Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

‘’Colegiul Mihai Eminescu’’

Referat

La unitatea de curs’’Formarea reprezentărilor elementare de matematică’’

Subiectul: Rolul activităților matematice în ciclul preșcolar
Al elevei gr.31, specialitatea’’Educație timpurie’’ (Educător)

Stogul Olga

A verificat: Vizitiu Tatiana

Cuprins:
1. Concepția didactică a disciplinei ‘’Formarea reprezentărilor elementare matematice...3
2. Scurt istoric al disciplinei................................................................................................4
3. Rolul activităților matematice în ciclul preșcolar...........................................................5
4. Concluzii/Bibliografie....................................................................................................6

2
1.Concepția didactică a disciplinei.
Didactica – 1.Parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile, metodele şi formele de
organizare a procesului de învăţămînt; 2.De sau pentru învăţămînt, care este menită să instruiască.
Parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării materiilor / disciplinilor de
învăţămînt şi cu organizarea învăţămîntului.
Prin metodică se înţelege acea parte a didacticii generale care tratează despre principiile şi
regulile de predare proprii fiecărui obiect de studiu.
Metodica predării matematicii se situiază la graniţa psihologie, pedagogie,didactică şi
matematică. Ea studiază conţinutul învăţămîntului matematic elementar, structura acestuia şi
strategiile adecvate de predare-învăţare-evaluare. Pe scurt, Didactica matematicii încearcă să ofere
răspuns la întrebările: Ce? Cît? Cum?
Un termen din ce în ce mai des utilizat este cel de didactica matematicii, care include pe lîngă
metodică, şi aspecte privind organizarea învăţămîntului matematic. Avînd în vedere afinitatea cu
pedagogia generală, metodica / didactica trebuie să indice cum să se organizeze predarea-învăţarea-
evaluarea fiecărei disciplini.
Pe baza cunoaşterii celor doi factori principali, matematica şi copilul, didactica predării învăţării
matematicii analizează în spiritul logicii ştiinţelor moderne: obiectivele, conţinuturile, strategiile
didactice, mijloace de învăţămînt folosite, formele de activitate şi de organizare a copiilor,
modalităţile de evaluare a randamentului şi progresului şcolar, bazele cultivării unor repertorii
motivaţionale favorabile învăţării matematicii.
Metodele de predare sunt variate, iar alegerea uneia sau alteia dintre ele depinde de inspiraţia dar şi
de cultura metodică a cadrului didactic (C.D). De preferat ar fi combinaţia mai multor metode
didactice, mijloace şi forme de lucru, deoarece modul în care învaţă copiii nu este uniform.
Structura. Învăţarea elementelor elementare matematice se face concentric, adică, noţiunile
introduse se reiau periodic dar li se studiază proprietăţi noi crescînd gradul de dificultate şi
schimbînd strategiile didactice.
Metodologia predării-învăţării matematicii va oferi viitorilor pedagogi premisele cunoaşterii dirijate
a particularităţilor logice ale matematicii ca disciplină şcolară, ale particularităţilor psihologice şi ale
mecanismelor proceselor cognitive şi motivaţional-atitudinale, precum şi ale modului în care
funcţionează legităţile acestora în activitatea complexă de instruire şi învăţare a matematicii la
nivelul ciclului preşcolar.
Pe baza cunoaşterii celor doi factori principali: matematica şi copilul, metodica formării
reprezentărilor matematice analizează în spiritul logicii ştiinţelor moderne, obiectivele,
conţinuturile, strategiile didactice, mijloacele de învăţămînt folosite, formele de activitate şi de
organizare a copiilor, modalităţile de evaluare a randamentului şi progresului copiilor. Ea îşi
propune, totodată, să ofere alternative teoretico-metodologice, normele şi modelele posibile de
lucru, care să asigure optimizarea învăţămîntului matematic în ciclul preşcolar.

3
2.Scurt istoric al disciplinei.
În sec. XVII – XIX întrebările despre conţinutul şi metodele familiarizării preşcolarilor cu mărimea,
numărul, timpul şi spaţiul şi-au găsit reflectare în sistemele pedagogice clasice elaborate de I. A.
Comenius, I.H.Pestalozzi, D.Uşinschi, L.N.Tolstoi etc.
Unii considerau că cunoştinţele matematice pot fi însuşite în viaţa de zi cu zi, alţii, însă, că e necesar
de a transmite un anumit sistem de cunoştinţe în cantităţi speciale.
Marele pedagog ceh Jan Amos Comenius (1592 – 1670) acordă o deosebită atenţie însuşirii
cunoştinţelor matematice care contribuie la dezvoltarea multilaterală a copilului. Ideile susţinute
erau că cunoştinţele matematice trebuie însuşite în cadrul familiei. Pentru aceasta el a elaborat
diferite culegeri asupra modului cum trebuie să comunice copiilor aceste cunoştinţe.
Mai tîrziu însă această idee o susţine în lucrarea “ Şcoala Maternă” unde elaborează o programă
specială incluzînd numărarea pînă la 20, noţiunea de geometrie, măsurarea pentru copiii de 4-6 ani
şi propune ca aceste cunoştinţe copiii să le însuşească în grupe speciale pe lîngă şcoli, iar întărirea
acestor cunoştinţe să se realizeze în familie. Pentru aceasta, Comenius a întocmit un îndrumar,
special pentru părinţi, care îi orienta pe aceştia spre realizarea scopului propus (familiarizarea
copiilor cu reprezentările matematice). În lucrările sale, Comenius propunea idea învăţării copilului:
- să număre pînă la 20 înainte de a pleca la şcoală,
- să deosebească numerele şi să determine relaţiile cantitative dintre ele;
- să deosebească şi să cunoască unele figuri geometrice: cerc, patrat, triunghi, dreptunghi;
- să poată utiliza în activitatea practică unităţile de măsură neconvenţionale: palmă, pas;
- să efectuieze operaţii simple de adunare şi scădere.
Problema însuşirii cunoştinţelor matematice în procesul educaţiei din instituţiile preşcolare îşi
găseşte o largă oglindire în concepţiile diferitor pedagogi din sec.XX. În această perioadă un şir de
pedagogi (E.I.Tiheeva, L.K.Şleger) menţionau că procesul formării la copii a reprezentărilor despre
număr este dificil, de aceea este necesară instruirea organizată. Apariţia instituţiilor preşcolare în
oraşe şi sate cere o prelucrare a sistemei de instruire şi educaţie obştească. În această perioadă îşi
începe activitatea în domeniul pedagogiei, E.I.Tiheeva care caută să demonstreze că însuşirea
cunoştinţelor matematice trebuie să se realizeze într-un mod natural, pe parcursul dezvoltării lui.
Pentru însuşirea numărării propune materiale didactice ca: pietre, seminţe, frunze, panglici, nasturi
etc. Fiind metodist şi aplicînd în practică toate teoriile sale, observă punctele slabe şi forte ale
acestora, astfel făcînd schimările necesare. De exemplu, copiii nu pot folosi materialele propuse şi
să îndeplinească acţiunile de joc dacă nu au volumul necesar de cunoştinţe. Aceste cunoştinţe ei
trebuie să le primească într-o anumită sistemă care apoi prin intermediul jocurilor didactice vor fi
întărite.
Astfel, ea a determinat că este necesar de inclus în programul zilei activităţi specific matematice.
E.I.Tiheeva a început să prelucreze sarcinile programelor pentru fiecare vîrstă. În scopul realizării
lor de către cadrele didactice a început să editeze, în reviste educaţionale preşcolare, metodici care
le vor ajuta să realizeze scopul.
4
3. Rolul activităților matematice în ciclul preșcolar.
Adaptarea copiilor la mediu este un proces cu dublu aspect, de similare si de acomodare. In acest
proces ei sunt integrati mai intai de denumirea si de insusirile obiectelor, apoi de cantitatea si
raporturile cantitative ce se pot stabili intre obiecte.Insusirea acestor cunostinte se realizeaza prin
contactul direct al copiilor cu realitatea din jur prin manipularea diferitelor materiale si jucarii.
În practica curenta interesul copiilor prescolari pentru cunoasterea realitatii sub aspect cantitativ
este dirijat de catre adulti spre insusirea enumeratiei, considerandu-se acest fapt ca fiind
semnificativ pentru gradul de dezvoltare a gandirii copiilor. Invatarea numeratiei, in acest caz, se
bazeaza in mare parte pe memorie si nu merge pana la constientizarea sensului matematic al
notiunii. Cu un astfel de procedeu scoala de astazi nu mai este intru totul de acord.
În gradinita copilul dobandeste pregatirea necesara pentru a se putea ridica la insusirea
conceptului de numar natural prin exercitii de clasificare si ordonare a multimilor de obiecte.
Insusirea cunostintelor despre cantitate (recunoasterea si denumirea, descoperirea si intelegerea
relatiilor care se stabilesc intre diferitele cantitati), efectuarea de operatii concrete cu diversele
multimi (clasificare, punere in corespondenta, comparare, ordonare), exersarea gandirii logice,
familiarizarea cu numerele naturale ca si formarea deprinderilor de manipulare a grupurilor scolare
de obiecte, au o importanta deosebita in dezvoltarea intelectuala a copiilor – sarcina de baza in
pregatirea lor pentru scoala.
Însușirea acestor cunostinte si formarea deprinderilor respective este un proces complex si de
durata al carui inceput se realizeaza inca de la varsta prescolara mica. Familiarizarea cu multimile
de obiecte, pe care le intalneste copilul in mediul ambiant, contribuie in mod treptat la largirea sferei
de cunostinte cu altele referitoare la cantitate, care este o alta insusire a obiectelor decat forma,
culoarea sau marimea. Perceperea acestor insusiri se realizeaza in procesul manuirii de catre copii a
obiectelor concrete sau a imaginilor acestora. Contactul direct cu multitudinea obiectelor
favorizeaza dezvoltarea analizatorilor tactili, vizuali, auditivi. Pe aceasta baza se acumuleaza
primele si cele mai elementare cunostinte despre cantitate, despre pozitia pe care o ocupa in spatiu,
despre modalitatile concrete prin care se poate mari sau micsora cantitatea.
Totodată, în aceasta interactiune se stimuleaza dezvoltarea proceselor de cunoastere ca perceptie,
reprezentarile, memoria. Procesele gandirii (analiza, sinteza, comparatia) ca si insusirile ei
(rapiditatea, flexibilitatea, independenta) se exerseaza intens si sistematic ca urmare a activitatii
permanente si variate desfasurate de copii in scopul alcatuirii grupurilor de obiecte dupa anumite
criterii (de forma, de marime, culoare, dupa pozitia pe care o ocupa in spatiu), al stabilirii de relatii
intre diferitele cantitati (egalitatea, inegalitate), al ordonarii acestora in sir crescator si descrescator,
al asocierii numarului multimilor de obiecte.
În procesul formarii reprezentarilor matematice copiii isi exerseaza vorbirea, isi insusesc
terminologia adecvata, care ii ajuta sa exprime corect si cu usurinta ceea ce gandesc si rezolva
practic. Activitatea desfasurata in scopul formarii reprezentarilor de ordin matematic permite
realizarea unei permanente corelatii intre toate cunostintele insusite de copii in cadrul altor activitati
(observari, jocuri didactice, lecturi dupa imagini, desen, etc.).

5
4.Concluzii/Bibliografie.
În concluzie, activităţile matematice desfăşurate cu preşcolarii vizează stimularea dezvoltării
intelectuale a acestora, contribuind la trecerea treptată de la gîndirea concret-intuitivă la cea
abstractă, astfel pregătind copiii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii pe viitor.

Bibliografie:
 Suport de curs pentru obiectul de studiuu-Vizitiu Tatiana
 https://ru.scribd.com/document/368657350/Formarea-Reprezent%C4%83rilor-
Matematice-La-Pre%C8%99colari
 https://docuri.com/download/0-lucrare-grad-i_59c1d2ecf581710b28651441_pdf
 https://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/METODE-SI-
PROCEDEE-FOLOSITE-IN25661.php