pentru experienţele lor.

Succesul unor activităţi de exprimare depinde de semnificaţia lor pentru

elevul înţeles în individualitatea sa, cu un profil cognitiv şi afectiv propriu. Totodată, sunt valorizate
experienţele de interacţiune care pun bazele comunicării eficiente şi ale socializării.
Temele de redactare, precum şi problematicile abordate în producerea orală trebuie să
traducă intenţii autentice de comunicare din perspectiva elevului. Rezolvarea unor sarcini stereotipe,
repetitive va conduce la abordări superficiale, la lipsa motivaţiei şi a încrederii în sine, în propriile
idei.
Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise pune accent pe
relevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului copilului, inclusiv prin
apelul la noile tehnologii. Sunt evidenţiate, de asemenea, situaţii în care, pentru a se exprima, elevii
pot folosi şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu, desene, colaje, ritm şi melodie etc.).
Modelul comunicativ-funcţional şi abordarea conţinuturilor
În documentul de faţă, domeniile de conţinut sunt preluate dintre cele stipulate în
Recomandarea Parlamentului European pentru formarea competenţelor cheie. Conţinuturile sunt
tratate ca bază de operare pentru structurarea competenţelor, nu ca scopuri în sine.
În privinţa elementelor de construcţie a comunicării, s-a optat pentru intuirea regularităţilor
din mesajele vehiculate şi pentru identificarea acestora în context. Sesizarea semnificaţiei categoriilor
gramaticale şi a claselor morfologice se poate realiza prin jocuri de imaginaţie şi prin analogii
reprezentative.
Cum poate înţelege numărul şi genul substantivului un copil aflat în stadiul operaţiilor
concrete? Cum ajunge să observe că toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseşte pentru a
numi obiectele din jurul său, au nişte caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar putea fi o
călătorie pe o planetă necunoscută, unde elevii, pentru orientare, trebuie să numească diversele
formaţiuni pe care le observă. Se pot inventa nume amuzante pe baza a ceea ce elevii identifică, pe
baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. găsite pe internet. Alt punct de acces poate
deriva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat din filmul E.T.. De exemplu, copiii îi arată
prietenului E.T., grădina din spatele casei, numind diverse componente şi folosind gesturi:
- Un pom!
- Trei pomi!
- Uite o floare ...
Se pot utiliza orice analogii, metafore, puncte de acces care sprijină intuirea conceptelor.
Demersul constructivist, adoptat în contemporaneitate, presupune explorarea de către elevi
a realităţii comunicării în acelaşi mod în care au făcut-o, în trecut, aceia care au scris gramaticile, nu
cu scopul de a scrie ei înşişi alte tratate, ci de a comunica eficient, responsabil.
Liste orientative de autori
N.B. Listele sunt orientative – autorii de manuale/ profesorii vor selecta autorii şi textele
considerate adecvate demersului propus.
Literatura română
Alexandrescu, Grigore - Fabule
Arghezi, Tudor - Cartea cu jucării
Blandiana, Ana - Întâmplări din grădina mea
Chimet, Iordan - Cele douăsprezece luni ale visului
Coşbuc, George - Poezii
Creangă, Ion – Amintiri din copilărie
Eminescu, Mihai - Poezii
Gârleanu, Emil – Din lumea celor care nu cuvântă
Kerim, Silvia - Povestiri despre prietenii mei
Naum, Gellu - Cartea cu Apolodor
Oprescu, Adrian – Tomi. O poveste
Petrescu, Cezar – Fram, ursul polar
Popescu, Adina - Miriapodul hoinar şi alte poveşti
Sadoveanu, Mihail – Povestiri pentru copii

11
 Sântimbreanu, Mircea – Recreaţia mare
Sorescu, Marin - Unde fugim de-acasă
Tudoran, Radu – Toate pânzele sus!
Topârceanu, George – Poezii
Ce poţi face cu două cuvinte? (juniorii). Antologie.
Literatură universală
Dahl, Roald - Matilda, Vrăjitoarele, Uriaşul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe
Elwin Harris, Gemma - Întrebări mari de la cei mici la care răspund nişte oameni foarte
importanţi
Ende, Michael - Punci cu porunci, Jim Năsturel şi Luckas, mecanicul de locomotivă
Funke, Cornelia - Când Moş Crăciun cade din cer, Devoratorul de cărţi
Hawking, Steven - George şi cheia secretă a Universului, George în căutare de comori prin
Cosmos, George şi Big Bangul
Kastner, Erich - Emil şi detectivii, Emil şi ce trei gemeni
Maar, Paul - Sâmbăta, când vine Sambo
Nosov, Nikolai - Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi
PIRLS - Culegere. Instrumente de test, EDP 2013
Listă de site-uri utile
www.liternet.ro
http://www.itsybitsy.ro/copii/
http://training.ise.ro/course/category.php?id=89

12
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

MATEMATICĂ

Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

13
 Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina Matematică reprezintă o ofertă curriculară pentru

clasele a III-a – a IV-a din învăţământul primar. Situată în aria curriculară Matematică şi
ştiinţe ale naturii, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, cu un
buget de timp de 4 ore/săptămână.
Programa disciplinei Matematică este elaborată pe baza unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Prin structura sa, aceasta contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de
studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea
scopului pentru care se învaţă şi a importanţei dimensiunii acţionale în formarea
personalităţii elevului.
În procesul de elaborare autorii au avut în vedere recomandările europene privind
competenţele cheie, rezultatele înregistrate la testările naţionale şi internaţionale pentru
învăţământul primar din ultimii ani, precum şi exigenţele Cadrului de referinţă TIMSS 2011.
Din această perspectivă, elevii sunt sprijiniţi să gândească critic asupra problemelor
cotidiene, să identifice soluţii şi să rezolve probleme utilizând metode diverse. Matematica
devine astfel o cale prin care pot fi rezolvate probleme curente, dezvoltând cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini utile în studiul altor discipline, în profesia viitoare şi în viaţă.
Această programă promovează cele mai importante atitudini şi valori care pot fi
dezvoltate prin această disciplină, precum: respectul pentru adevăr şi perseverenţa pentru
găsirea celor mai eficiente soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii unor
argumente. Activităţile pot fi organizate individual, frontal sau în echipe, cultivând astfel
spiritul de echipă, încrederea în sine şi respectul pentru ceilalţi, toleranţa, curajul de a
prezenta o opinie personală şi spiritul de iniţiativă al elevilor. Încrederea în sine şi autonomia
personală sunt susţinute la nivel metodologic prin utilizarea erorii ca sursă de învăţare, prin
încurajarea obţinerii de soluţii multiple şi prin aplicarea matematicii în viaţa familială şi în
evenimentele trăite în clasă sau în şcoală. Astfel se formează interesul elevilor pentru a reuşi
în învăţare şi pentru continuarea studiului disciplinei. Matematica, prin activităţile
interdisciplinare propuse, contribuie la încurajarea comportamentului creativ al elevilor,
consolidând, la nivel intelectual, atitudini pozitive atât faţă de matematică, cât şi faţă de alte
domenii de studiu: arte, ştiinţe, limbă şi comunicare.
Sub aspect tematic, la clasa a III-a/a IV-a este extins spaţiul numeric și apar primele
noţiuni legate de fracții care vor fi abordate intuitiv. De asemenea, elevii intră în contact cu
elemente de geometrie şi reprezentări grafice diverse, cu măsurări şi unităţi de măsură. În
acest fel, programa de Matematică are un rol important în dezvoltarea abilităţii şi dorinţei
elevilor de a utiliza moduri matematice de gândire logică şi spaţială, corespunzătoare
nivelului lor de vârstă pentru rezolvarea unor probleme din cotidian, astfel:
- realizarea unor calcule elementare cu ajutorul numerelor;
- identificarea unor relaţii/ regularităţi;
- explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte;
- utilizarea unor etaloane pentru măsurări şi estimări.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale

14
 - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică încadrează achiziţiile
de cunoaştere şi de comportament ale elevului, fiind comune unui ciclu de învăţământ şi
redând orientarea generală a procesului educaţional pentru disciplina Matematică.

Competenţele specifice sunt competenţe derivate din competenţele generale,

reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru
realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de
învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care definesc contexte de învăţare
variate. Programa propune o ofertă flexibilă de activităţi de învăţare. Cadrul didactic poate
să modifice, să completeze sau să înlocuiască aceste activităţi cu altele, adecvate clasei.
Devine astfel posibil să se realizeze un demers didactic personalizat, care să asigure
formarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase.
Conţinuturile învăţării se regăsesc în inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
alfabetizarea din domeniul matematicii şi sunt grupate pe următoarele domenii:
- Numere şi operaţii cu numere
- Elemente intuitive de geometrie
- Unități și instrumente de măsură
- Organizarea şi reprezentarea datelor
Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei care propune metode
şi mijloace pentru realizarea demersului didactic.

15