OPIS

1. A1.1 Exemplu interesant

2. A1.2.2 Profilul de formare prezentat părinților

3. A1.3.1 Proiectarea demersului didactic

4. A1.3.2 Proiectarea unei programe de opțional

5. A2.1 Profilul absolventului- sinteză 1

6. A2.2.a Competențele specifice ca rezultate ale învățării- sinteză 2

7. A2.2.b Accentele demersului didactic- experiențe la clasă

8. A2.2.c Următoarea unitate de învățare

9. A2.3.a Competențele specifice ca elemente de bază urmărite în proiectare-sinteză 3

10. A2.3.b Proiectul unității de învățare

11. A2.4.a Metodele ca mijloace de dezvoltare a competențelor elevilor-sinteza 4

12. A2.4.b Jurnal reflexiv

13. A2.5.a Diverse instrumente care pot măsura nivelul de performanță al competențelor
elevilor-sinteză 5

14. A2.5.b Instrument pentru evaluarea competențelor

15. A2.6.a Un opțional care să corespundă nevoilor elevilor dumneavoastră și care să propună
dezvoltarea unor competențe specifice, altele decât la trunchiul comun- sinteza 6

16. A2.6.b O programă de opțional

17. A3.1.1 Dezbatere online

18. A3.1.2 Dezvoltarea încrederii elevilor dumneavoastră în propriile capacități de învățare

19. A3.1.3 Descrierea unei activități de învățare ca RED

20. A3.1.4 Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

1. A1.1 Exemplu interesant

Prof. Cule Lăcrămioara

Cls. a V-a, 18 elevi

Unit. de învățare: Civilizația greacă și elenistică

Lecția: Adevăr și legendă

Activitatea gândită pentru cls a V-a, are în vedere dezvoltarea competențelor cheie, în
special a celor digitale si de sensibilizare și exprimare culturală.

Activitatea se va desfășura în două ore.

Prima oră – predare

A doua oră- ,,activitatea preferată,, care se va desfășura astfel:

Elevii au primit ca temă vizionarea filmului artistic Troia

Pentru a mă asigura că fiecare elev a urmărit cu atenție filmul, sarcina lor va fi

următoarea: să studieze personajele și acțiunea astfel încât, la final să-și poată alege un
personaj preferat(masculin sau feminin).Fiecare elev se va ocupa de personajul său: va
face un screen record de 1 min cu bucata din film care caracterizează cel mai bine
personajul lui apoi îl va interpreta în fața clasei. Pentru momentul interpretării fiecare
elev își va confecționa costumul sau măcar un element care caracterizează personajul
respectiv.(specific faptul că filmul nu este pe Netflix și se pot înregistra bucăți din el).
Aceste filmulețe mi le vor trimite mie pe email iar eu le transfer pe un stick.

Aceasta este munca individuală a fiecăruia acasă. Pe scurt:

-să privească filmul

- să-și aleagă personajul

- să înregistreze bucata din film unde apare personajul său, să învețe câteva replici și să-și
confecționeze costumul sau cel puțin un element simbolic: un coif, o armură, o manta, un
scut, o lance etc.

Activitatea propriu-zisă: Spectacol la ora de istorie. Fiecare elev își va interpreta

personajul în fața clasei. În acest timp, ceilalți îl observă cu atenție pentru că va trebui să
ghicească despre ce personaj este vorba. Va fi un fel de jurizare care se va face ordonat,
individual,în liniște astfel: fiecare elev a primit de la mine, la începutul activității, un
tabel cu numele celor 18 elevi din clasă și va trebui să completeze în rubrica potrivită, ce
personaj a interpretat fiecare. Vor fi evidențiați cei care au primit cele mai multe
recunoasteri precum și cei care au descoperit cele mai multe personaje. Astfel elevii sunt
motivați să rămână concentrați pe toată durata activității.

La final vom evalua împreună activitatea astfel: Strâng tabelele și le verific , pe rând, cu
voce tare: elevul x, care a fost personajul x, a fost recunoscut de un număr de x elevi și a
recunoscut un număr de x personaje. Pentru a dovedi clasei că este corect, voi pune
bucata lui de film pe care o am deja pe stick(pe videoproiector). Așa voi proceda cu
fiecare elev iar în acelasi timp îmi voi completa propriul meu tabel.

Tabel elevi

Nume elev Personaj interpretat

1. X
 Tabel profesor

Nume elev Nr personaje recunoscute Nr recunoașteri primite

1. x

Recompensa va fi afișarea tabelului-bilanț la loc vizibil în școală. Deasemenea, toți elevii

vor primi dulciuri.

Activitatea vizează, în special două competențe cheie(cu precizarea că vor fi atinse într- o
măsură mai mare sau mai mică, toate celelalte competențe).

1. Competența digitală: utilizarea materialelor multimedia, stocarea și gestionarea

informațiilor, comunicarea în mediul electronic(email, rețea). Deprinderi de a căuta,
colecta și procesa informația. Manifestarea unei atitudini critice și reflexive față de
informația disponibilă.

2. Competența de sensibilizare și exprimare culturală: aprecierea critică și estetică a

artei, a spectacolului precum și a propriei exprimări printr- o varietate de mijloace,
folosind propriile aptitudini. Creativitate și dorință pentru cultivarea capacității estetice.

2. A1.2.2 Profilul de formare prezentat părinților

Stimați părinți,

În calitate de profesor de istorie și diriginte al copiilor dumneavoastră și având în

vedere elementele de noutate apărute în ceea ce privește profilul de formare al
absolventului de clasa a VIII-a, mă văd îndatorată să vă aduc câteva lămuriri privind
acest aspect.

Din start trebuie să precizez că întregul proces educativ se bazează pe atingerea unor
competențe cheie. Acestea au fost elaborate de Comisia Europeană în anul 2006 și
urmăresc optimizarea educației la nivel european și adaptarea școlii la cerințele pieței de
muncă.

Ce sunt aceste competențe cheie? Sunt un ansamblu de CUNOȘTINȚE,

ABILITĂȚI și ATITUDINI care trebuie dobândite până la sfârșitul educației obligatorii
și care, ulterior, vor constitui temelia pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Există 8
competențe cheie pe care vi le voi prezenta cu acest prilej. Pe baza lor sunt elaborate
documentele curriculare(planurile cadru și programele școlare) și toate disciplinele de
studiu sunt centrate pe dezvoltarea acestor competențe. Istoria, alături de celelalte
discipline, contribuie la formarea și dezvoltarea competențelor cheie într-o măsură mai
mare sau mai mică iar în cele ce urmează, voi încerca să vă arăt și cum anume.

1. Competența de comunicare în limba română se poate dezvolta prin comunicarea

scrisă și orală, folosirea diferitelor tipuri de texte, căutarea, colectarea și procesarea
informației, folosirea resurselor, formularea și exprimarea de argumente în mod
convingător și adecvat anumitor contexte.

2. Competența de comunicare în limbi străine se poate dezvolta și la ora de istorie

prin alegerea unor activități de învățare potrivite de exemplu studierea unor documente în
limbi străine( Declarația de Independență a SUA sau Declarația Drepturilor Omului și
Cetățeanului în limbile în care au fost redactate) sau, de ce nu, prin pronunțarea numelor
unor personalități din istoria universală.

3. Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii. Si aici

istoria poate contribui la formarea unor deprinderi precum abilitatea de a folosi date
științifice pentru atingerea unui scop sau pentru a ajunge la o concluzie sau abilitatea de a
face investigații științifice. La ora de istorie își pot manifesta curiozitatea și gândirea
critică.

4. Competența digitală indispensabilă la ora de istorie ca , de altfel la toate

disciplinele școlare. Elevii folosesc device-uri, caută informații, le selectează, le
stochează, le gestionează, comunică în mediul electronic etc. Toate aceste activități le
desfășoară si pentru pregătirea și în cadrul lecțiilor de istorie.
5. A învăța să înveți . Istoria te învață să înveți, să manageriezi propria învățare.
Fiind o disciplină umanistă, volumul mare de informații implică găsirea unor strategii de
învățare eficiente.

6. Competențe sociale și civice. Prin excelență istoria este disciplina care contribuie
la formarea și dezvoltarea unor astfel de competențe: să manifeste toleranță, să exprime și
să înțeleagă anumite puncte de vedere, să manifeste empatie, să facă față stresului și
frustrării, să manifeste respect față de ceilalți, să depășească prejudecățile.

Un cetățean responsabil trebuie să cunoască concepte precum:democrație, dreptate,

egalitate, cetățenie, drepturi civice. Istoria, mai mult decât alte discipline, poate să
contribuie la formarea acestor competențe.

7. Spirit de initiativă și antreprenoriat. Mai puțin la istorie dar nu imposibil de

format aceste competențe, prin lucrul în echipă, inițiativă, management de proiect.

8. Sensibilizarea și exprimarea culturală. Istoria reprezintă și o evoluție a artei. Prin

lecțiile de cultură elevii vor cunoaște și vor învăța să aprecieze arta, să înțeleagă propria
cultură și să fie deschiși diversității culturale.

Într-o lume din ce în ce mai globalizată, școala trebuie să se adapteze. Pentru prima
dată aceste opt competențe pun toate disciplinele și toți profesorii de aceeași parte a
baricadei pentru a contribui la formarea individului acestor timpuri.

Cu stimă,

prof. Cule Lăcrămioara

3. A1.3.1 Proiectarea demersului didactic

Lumea se schimbă. Clima se schimbă. Oamenii se schimbă iar școala se schimbă și

ea. Schimbarea este singura constantă din Univers și, vrem nu vrem, suntem parte în
acest proces.

Fiecare generație a avut specificul său. Nicicând părinții și copiii nu au fost în

tandem.
 Singurii actori ai schimbării care nu pot avea un rol pasiv, sunt profesorii. Aceștia
trebuie să anticipeze cumva cum va arăta lumea atunci când elevii lor vor crește. Pentru
asta ei se pregătesc constant , începând de la simpla oră de curs și până la cele mai
pretențioase specializări.

Școala zilelor noastre ne provoacă să formăm cetățeni ai Europei, să aliniem școala

națională la standardele europene. Pentru asta profesorul se ghidează după cele 8
competențe cheie recomandate de Consiliul Europei:

- Comunicarea în limba maternă

- Comunicarea în limbile străine

- A învăța să înveți

- Competențe civice și sociale

- Competențe digitale

- Competențe matematice si competențe de bază în științe și tehnologii

- Spirit de inițiativă și antreprenoriat

- Sensibilizare și exprimare culturală

Întregul demers didactic este conceput și desfășurat astfel încât să fie dezvoltate
sau formate aceste competențe. Se întâmplă, însă, ca uneori, să ne abatem de la acest
parcurs. Eu, personal, am realizat proiectarea didactică punând accent pe conținuturi, mai
bine zis, pornind de la conținuturi către competențe. Sunt de părere că eu, ca profesor de
istorie, am fost învățată că e mai import să le spun eu elevilor mei cînd a avut loc bătălia
de la Vaslui, de exemplu, decât să-i încurajez și să-i obișnuiesc pe ei să cerceteze singuri
surse istorice unde să găsească ei înșiși astfel de informații.

Competența înseamnă deopotrivă cunoștințe, aptitudini și atitudini. În mod cert

demersul meu didactic a fost viciat de ignorarea formării de aptitudini și de atitudini la
elevii mei. Istoria, ca disciplină umanistă și conținând un volum uriaș de informații, ne
face, uneori să exagerăm cu partea de cunoștințe și să neglijăm formarea unor deprinderi
specifice sau a unor valori care, judecând după cerințele societății actuale, de multe ori
sunt mai importante
4. A1.3.2 Proiectarea unei programe de opțional

În situația în care se derulează un CDȘ în școală, profesorul care îl va preda

trebuie să realizeze o programă pentru acesta.

Programa pentru cursul opțional se face ținând cont de structura programelor de

trunchi comun în vigoare pentru clasa respectivă.

Deși este concepută după modelul programei școlare, ceea ce presupune existența
unor elemente convergente, totuși, programa de opțional prezintă și divergențe.

Ambele cuprind:

- Nota de prezentare

- Competențe generale

- Competențe specifice

- Activități de învățare

- Conținuturi

Specific pentru programa de opțional ar fi că:

Nota de prezentare conține motivația cursului de opțional propus și prezintă succint

structura programei.

Competențele generale sunt în concordanță cu competențele generale ale disciplinei de

trunchi comun și reflectă contribuția opționalului respectiv la profilul de formare al
absolventului

Competențele specifice vor ține cont de competențele specifice din programa disciplinei
de trunchi comun dar nu trebuie să fie reluări ale acestora deoarece opționalul trebuie să

aducă ceva nou , suplimentar iar activitățile de învățare trebuie să fie altele decât cele
din programa școlară.

Conținuturile opționalului, ca și în cazul programei școlare, trebuie să fie un mijloc de

realizare a competențelor și nu un scop în sine.
 Sugestiile metodologice sunt formulate ca recomandări privind strategiile didactice
aplicate la clasă și conțin tipuri de exerciții cu ajutorul cărora se urmărește formarea
competențelor la elevi. Tot aici apar și modalități de evaluare.

În plus față de programa școlară, cea de opțional cuprinde o bibliografie selectată de

profesorul propunător.

5. A2.1 Profilul absolventului- sinteză 1

Sintetizând la maximum ceea ce presupune cursul CRED, voi avea în vedere câteva
concepte:

1. Întregul proces educativ urmărește formarea celor 8 competențe cheie.

2. În vederea integrării și contextualizării acestora au fost modificate planurile cadru și

programele școlare.

3. Disciplina istorie contribuie la formarea acestor competențe, mai puțin a celei de

comunicare în limbă străină.

Pe ani de studiu , iată cum sunt repartizate competențele cheie la disciplina istorie:
 CLASA

COMPE aV a VI a a
-a -a VII- VIII
TENȚA a -a
CHEIE

1.Competențe sociale și civice X X X X

2. Competențe de comunicare în X X X X
limba maternă

3.A învăța să înveți X X

4.Spirit de inițiativă și X X X X
antreprenoriat

5.Competența digitală X X

6.Sensibilizare și exprimare X
culturală

7.Competențe matematice și X
competențe de

bază în științe și tehnologii

Din competențele cheie derivă cele generale și cele specifice. Acestea sunt elaborate,
pentru disciplina istorie, astfel încât să răspundă direct elementelor care definesc profilul
de formare al absolventului de gimnaziu. Aceste elemente sunt:

 Operarea cu valori și norme de conduită relevante pentru viața personală și pentru

interacțiunea cu ceilalți

 Relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare prin exercitarea

unor drepturi și asumarea de responsabilități

 Manifestarea disponibilității pentru participare civică în condițiile respectării

regulilor grupului și valorizării diversității (etno-culturale, lingvistice, religioase
etc)

 Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și

profesionale
 Identificarea unor parcursuri scolare si profesionale adecvate propriilor interese

 Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale

patrimoniului național și universal

 Participarea la proiecte și evenimente culturale organizate în contexte formale sau

nonformale
 6. A2.2.a Competențele specifice ca rezultate ale învățării- sinteză 2

Un demers didactic eficient începe cu o proiectare didactică bună. Pentru proiectarea didactică
profesorul are la îndemână programa școlară. Aceasta a fost modificată în anul 2017-2018 pentru a
răspunde noilor cerințe de formare a absolvenților de gimnaziu.

Competențe specifice
Competențe și exemple de
generale activități de învățare
Structura

Programei

scolare

Conținuturi
Sugestii
Studii de caz metodologice

Legea 1/2011 prezintă care sunt finalitățile disciplinei Istorie în gimnaziu.

În realizarea proiectării este necesar să se prioritizeze realizarea competențelor.

Conținuturile nu trebuie să constituie un scop în sine ci un mijloc de realizare a competențelor specifice

stabilite prin programa școlară. În acest sens profesorul se poate folosi de activitățile de învățare
propuse prin programa școlară precum și de sugestiile metodologice care ghidează în înțelegerea și
aplicarea curriculumului.

Așa putem reprezenta o competență:

Cunoștințe

Valori c Atitudini
În zona cognitivă programa de istorie pentru gimnaziu prezintă conținuturile ca pe o călătorie în viața
oamenilor din trecut, de la primii oameni și până la lumea contemporană.

În zona elementelor atitudinal-valorice accentul este pus pe diversitatea culturală care definește lumea
contemporană și a cărei înțelegere și acceptare sunt fundamentale pentru dobândirea competențelor
sociale și de comunicare , cu un rol semnificativ în evoluția ulterioară a elevilor.

A2.2.b Accentele demersului didactic- experiențe la clasă

 Lumea se schimbă. Clima se schimbă. Oamenii se schimbă iar școala se schimbă și ea. Schimbarea
este singura constantă din Univers și, vrem nu vrem, suntem parte în acest proces.

Fiecare generație a avut specificul său. Nicicând părinții și copiii nu au fost în tandem.

Singurii actori ai schimbării care nu pot avea un rol pasiv, sunt profesorii. Aceștia trebuie să
anticipeze cumva cum va arăta lumea atunci când elevii lor vor crește. Pentru asta ei se pregătesc
constant , începând de la simpla oră de curs și până la cele mai pretențioase specializări.

Școala zilelor noastre ne provoacă să formăm cetățeni ai Europei, să aliniem școala națională la
standardele europene. Pentru asta profesorul se ghidează după cele 8 competențe cheie recomandate
de Consiliul Europei:

- Comunicarea în limba maternă

- Comunicarea în limbile străine

- A învăța să înveți

- Competențe civice și sociale

- Competențe digitale

- Competențe matematice si competențe de bază în științe și tehnologii

- Spirit de inițiativă și antreprenoriat

- Sensibilizare și exprimare culturală

Întregul demers didactic este conceput și desfășurat astfel încât să fie dezvoltate sau formate
aceste competențe. Se întâmplă, însă, ca uneori, să ne abatem de la acest parcurs. Eu, personal, am
realizat proiectarea didactică punând accent pe conținuturi, mai bine zis, pornind de la conținuturi către
competențe. Sunt de părere că eu, ca profesor de istorie, am fost învățată că e mai import să le spun eu
elevilor mei cînd a avut loc bătălia de la Vaslui, de exemplu, decât să-i încurajez și să-i obișnuiesc pe ei să
cerceteze singuri surse istorice unde să găsească ei înșiși astfel de informații.

Competența înseamnă deopotrivă cunoștințe, aptitudini și atitudini. În mod cert demersul meu
didactic a fost viciat de ignorarea formării de aptitudini și de atitudini la elevii mei. Istoria, ca disciplină
umanistă și conținând un volum uriaș de informații, ne face, uneori să exagerăm cu partea de cunoștințe
și să neglijăm formarea unor deprinderi specifice sau a unor valori care, judecând după cerințele
societății actuale, de multe ori sunt mai importante.
7. A2.2.c Următoarea unitate de învățare

În urma achizițiilor de la cursul CRED, am căpătat o altă viziune asupra

rolului pe care îl are istoria în formarea profilului absolventului de gimnaziu. Cu
siguranță rolul istoriei nu este limitat la transmiterea de cunoștințe ci la formarea unor
competențe.

În acest sens m- am gândit să modific , practic în totalitate, unitatea de

învățare , GETO-DACII, de la clasa a VIII-a.

Având drept model o unitate de învățare concepută ca un proiect, pe care am

studiat-o pe platforma CRED, am realizat o proiectare a Unității de învățare GETO-
DACII pe care am conceput- o ținând cont de elevii mei.

Am alocat pentru acest capitol, 4 ore pe care le-am estimat ca pe o succesiune

de activități pentru întocmirea unui referat. Referatul va fi însoțit de un poster.

În prima oră împart fișele de evaluare ale referatului precum și fișe de

autoevaluare ( acestea din

urmă le voi aplica la sfârșitul fiecărei ore), și ne apucăm de lucru. Elevii vor ști exact
ce trebuie să conțină referatul și vor studia în manual si în fișe pe care le voi concepe
astfel încât să conțină cerințele referatului care nu se regăsesc în manual. Aceasta
este o activitate individuală pentru că vreau ca toți elevii să parcurgă toate
conținuturile. Activitatea aceasta de documentare va continua acasă.

A doua oră împart elevii în grupe de câte 4 și continuăm cercetarea folosind surse
digitale. De data aceasta în cadrul echipelor fiecare va avea sarcini diferite: unii vor
căuta imagini, alții hărți, texte, citate etc.

Atreia oră trecem la întocmirea referatelor și a posterelor. Doi elevi din fiecare echipă
se vor ocupa de postere iar alți doi de partea teoretică a referatului.

A patra oră va avea loc susținerea referatelor și evaluarea pe baza criteriilor

prestabilite.
 Concepută astfel, această unitate de învățare , dezvoltă competențe specifice
precum:1.2, 4.1, 2.1,2.2

8. A2.3.a Competențele specifice ca elemente de bază urmărite în proiectare-

sinteză

Proiectarea servește la realizarea competențelor specifice.

Acestea sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape succesive în dobândirea lor.
Proiectarea servește la realizarea competențelor specifice.

Acestea sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape succesive în dobândirea lor.

Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar.

În cadrul programei școlare, competențelor specifice le corespund exemple activități de învățare.

Acestea sunt modalități de organizare a activităților didactice în scopul realizării competențelor.

Activitățile de învățare sunt oferite ca exemplu. Profesorul le poate folosi, le poate completa sau le
poate înlocui în conformitate cu situația concretă de la clasă și cu particularitățile elevilor.

O PROIECTARE EFICIENTĂ TREBUIE SĂ ASIGURE O CORELARE ÎNTRE:

 9. A2.3.b Proiectul unității de învățare

Istorie, cls.a VIII-a

UI: Geto-dacii

Timpalocat: 4 ore

Conținuturi Com Activități de învățare Resurse Evaluare

pete
nțe
speci
fice
3.Geto-dacii Referat: ,,Geto-dacii,,
• Referatulva fi structuratastfel:
1.Cinesuntgeto-dacii? – izvoare in
Izvoareistoricede care suntmentionati, mod de
spregeto-daci: organizare, clasesociale, religie,
Herodot, Caesar, ocupații, viațacotidiană, relații cu
Strabon altepopoare, în special cu grecii.
Studiu de caz: 2.Regii dacilor-
-Histria BurebistașiDecebal, războaiele cu
• romanii, cucerireaDaciei de
cătreromani, mărturii ale
BurebistașiDeceb existențeidacilor (Sarmizegetusa,
al;cucerireaDacie ColumnaluiTraian, Podul de la
i de cătreromani Drobeta)
Studii de caz: 3.Bibliografie
-Sarmizegetusa 4.Un poster cu
-Podul de la imaginisugestivedespregeto-daci
DrobetașiColum
naluiTraian

1.2 In prima Ora nr 1 Fișe de

orăeleviivoranalizafapteleistorice -Manual autoevaluare
din perspective multiple -Axe cronologice
șivorinvestigaresurselepuse la -Texte din
dispoziție de cătreprofesor: sursedespredaci
sursele din manual precumșifișe -hărți
special conceputea.î. - atlaseistorice
eleviisăregăseascăinformațiicerute
pentrureferat.
La
începutulactivitățiieleviiprimescfiș
ele de autoevaluareprecumșifișa
de evaluare a
referatuluicareconținecriteriile de
evaluarepe care eitrebuiesă le
urmărească.
4.1 A douaoră Ora nr. 2 Fișe de
,eleviisuntîmpărțițiîngrupe de câte Smartphone, autoevaluare
4 șivor face investigațiifolosind tableta, laptop
internet ul.
Încadrulfiecăreiechipefiecarevaav
easarcinidiferite:
uniivorcăutaimagini, alțiihărți
,texte, citates.a.m.d.
Documentareava continua acasă,
eleviicăutândînpropriilebibliotecic
ărți, reviste, atlase care sa i
ajuteînelaborareareferatelorÎncă o
datăvor fi
stabilitesarcinilefiecăruiaîncadrule
chipeiiarprofesorulvareamintistru
cturareferatului
 2.1 A treiaorăeleviivorlucrapeechipe Ora nr. 3 Fișe de
la întocmireapartii de teoriesi a Resursematerialene autoevaluare
posteruluiptfiecarereferat. cesareptrealizarear
Încadrulfiecăreiechipedoielevi se eferatelor
vorocupa de
parteateoreticăiaralțidoi de
realizareaposterului.

2.2 A patraoră- Ora nr. 4 Evaluarearefera

Susținereareferatelor telorpebazauno
Vor fiprezentateprodusele finale rcriterii de
de evaluarepresta
catrefiecareechipășivoravealocdis bilite,
cuțiipebazaunorîntrebări prezentateelevil
formulate atât de or la
cătreprofesorcâtși de cătreelevi. începutulactivit
ățiiprinfișa de
evaluare

10. A2.4.a Metodele ca mijloace de dezvoltare a competențelor elevilor-sinteza 4

Pentru realizarea competențelor la elevi, un rol major îl au metodele, în special cele activ-
participative:

 Proiectul

 Mozaicul

 Fishbowl

 Turul galeriei

 Creioanele la mijloc

 Brainstormingul

 Tehnica 6/3/5

 Metoda cubului

 Metoda FRISCO
 SINELG

 Știu/vreau să știu/am învățat

 Ciorchinele

 Bulgărele de zăpadă

 Explozia stelară

 Pălăriile gânditoare

 Jurnalul cu dublă intrare

 Metoda R.A.I.

Ș.a.

Toate aceste metode, deși au limitele lor inevitabile, sunt deosebit de eficiente, având
următoarele caracteristici:

1. Sunt activități centrate pe elev

2. Încurajează autonomia dar, în același timp și cooperarea în cadrul unei echipe

3. Pun în relație competențe specifice,capacități cognitive,contexte din viața reală

4. Majoritatea pun elevii în fața unui public real

5. Cu mici excepții, pot fi formulate în legătură cu o unitate de învățare sau mai multe

6. Generează motivație

7. Demonstrează rezultatul învățării

8. Pot implica elevi cu stiluri diferite de învățare și diferite tipuri de inteligențe

9. Stimulează creativitatea

10. Formează valori și atitudini

11. A2.4.b Jurnal reflexiv

Jurnal reflexiv

Am aplicat jurnalul reflexiv pentru orele 2 și 3 din unitatea de învățare Geto-dacii, unitate
concepută ca un proiect finalizat cu realizarea unor referate si a unor postere.

În prima oră elevii au studiat individual materialele din manual precum și alte surse puse la
dispoziție de către mine.

A doua oră i- am împărțit în grupe de câte 4 și i- am lăsat să continue documentarea, dar de

data aceasta folosind resurse media. În cadrul fiecărei grupe elevii au sarcini diferite acum, doi
dintre ei ocupându-se de documentarea pentru partea teoretică iar ceilalți doi vor căuta
materiale pentru realizarea posterului.

În ora a treia copiii lucrează efectiv: unii redactează referatul iar alții realizează posterele.

Am intenționat să dezvolt la elevi, competențele specifice 4.1 și 2.1( realizarea unor

investigații istorice prin utilizarea resurselor media ; prezentarea unei teme istorice prin
valorificarea informațiilor oferite de diverse surse) . Deasemenea, am intenționat să implic toți
elevii în activitate. Împărțindu-i pe grupe și lăsându-i pe ei să-și distribuie sarcinile, fiecare elev a
făcut ceea ce a ales:să citească, să caute pe internet, să decupeze imagini, să le lipească, să
realizeze posterul, să redacteze referatul etc. Faptul că activitatea s- a desfășurat preponderent
în clasă, sub supravegherea mea,a făcut ca fiecare elev să lucreze ceva, să aibă un aport
personal la rezultatul final.

Am obținut ceea ce am estimat:

-realizarea unor investigații serioase și valorificarea informațiilor obținute

-documente de calitate realizate de copii și o expoziție frumoasă cu posterele lor

Elevii au manifestat interes, implicare, motivație, seriozitate, perseverență, concentrare,

cooperare, creativitate, dexteritate. Au fost și momente neplăcute din cauza dificultăților de a se
conecta la internet a unor elevi. Aceste aspecte sunt, însă, inevitabile și le-am privit ca pe o
oportunitate de a-i învăța pe copii să-și gestioneze cu succes problemele.

Consider că activitatea a fost un succes dar întotdeauna este loc de mai bine. Data viitoare
voi pune accent pe partea practică, pe dezvoltarea unor abilități și atitudini.
 12. A2.5.a Diverse instrumente care pot măsura nivelul de performanță al competențelor
elevilor-sinteză

Profesorul de istorie trebuie să evalueze corect, obiectiv și, pe cât posibil,„ fără stresˮ,
nivelul atins de elevi la fiecare competență . Pentru aceasta el va avea în vedere faptul că
elevii sunt diferiți și că au ritmuri de învățare diferite.

Instrumentele de evaluare pot măsura nivelul de performanță al competențelor

elevilor. Acestea sunt:

1. Tradiționale

a) Probe scrise, orale, practice

b) Test

c) Chestionar

2. Complementare

a) Fișă de observare sistematică

b) Investigația
 c) Interviul

3. Active

a) Proiectul

b) Portofoliul

c) Studiul de caz

d) Jurnalul reflexiv

e) Harta conceptuală

Avantaje și limite ale instrumentelor de evaluare

Instrumente Avantaje Limite

Tradiționale Obiectivitate, Crează stres, timpul de

validitate, fidelitate, rezolvare este limitat
aplicabiitate,

Integrează mai
multe tipuri de
itemi

Complementare Stimulează Se consumă mult timp și

/ creativitatea pentru realizarea
instrumentului și pentru
Active Integrează mai realizarea produsului
multe forme de
evaluare Presupun o evaluare
holistică, mai puțin
obiectivă

13. A2.5.b Instrument pentru evaluarea competențelor

Test cls a VIII-a

I. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de

mai jos: 40 puncte
1.Primul stat dac s-a format în sec. I. Î.Hr. sub conducerea lui:

a. Decebal b. Burebista c. Deceneu d. Comosicus

2.Aristocrații din societatea dacică erau denumiți:

a. comati b. capilati c. tarabostes d. patricieni

3. Conflictul dintre geți și căpetenia sciților a avut loc în anul:

a. 514 î.e.n b. 335 î.e.n c. 300 î.e.n d. 339 î.e.n

4. Istoricii romani i-au denumit pe strămoșii noștri:

a. daci b. geți c. Traci d. români

5. Capitala statului dac în timpul lui Decebal era la:

a. Costeşti b. Tapae c. Căpâlna d. Sarmizegetusa

6. Pacea cu Domitian, care transformă Dacia în regat clientelar al Romei, a avut loc în anul:

a. 85/86 b. 88 c. 87 d. 89

7. Statuetele ,,Gânditorul și soția sa“ aparțin culturii:

a. Monteoru b. Cucuteni c. Hamangia d. Periam-Pecica

8. Dacia a fost transformată în provincie romană în anul:

a. 101; b. 105 c. 102 d. 106

9. Divinitatea supremă pe care o adorau geto-dacii se numeşte:

a. Zamolxis b. Bendis c. Gebeleizis d. Hestia

10. Regele geto-dacilor între anii 82 – 44 î.Hr. a fost:

a. Decebal b. Deceneu c. Burebista d. Duras

II. Citiți textul de mai jos: 20 puncte

Era uimitor în întocmirea planurilor de război şi în realizarea lor, priceput în alegerea

momentului celui mai potrivit pentru atac ori pentru retragere, meşter în a întinde curse,
ager în luptă, ştiind deopotrivă să folosească o biruinţă şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere,
drept pentru care multă vreme a fost pentru romani un adversar de temut. (Istoricul
roman Dio Cassius despre Decebal)

Pornind de de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1.Precizaţi ultimul an de domnie al lui Decebal.

.....................................................................

2.Identificaţi din text două calităţi militare ale lui Decebal.

................................................................................................................................................

3.Numiţi capitala statului dac.

................................................................................................................................................

4.Menţionaţi anii în care s-au desfăşurat cele două războaie daco - romane.

.........................................................................................................

III.Completaţi cu răspunsurile corecte afirmaţiile de mai jos: 10 puncte

1. Religia geto-dacilor era ............................

2. Capitala provinciei romane Dacia a fost ...........................................................

3. Dacia este cucerită si transformată în provincie de către împăratul ...........................

4. În anul 271 a retras armata și administrația romană din Dacia..............................

IV. Prezentați în aproximativ 10-15 rânduri, monumentele legate de istoria dacilor, având în
vedere:

- capitala dacilor, Sarmizegetusa 20 puncte

- podul de la Drobeta

-columna lui Traian 10

puncte din oficiu

Am aplicat acest test cu itemi la sfârșitul unității de învățare Geto-dacii.

Am urmărit să evaluez ce cunoștințe și-au însușit elevii, dacă stăpânesc terminologia

specifică disciplinei și metodele de rezolvare a sarcinilor primite. Pentru aceasta m- am
folosit de itemii cu alegere multiplă, itemi de completare și întrebări structurate. La ultimul
subiect am folosit un eseu structurat prin intermediul căruia am vrut să evaluez abilitatea
elevilor de a actualize, organiza/reorganiza și structura în mod original informațiile și ideile,
abilitatea de a se exprima cu propriile cuvinte și de a formula un punct de vedere personal.

Rezultatele obținute au fost conform așteptărilor. Fiind clasa a VIII- a, cunosc foarte
bine elevii. Ca de fiecare data, s- au descurcat foarte bine la itemii cu alegere multiplă și la
 cei de completare. Întrebările structurate au pus câțiva elevi în dificultate iar la eseu numai
câțiva elevi s- au descurcat foarte bine. Este clar că trebuie lucrat și pe viitor la segmentul
,,competența de comunicare în limba maternă,, Voi folosi mai mult studiul individual pe
text, lucrul pe resurse, metode activ- participative.

15. A2.6.a Un opțional care să corespundă nevoilor elevilor dumneavoastră și care să

propună dezvoltarea unor competențe specifice, altele decât la trunchiul comun- sinteza 6

PROGRAMA PENTRU OPȚIONAL

1. Denumirea opționalului: ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

2. Tipul opționalului: C.D.Ș.

3. Aria curriculară: Om și societate

4. Clasa: a VII-a/ a VIII-a

5. Durata: 1 an, 2020-2021

6. Instituția de învățământ: Școala Gimnazială Scărișoara

7. Propunător: Cule Lăcrămioara

Competențe generale și competențe specifice

1.Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înțelegerea prezentului

1.1Extragerea informațiilor esențiale dintr-o sursă

1.2Folosirea limbajului adecvat în comunicarea orală și scrisă

1.3Utilizarea aparaturii digitale și a diferitelor instrumente necesare în atelierele de teatru

2.Aplicareaprincipiilorarteiteatraleînsituații diverse

2.1Exersarea atenției, a concentrării, a coordonării, a promtitudinii, aimaginașiei, a

sincronizăriiprinjocuriteatrale simple

2.2Descoperirea semnificațieidisciplineiși a lucruluiînechip

14. A2.6.b O programă de opțional

Nr............../..............

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SCĂRIȘOARA

ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

PROGRAMA PENTRU OPȚIONAL

CLASA a VII-a/a VIII-a

2020-2021
PROGRAMA PENTRU OPȚIONAL

8. Denumirea opționalului: ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

9. Tipul opționalului: C.D.Ș.

10.Aria curriculară: Om și societate

11.Clasa: a VII-a/ a VIII-a

12.Durata: 1 an, 2020-2021

13.Instituția de învățământ: Școala Gimnazială Scărișoara

14.Propunător: Cule Lăcrămioara

argument

Secole de-a rândul, oamenii au avut nevoie de teatru. E normal să ne întrebăm „de ce?ˮ.
Răspunsul ni- l dă unul dintre cei mai mari dramaturgi, englezul William Shakespeare,
care spunea: „Întreaga lume e o scenă și toți oameni-s actoriˮ, făcând astfel un tablou
complet al legăturii foarte puternice dintre teatru și viață. Putem spune că suntem
personaje vii într- o mare și adevărată piesă de teatru.

Dar dacă tot trăim cu adevărat într-o piesă, se poate pune întrebarea: de ce mai e
nevoie de teatru dacă trăim în teatru? Răspunsul ni-l dă tot Shakespeare care scria că
rostul teatrului a fost „ dintru începuturi și până acum, să-i țină lumii oglinda în față, să-i
arate virtuții adevăratele ei trăsături, lucrului de scârbă propriul său chip, și tuturor
vremurilor și vârstelor tiparul lor....ˮ, adică rolul teatrului a fost întotdeauna să fie
oglinda vieții, să pună în fața oamenilor momente din viața lor , care să devină pildă vie,
îndemn și punct de sprijin pentru fiecare din noi. Teatrul a avut deci menirea de a deveni
învățătorul oamenilor, așa cum și istoria este magistra vitae.

Atunci când vorbim despre educație, despre școală și despre instruirea ființei
umane, încă de la vârste fragede, vorbim de fapt despre descoperirea, câștigarea și fixarea
unor aptitudini necesare vieții. De aceea părinții își îndrumă copiii către practicarea
sporturilor, a artelor frumoase, a dansului, baletului, teatrului, iar în spațiul școlii
programa de studiu cuprinde materii care au ca scop câștigarea de cunoștințe noi și
descoperirea de disponibilități specifice unei meserii sau unei arte. În acest context amplu
 de educație Teatrul poate să dezvolte copilului: capacitatea de observare, imaginația,
concentrarea atenției,lucrul în echipă, dezvoltarea simțurilor, spontaneitatea,
memoria, gestionarea emoțiilor,intuiția, controlul conflictului, libertatea de exprimare
în public, aptitudinea de a crea o poveste, un scenariu, o piesă de teatru, o mască, un
costum, un decor.

Teatrul va sluji educația prin jocuri teatrale( jocul fiind atât de iubit și apreciat de
copii) și refuzând metode rigide de predare-învățare.În școală teatrul nu urmărește să
creeze actori ci să dezvolte viitorul om. Îi descoperă și îi pune în valoare calitățile, îl face
să fie stăpân pe el în situații de criză și îl ajută să își dezvolte imaginația și creativitatea.

Îl lasă să viseze și să nu-i fie rușine ....de el și să câștige puterea de a spune:„ Ăsta sunt
eu. Nu sunt perfect dar pot fi cel mai bun în meseria pe care visez să o facˮ.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1.Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înțelegerea prezentului

Competențe specifice Conținuturi Activități de învățare

1.1Extragerea
informațiilor esențiale
dintr-o sursă
1.2Folosirea limbajului
adecvat în comunicarea
orală și scrisă
1.3Utilizarea aparaturii
digitale și a diferitelor
instrumente necesare în
atelierele de teatru
1. ANTICHITATEA 1.Atelier confecționare măști,
 Teatrul grec- organizare, costume și decor.
spectacole, comedie, tragedie 2.Documentare
 Teatrul latin
1.Referat despre teatrul NOH
2.EVUL MEDIU 2.Vizionarea de filmulețe cu
 Farsa, dramaturgia bucăți din spectacole ale
teatrului asiatic
 Teatrul asiatic: chinez ,
indian,
Japonez
 1.Improvizație
3.RENAȘTEREA 2.Crearea unui scenariu
 Dramaturgia italiană 3.Atelier confecționare măști
renascentistă Commedia Dell̕ Arte
 Commedia Dell̕ Arte 4.Recitarea unui sonet de
 Teatrul spaniol Shakespeare
 Teatrul englez 5.Fișe de personaj din
dramaturgia shakeasperiană

1.Interpretare de mici
4. CLASICISMUL ȘI monologuri
SECOLUL LUMINILOR 2.Documentare și
 Moliere reconstituire a scenei în
 Carlo Goldoni secolul luminilor și în
 Goethe clasicism prin confecționarea
unor machete simple
imaginate de ei.

1.Vizită la cel mai apropiat

5. SCURTĂ ISTORIE A teatru
TEATRULUI ROMÂNESC 2. Vizionarea unei piese de
 Apariție și dezvoltare teatru

2.Aplicarea principiilor artei teatrale în situații diverse

Competențe specifice Conținuturi Activități de învățare

2.1Exersarea atenției, a concentrării, 1.Jocuri teatrale:
a coordonării, a promtitudinii, a 5.TEATRUL  Ține mingea sus
imaginașiei, a sincronizării prin CONTEMPORAN  Careul
jocuri teatrale simple  Dramaturgia  Unde-s mulți
2.2Descoperirea semnificației contemporană puterea crește
disciplinei și a lucrului în echipă  Utilitatea  Laserele
jocurilor  Insigna
teatrale  Indienii
  PROIECT  Lasă-te condus
FINAL-  Conversație în
UN grup
SPECTACOL  Colegul meu
 Oglinda
 Diferențe
 Refă linia
 JM(jockeyul
mișcător)
 Preia și dă
 Stai jos/stai sus
 Moș Ene
 Ce auzi?
 Morse
 Comoara de sub
scaun
 Frânghia
muzicală
 Mâna
magnetizată
 Picătura atenției
 Zombie
 Zum, zem, zim
 Numărătoarea
cu surprize
 Călătorie în
jurul lumii
SUGESTII METODOLOGICE
Demersul didactic specific acestei discipline va fi preponderent practic și va consta în:

- Exersarea competențelor specifice, experimentarea în clasă, în cadrul grupului de lucru,

prin exerciții, jocuri, improvizații de grup și individuale, scene- toate acestea sub
conducerea și observația profesorului.

- Dezvoltarea capacităților motrice generale, formarea unui cadru de expresie dezinhibată a

gândurilor și a sentimentelor proprii cu scopul de a dezvolta o personalitate armonioasă și
originală

- Vizionarea de spectacole de referință, audiții, discuții gen seminar

- Studii pentru acasă, referate, eseuri, teme de lectură. În cazul lucrărilor scrise se va
urmări exprimarea corectă, logica și coerența ideilor, concizia, claritatea

- Exprimarea, observația, cooperarea, jocul

 BIBLIOGRAFIE
1. Arta pe om, Adina Nanu, Ed. Compania, București, 2001

2. Istoria Teatrului Universal, Ileana Berlogea, Ed. Didactică și pedagogică,

București, 1981

3. Istoria Teatrului Universal, Ovidiu Drimba, Ed. Vestala, București, 2007

4. Jocuri teatrale, Bogdana Darie, Ed. U.N.A.T.C. Press, București, 2016

5. O poetică a artei actorului, Ion Cojar, Ed. Paideia, București, 1998

17. A3.1.1 Dezbatere online

Disciplina Consiliere și dezvoltare personală îi ajută pe copii

- să se cunoască mai bine

-să își construiască mai ușor relații cu cei din jur

-să învețe mai eficient

-să își găsească mai ușor drumul către ceea ce își doresc să devină cân vor crește

Ora de Consiliere și orientare personală ar trebui să ofere copiilor contexte în care să afle lucruri
despre sine și despre ceilalți în relație cu sine, să îi ghideze în a-și identifica propriile trăiri, gânduri ,
experiențe, să afle informații necesare pentru înțelegerea unor concepte, să propună activități
individuale și de grup în care copiii să aplice cele învățate.
 18. A3.1.2 Dezvoltarea încrederii elevilor dumneavoastră în propriile capacități de învățare

,,Deși pare de domeniul SF, inteligențaartificialăeste o noțiune care a apărutîncă din antichitate.
Înmitologiagreacă, de exemplu, se vorbeștedesprecreațiilemecanice ale zeuluiHefaistos.Înfolclorulevreu,
golemiisuntființeantropomorfice animate, create dinlut. Chiarșimonstruldoctorului Frankenstein,
personajul principal al povestiriilui Mary Shelley, face referire la ideea de inteligențăartificială, creată de
om.

Istoriainteligențeiartificialeașa cum esteeaperceputăînziua de astăzi – tehnologie care gândeșteca un

om – începe, însă, în a doua parte a secoluluitrecut. Odată cu invențiacomputerului digital înanii ‘40,
ideeaconstrucțieiuneimințiartificiale, electronice, a prins tot maimultcontur.

Bazelecercetăriiinteligențeiartificiale ,cadomeniu de cercetare, au fostpuseînvaraanului 1956

întimpulunui workshop la colegiulamerican Dartmouth. Ray Solomonoff, Marvin Minsky, și John
McCarthy suntceitreicercetătoricare au participatși au
coordonattoatelucrărileworkshopuluiîncadrulcăruia, peparcursul a aproape 6 săptămâni, s-au
trasatliniile care vorcălăuzicercetărileîndomeniul AI pentruurmătoareledecenii.,,

Lucrațiînperechi

Folosițicapunct de pornirearticolul de maisusșipregătițirealizareaunuireferat, utilizândtehnicacelor 6

pași, o strategie de căutareainformațiilorcasecvențălogică a învățării.

Pasul Cetrebuiesăfac
1. Definireasarcinii Stabilescsarcinapropriu-zisă ș ice tip de informațiisuntnecesare
2. Identificarearesurselor Realizez o listă a celormaipotriviteresurse
3. Accesarearesurselor Identificinformațiileesențiale, necesareînresurselestabilite
4. Utilizareainformației Stabilescplanulreferatului,extragideileprincipale,
organizezinformațiile, menționezsursele
5. Sinteza Definitivezreferatul
6. Evaluarea Verificceamlucrat,
organizezprezentarea.Ceașputeaîmbunătățipeviitor?

Foloseșteurmătoareaschemă de evaluarepentru aanaliza o eventualănereușităînînvățare:

Când(descriusituația) am greșitpentrucă(……) șimăsimt(….)darpeviitor pot îmbunătăți(….)și pot

procedaașa(…)pentru a obținerezultatediferite.

Atuncicândcrezicăpoțisăînveți, chiarpoți!

19. A3.1.3 Descrierea unei activități de învățare ca RED

Am realizat un test- joc pentru clasa a V-a , la Unitatea Orientul Antic pe platforma
WordWall. Este deosebit de atractiv pentru copii mai ales că are mai multe variante:

Potrivește

Găsește perechea

Sparge balonul

Cuvinte încrucișate

Chestionar

Roata aleatoare

Anagramă

Cărți aleatorii

Căutarea de cuvinte

Deschide caseta

Spânzurătoarea

Am creat o resursă educațională deschisă pe care o pot folosi atât în online cât și la orele
obișnuite . Deasemenea toate variantele testului sunt imprimabile și le pot folosi la teste
scrise.
20. A3.1.4 Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

Elevi

Am în clasă un elev cu dizabilități. Nu se poate deplasa singur fiind dependent de căruciorul

cu rotile. Copilul are o fire agreabilă, este inteligent și foarte demn. Este iubit de colegii de
clasă dar și de ceilalți.

Idei de activități

Rolul meu ca profesor al acestui copil este acela de a-l face să se simtă la școală, un copil
absolut normal.

Nu- l favorizez niciodată dar, subtil, am grijă ca el să fie în siguranță atât fizic cât și
emoțional.

Îl așez în prima bancă, eventual cu un coleg care îi e prieten și care este dispus să îl ajute la
nevoie
Materialele didactice care îl ajută la învăţare să fie la îndemâna lui;

Organizez jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia

Folosesc tehnici dramatice pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare

Vizionarea unor filmulețe educative și pentru creșterea încrederii în sine

Pentru că el absentează frecvent voi face un Plan de remediere

Strategii de învățare

Învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;

Tratarea diferențiată;

Metode activ-participative şi practice (jocul de rol, jocul didactic, Explozia stelară,

Ciorchinele, Cubul, Turul galeriei etc. - adaptate);

Învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;

Motivarea copilului prin valorizarea hobby urilor sale

Resurse

material didactic adecvat și ușor de manipulat, mijloace de predare/învățare

multisenzoriale și distractive,mijloace IT (calculator, videoproiector, tabletă, CD-uri etc.),
cărți/reviste cu imagini, RED uri, planșe tematice afișate permanent în clasă etc.

Evaluare

observarea sistematică a comportamentului, evaluări orale și scrise diferențiate

autoevaluarea,aprecieri verbale,fișe de observare a comportamentului, a progresului

Părinți

Consultări permanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune
și a cunoașterii mai bine a elevului.

Activități comune cu invitați de specialitate - psihologi, profesori de sprijin, consilieri școlari .

Implicarea în proiecte diverse.

 Lectorate

Dezbateri

Mese rotunde

Workshop-uri

Cadre didactice 

Plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;

Simpoziane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES Ateliere de

lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice