideea c geografia trebuie
s contribuie la elevarea personalittii umane printr-o contributie specific la
dezvoltarea urmtoarelor calitti intelectuale:
a) spiritul de observatie; b) memoria si imaginatia; c) judecata si gndirea; d)
spiritul geografic, concretizate n interpretarea fenomenelor din natur prin prisma
legilor si principiilor geografiei.
Predarea notiunilor referitoare la lectia .Miscrile Pmntului", la clasa a IX-a,
comport o strategie bogat, reprezentat de mai multe metode sustinute de mijloace
de nvtmnt traditionale completate cu cele moderne: tabla, manualul, globul
geografic, un bec electric (care s reprezinte Soarele), atlase geografice, harta
fusurilor orare, calculatoare, softurile educationale de tip AEL s. a.
Pentru aprofundarea cunostintelor referitoare la aceast lectie se pot propune unele
situatii - problem, a cror rezolvare nu trebuie s constituie reproduceri ale unor
rspunsuri sau situatii cunoscute, ori un rspuns la o ghicitoare.
Prin rezolvarea acestor situatii - problem, mpreun cu elevii, se ating o
serie de obiective operationale. La sfrsitul lectiei, elevii vor fi capabili:
*s manifeste interes, curiozitate stiintific, pentru fenomenele puse
n discutie;
*s localizeze pe hart fenomenele studiate;
*formarea deprinderii de citire si interpretare corect a hrtii;
*s-si dezvolte capacitti de cunoastere a fenomenelor geografice;
*s analizeze corelatiile cauzale ce conduc la accesibilizarea nvtrii;
*s dezvolte exercitiul de analiz si citire a modelelor geografice
(harta, globul geografic, schemele, desenele geografice s. a.) care conduc la
accesibilitatea nvtrii;
*s-si dezvolte capacittile de ntelegere a unittii lumii materiale si
totodat a diversittii de manifestare a fenomenelor din natur.
Aprofundarea ntelegerii directiei reale de rotire a Pmntului n jurul
axei sale, se va realiza crend n mintea elevului o serie de probleme si
contradictii. Astfel, se pot propune urmtoarele situatii - problem:
P 1
Care ar putea fi consecinta unei directii inverse (de la E spre V) a rotatiei
Pmntului?
P 2
Urmriti plajele marcate cu puncte pe harta Europei si ncercuiti-le cu
rosu. Notati cu 1 plaja de pe care locuitorii vor vedea primii Soarele si cu
2 plaja de pe care vilegiaturistii vor vedea mult mai trziu Soarele dect cei
de pe plaja nr. 1.
P 3
ndicati pe schita alturat, printr-o
sgeat punctat, mersul aparent al
Soarelui pe bolta cereasc si printr-o
sgeat nentrerupt directia rotirii
Pmntului n jurul axei sale.
P 4
Priviti cele trei imagini succesive ce demonstreaz rotirea Pmntului n
jurul axei sale.
Completati liniile desenate sub ecuator cu vrfuri de sgeti care s
indice directia miscrii de rotatie a Pmntului.
Pe fiecare din cele trei imagini ale planiglobului nsemnati un punct n
care este amiaz si cu alt culoare un punct n care este dimineat.
Pentru rezolvarea acestor situatii problematice, elevii au la ndemn
mijloacele necesare si pot lucra individual sau n grupuri mici. n ncercarea
de a gsi rspunsurile la problemele propuse, elevii fac uz de cunostintele
asimilate, utilizeaz mijloacelor de nvtmnt puse la dispozitie, simuleaz
miscrile Pmntului, justific, argumenteaz, interpreteaz, obtin
rspunsuri partiale sau totale. n situatia n care elevii nu ajung la
rspunsurile scontate, profesorul trebuie s intervin cu ntrebri ajuttoare
sau cu o detaliere a explicatiilor necesare.
Din experienta mea didactic am dedus c rezolvarea unor probleme mai
dificile de ctre elevi, reprezint pentru acestia adevrate izbnzi, prin faptul
c depsesc cu forte proprii obstacole din calea asimilrii altor notiuni.
Solicitarea capacittilor intelectuale ale elevilor, pentru ntelegerea
urmrilor miscrii de rotatie se poate realiza prin urmtoarele probleme:
P 5
Ce consecinte ar avea absenta miscrii de rotatie a Pmntului?
Se vor comenta ambele aspecte, cu miscarea de revolutie si fr aceasta.
P 6
Ce s-ar ntmpla dac Pmntul s-ar roti n jurul axei sale de 2 ori
mai repede? Cte grade ar avea un fus orar n cazul n care ziua ar totaliza
12 ore?
P 7
Ce s-ar ntmpla dac Pmntul s-ar roti n jurul axei sale de 2 ori
mai ncet? Cte grade ar avea un fus orar n cazul n care ziua ar totaliza 48
ore?
P 8
La Sulina si la Arad ceasul indic aceeasi or. Geografii afirm ns
c, din punct de vedere geografic, ora este felurit n cele dou orase. Au
dreptate? Argumentati rspunsul dat.
Se creeaz o nou situatie de nvtare, valorificndu-se notiunile
cunoscute care se fixeaz, se creeaz contradictii (situatii tensionale) n
rezolvarea problemelor date. Se urmreste dezvoltarea spiritului de obser-
vatie, a perspicacittii, a ingeniozittii si curajului de actiune a fiecrui elev.
Antrenarea capacittii elevilor de a stabili ora n diferite puncte ale
Globului, pe harta fusurilor orare, reclam probleme de genul:
P 9
Folosindu-v de harta de mai jos, completati spatiile punctate din
urmtoarele rnduri cu informatia corespunztoare.
Cnd la Bucuresti este ora 14, n punctul A este ora.., n punctul B
este ora .., n punctul C este ora.., n punctul D este ora.., n punctul E
este ora .., n punctul F este ora.., n punctul G este ora ... .
P 10
Pe planiglobul de mai jos sunt indicate 6 orase. Alturi sunt desenate 6
aspecte din activitatea zilnic a unui elev si ora la care se desfsoar. La
Bucuresti este ora 16.
Ce activitti desfsoar elevii din cele 6 orase concomitent cu cel din
Bucuresti? Formulati rspunsul, legnd cu o sgeat orasul cu activitatea
respectiv, reprezentat ntr-una din imaginile urmtoare.
P 11
La Greenwich este ora 16. n localitatea A este ora 20, n localitatea B
este ora 11, n localitatea C este ora 1. Cu ajutorul planiglobului stabiliti la
ce longitudine se afl cele trei localitti.
Completati rspunsul n spatiile punctate:
A.....
B.....
C.....
P 12
Un pasager pleac cu avionul din Bucuresti, la ora 9 dimineata.
Dup 2 ore de zbor ajunge la destinatie, n aceeasi zi, la aceeasi or. Cu
ajutorul hrtii fusurilor orare stabiliti n ce directie a zburat avionul.
Rezolvarea acestor probleme este de fapt un ,joc geografic bazat
pe antrenarea att a informatiilor elevilor privind variatia orei pe Glob dup
longitudine, ct si a calittilor gndirii si atentiei lor, care contribuie la
realizarea tuturor obiectivelor privind formarea deprinderilor de localizare,
citire si interpretare corect a hrtii.
Aprofundarea ntelegerii miscrii de revolutie si a consecintelor
acesteia, prin capacitatea de a reprezenta faptele si de a stabili raporturi
ntre ele, de a ntelege interdependenta lor se poate face prin rezolvarea
unor probleme de ctre ei nsisi, rezolvare care duce la achizitionarea si
consolidarea unor informatii ce reprezint rezultatul muncii individuale sau
de grup. Consecintele miscrii de revolutie ar putea fi prezentate pur si
simplu, elevul reproducndu-le prin memorare. Se pot aplica cu succes
probleme care solicit rationamente de depistare a consecintelor absentei
miscrii de revolutie sau nclinrii pe orbit a axei polilor, probleme ce
solicit interpretarea si relationarea datelor propuse si care permit
desfsurarea activittii proprii a elevilor.
ntelegerea formrii anotimpurilor, a duratei inegale a zilelor si noptilor n
cursul anului, drept urmri ale miscrii de revolutie si nclinrii axei
Pmntului, se poate realiza cu ajutorul unor probleme de genul:
P 13
Ce s-ar ntmpla dac Pmntul ar efectua miscarea de
revolutie, dar nu ar avea axa nclinat?
Presupunerile avansate potrivit cu adevrul c zilele ar fi egale cu
noptile - pretutindeni si pe tot parcursul anului - iar n acelasi punct de pe
Glob ar fi cam aceeasi temperatur, se pot valida cu ajutorul unei
demonstratii - experiente frontale fcute cu elevii cu ajutorul unui bec si al
unui glob pmntesc fr ax nclinat.
P 14
Ce consecinte ar avea absenta miscrii de revolutie a Pmntului?
Comentati ambele aspecte, cu miscarea de rotatie si fr aceasta.
P 15
Scrieti n fiecare caset liber anotimpul cruia-i corespunde
raportul ntre zi si noapte din fiecare cerculet:
P 16
O misiune stiintific debarc n Antarctida, n luna decembrie. A
ales perioada cea mai potrivit? De ce?
P 17
De cnd pn cnd creste ziua n emisfera sudic?
P 18
De cnd pn cnd scade noaptea n emisfera nordic?
Pn s ajung la descoperirea solutiei, elevul desfsoar o intens
activitate independent de observare, prelucrare, prin ncercri si erori,
achizitiile la care va ajunge fiind mai trainice si la un nivel de operationalitate
mai ridicat. Deci problematizarea si descoperirea constituie dou momente
ale aceluiasi demers euristic.
n ncercarea solutionrii situatiilor - problem, profesorul si elevul ajung, si
lucrul acesta pare s fie important din punct de vedere educativ, cu adevrat
ntr-o relatie de parteneri, ntr-un stadiu comun de cutare, n care fiecare
are de nvtat de la cellalt, unul din punctul de vedere al materiei, cellalt
din punct de vedere psihologic; profesorul ptrunde n permanent tot mai
adnc n procesele de gndire ale elevilor si, prin aceasta, gseste mereu
mai multe motive de ncredere n capacitatea de gndire proprie pe care o
pretinde de la elevi.
Rolul profesorului cel mai important este cel interactiv, ntruct
asigur conditiile pentru un climat optim, orienteaz operatiile gndirii,
provoac si solicit, antreneaz si exemplific sau apreciaz / critic.
n general, rezolvarea situatiilor - problem, reprezint un proces
care genereaz o nou nvtare, un proces care anticipeaz operatii de
identificare, de clasificare, de explicare, de evaluare, de comparare, de
prognozare. Ca atare, operatiile gndirii se construiesc pornind de la o
problem, n raportul informatie - formatie, accentul punndu-se pe
formatie, motiv pentru care gndirea trebuie amplasat n centrul
cunoasterii.
ntr-o oarecare msur, problematizarea poate fi aplicat, la aceeasi
lectie, si la clasa a V-a.
Concluzii:
*Personal, consider problematizarea asociat cu alte metode /
tehnici, una din cele mai antrenante metode utilizate n orele de
geografie.
*Problemele propuse spre rezolvare se pot da si sub form de
teste, sau teme pentru acas, acestea contribuind la mbogtirea
portofoliilor elevilor, problematizarea fiind n acest sens si o metod de
evaluare.
*Utilizarea acestei metode de lucru care solicit operatiile
gndirii, reclam posibilitti extinse ale educatiei intelectuale si
practice.
*Metoda contribuie la formarea competentelor (exprimate prin
cunostinte - deprinderi si abilitti - atitudini) care se refer n primul rnd
la capacittile intelectuale ce permit transferul informatiilor, valorificarea si
convertirea lor n solutii, ca rspuns la situatiile - problem, probleme si
alte cerinte.