Evaluare M2. Aplicarea la clasă.

Jurnal reflexiv (270 min)

În lumina concluziilor dvs. de până acum, începeți aplicarea la clasă a unității de învățare proiectate
la Activitatea 2.3.a. Aplicați 2 ore din UI; documentați aplicarea cu dovezi din derularea la clasă (teme ale
elevilor, produse realizate etc). Scrieți max. 1 pagină de jurnal reflexiv referitor la modul în care a decurs
fiecare oră. Încercați să răspundeți la următoarele întrebări: ce am intenționat? ce am obținut? ce reacții au
avut elevii (pozitive, negative)? ce feedback am oferit elevilor? ce aș fi putut face mai bine? ce îmi propun
pentru data următoare?
Înscrieți în acest spațiu pagina de jurnal (fără imagini).

Studiul disciplinelor Comunicare în limba română (în clasa pregătitoare, clasele I și a II-a) și a
disciplinei Limba și literatura română (clasele a III-a – a IV-a) asigură o dezvoltare progresivă a
competențelor de comunicare, prin valorificarea experienței specifice vârstei elevilor.
Ca aspect inovator, în curriculumul național, disciplina Comunicare în limba română are în vedere
modelul comunicativ-funcțional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de
receptare a mesajului oral și scris, precum și cele de exprimare orală și scrisă.
Competența de comunicare în limba română/ în limba maternă este parte a setului de competențe
cheie pentru învățare pe parcursul întregii vieți care a fost promovat prin Recomandarea Parlamentului și a
Consiliului în dec. 2006 la nivelul UE. Competența de comunicare poate fi privită ca o categorie de
competențe esențială, în absența căreia nu se poate construi nici cunoaștere/ învățare, nici relaționare. Este
un element cheie pentru reușita persoanei și pentru dezvoltarea altor competențe-cheie.
Programele școlare pentru disciplinele Comunicare în limba română și Limba si literatura română au
fost elaborate potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competențe.
Competențele specifice și conținuturile cuprinse în programele școlare sunt în strânsă corelație.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora.
Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care
valorifică experiența concretă a elevului și integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare
variate.
Activitățile de învățare reprezintă ansambluri de sarcini de lucru contextualizate, bazate pe
conținuturi ale învățării, prin care se dezvoltă competențele specifice.

CE AM INTENȚIONAT ?
Raportat la cele menționate mai sus, am aplicat la clasă unitatea de învățare proiectată la Activitatea
2.3.a.  și am realizat prezentul jurnal reflexiv referitor la modul în care a decurs fiecare oră.
Unitatea de învățare: ALAIUL PRIMĂVERII, aplicată la clasa pe care o coordonez, clasa a III-a.
Conform cerinței, „Aplicați 2 ore din UI” voi prezenta prima oră în care elevii au luat contact cu textul
nonliterar și ultima oră, evaluarea textului nonliterar.
Conținuturi din programă vizate (detalieri) - textul nonliterar
Text suport: „De unde a apărut prima sămânță?,” de dr. Karen James
Competențe vizate:
3.1.- Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau literare
3.3. - Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
2.1. - Descrierea unui obiect/ unei ființe din universul apropiat pe baza unui plan simplu
Activități de învățare – prima oră:
Lectura explicativă, cu creionul în mână, a textului nonliterar „De unde a apărut prima sămânță?”, de dr.
Karen James, derulată astfel:
-conversație pregătitoare despre domeniul la care se referă textul (floră), explicarea anticipată a cuvintelor
care ar îngreuna înțelegerea textului,
-lectura fragmentată a textului, explicarea termenilor științifici „spori”, „a germina”, sesizarea ideilor
principale,
-conversație asupra textului pentru înțelegerea corectă a lui (evidențierea aspectelor educative ale textului),
- recitirea textului de către elevi și explicarea motivată (cauză-efect) a fenomenului științific prezentat.
Resurse:
-materiale: manuale, caiete, creioane, imagini din manual,
-temporale: 4 ore
-forme de organizare a colectivului: frontal, individual
Evaluare - evaluarea prin proiect
„Germinarea plantelor” (Cum prezint o temă după un plan?)
 Cerință : „Puneți la încolțit, pe o farfurie cu vată îmbibată cu apă, boabe de grâu, porumb și fasole.
Observați timp de 2-3 săptămâni ce se întâmplă. Completați o fișă de observare asemănătoare celei date.
Realizați desene pentru a marca stadiile de dezvoltare a plantelor.
Fișă de observare:
Tipul Săptămâna I Săptămâna a II-a
sămânței Observații Observații
grâu ... ...
porumb ... ...
fasole ... ...

 Realizarea activității:
a) Elevii (30 la număr) au fost împărțiți în 6 (șase) grupe a câte 5 (cinci) elevi.
b) Grupele au primit planul de lucru următor:
 Plan de lucru:
-Împărțim sarcinile.
-Adunăm materialele.
-Punem semințele la încolțit.
-Udăm periodic.
-Observăm zilnic plantele.
-Notăm observațiile.
-Desenăm etapele germinației.
-Formulăm concluzii.
 Prezentați rezultatele proiectului după planul dat.
-Când a germinat fiecare tip de sămânță?
-Câte semințe eu germinat în prima etapă? Dar ulterior?
-Ce aspect are planta? Cum s-a modificat înălțimea?

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
-Ce părți componente se disting?
-Ce concluzii putem formula?

CE AM OBȚINUT?
Am obținut predarea-învățarea-evaluarea textului nonliterar. Raportarea la conținuturile învățării s-a
făcut din perspectiva formării competențelor vizate.

CE REACȚII AU AVUT ELEVII (POZITIVE, NEGATIVE)?

La sfârșitul activității elevii au primit următoarea sarcină de lucru: „Redactați un fluturaș prin care să
comunicați rezultatele proiectului «Germinarea plantelor»”.(Fluturașul este un mesaj scris scurt, formulat
clar și concis, care comunică rezultatul sau concluziile unei activități.) Fluturașii au fost afișați la panoul
clasei.
Din analiza fluturașilor am constatat despre competența specifică vizată: „2.1. - Descrierea unui
obiect/ unei ființe din universul apropiat pe baza unui plan simplu”, (realizată prin activitatea de învățare
descrisă mai sus) faptul că si-a atins scopul.
Consider că la bază reușitei, foarte important pentru elevi a fost procesul de realizare a sarcinii de
lucru, acesta fiind considerat ca fiind strict necesar pentru realizarea competenței. Sarcina de lucru îi
motivează pe membrii grupului să depună eforturi pentru realizarea ei dar, important este ca aceasta să fie
precis formulată și bine înțeleasă de elevi.
Unul dintre procesele dominante în activitatea clasei îl constituie cel de comunicare, proces de care
depinde și realizarea sarcinii de lucru de către elevi. Îndeplinirea de către toți membrii grupului-clasă a unui
ansamblu de sarcini determină conturarea rolurilor ce se atribuie fiecărui elev în funcție de resursele
personale ale acestuia. Prin urmare elevii s-au implicat activ în demersul de explorare, investigare și
realizare a proiectului. Au participat cu bucurie și interes în realizarea sarcinilor de lucru propuse; și-au
asumat diferite roluri, au dat dovadă de inițiativă și au venit cu idei noi, originale. Au prezentat pe rând,
proiectele, menționând partea lor de implicare în proiect, după care au răspuns corect la întrebărilor
colegilor, valorificându-și astfel experiența de învățare.

CE FEEDBACK AM OFERIT ELEVILOR? CE AȘ FI PUTUT FACE MAI BINE?

Caracteristica esențială a activității o reprezintă abordarea acesteia, atât în termeni de procese, cât și
de procedee privind măsurarea rezultatelor învățării.
La nivelul clasei am insistat pe anumite inovații, rezultate din complementaritatea metodelor
tradiționale cu altele noi, moderne (Lectura explicativă, cu creionul în mână, a textului nonliterar/proiectul ).
Activitatea de evaluare presupune desfășurare, procesualitate, reglare, autoreglare. Pentru evaluarea
proiectelor am avut în vedere:
 măsurarea și aprecierea obiectivă a rezultatelor;
 adoptarea unor decizii și măsuri ameliorative;
 emiterea unor judecăți de valoare;
 feedback-ul oferit elevului;
 cunoașterea criteriilor/normelor cu care se evaluează, creșterea gradului de adecvare la situații didactice
concrete;
 discutarea criteriilor cu elevii.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 CE ÎMI PROPUN PENTRU DATA URMĂTOARE?
Îmi propun și pe viitor ca raportarea la conținuturile învățării să o realizez din perspectiva formării
competențelor vizate. Demersul educativ va ține cont de particularitățile de vârstă și individuale ale
colectivului de elevi.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020