UN EXEMPLU DE BUNE PRACTICI DE ORGANIZARE A CONȚINUTURILOR ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR:

FORMAREA COMPETENŢELOR CHEIE PRINTR-O OPERĂ LITERARĂ

Biro Éva, Şcoala Gimnazială „Elekes Vencel”, Suseni

Kurkó Jácinta, Şcoala Gimnazială „Elekes Vencel”, Suseni

Termenul de conţinut poate fi definit ca substanţa cea mai reală, mai concretă, a procesului
de învăţare-educare, ceea ce se predă de către profesor şi ceea ce se învaţă de către elevi prin acest
proces. Conţinuturile formează bazele materiilor şcolare şi activităţilor educative dezvoltate.
Folosind metode, mijloace şi forme de activitate adecvate, continuturile vor fi abordate de către
elevi, vor fi prelucrate, stocate, reproduse, aplicate pentru a atinge obiectivele stabilite; aşadar ele
reprezină materia prin care vor fi realizate obiectivele. De exemplu Roman I. defineşte conceptul de
conţinut ca „un volum de cunoştinţe, deprinderi şi priceperi, ce trebuie transmise şi respectiv
însuşite de elevi, în vederea realizării sarcinilor instrucţiei şi educaţiei şcolare'” (I. Roman şi
colab., 1970). Aşadar, noi profesorii trebuie să avem în vedere conţinuturile aflate la baza
procesului educativ, pentru a atinge scopurile propuse şi pentru dezvoltarea competenţelor.

Competenţele cheie

Competenţele cheie reprezintă de fapt ideea de învățare pe tot parcursul vieții şi există o
recomandare care îndeamnă guvernele UE să includă predarea și învățarea lor în strategiile
procesului educativ. În total sunt identificate opt competențe-cheie care sunt fundamentale pentru
fiecare persoană în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere.Fiecare dintre aceste competenţe
cuprind cunoştinţe, deprinderi şi atitudini.

În ceea ce urmează vă prezetntăm un exemplu de bune practici, interesant pentru dezvoltarea

acestor competenţe, într-o formă de proiect printr-o operă literară. Disciplina aleasă este limba și
literatura română, grupa ţintă fiind o clasă, cu posibilitatea de a fi adaptat pentru diferite categorii de
elevi. Subiect proiectului este Baltagul de Mihail Sadoveanu, dar poate fi regândit pentru orice altă
operă literară. Un alt scop al proiectului este folosirea diferitelor mijloace digitale pentru a menţine
atenţia şi entuziasmul elevilor pe tot parcursul proiectului.

1. Comunicare în limba maternă: Elevii îşi exprimă opinia lor privind acțiunea operei,
personajele, locul și timpul acțiunii, apoi împărtășesc ideile lor despre modul cum să
prelucrăm cunoștințele nou însușite cu aplicații şi platforme digitale. De exemplu: să
realizăm profiluri de pe rețelele de socializare pentru personaje, să scriem știri legate de
 întâmplările operei, să elaborăm CV-uri pentru personajele principale, să scriem o scurtă
recomandare despre roman, etc.
2. Comunicare în limbi străine: Elevii își imaginează că sunt martorii evenimentelor
întâmplate cu Vitoria Lipan și când apare un reporter pentru a vorbi cu dânsa, ei trebuie să
traducă și s-o ajute în comunicare. Interviul se realizează sub forma unui dialog ori în limba
maghiară, ori în engleză sau altă limbă învățată.
3. Competențe matematice, științifice și tehnologice: Elevii calculează lungimea drumului
parcurs de Vitoria Lipan și Gheorghiță până ce au găsit rămășițele soţului. La acest exercițiu
folosesc aplicația Google Maps sau Maps.me. O altă grupă calculează timpul de mers pe jos
dacă corespunde cu durata întâmplărilor din roman. La acest exercițiu se folosesc și
cunoștințele geografice (ex.localitățiile și denumirile geografice), fizice (ex. viteza de mers).
4. Competența digitală: Elevii folosesc tot feluri de aplicații interactive pentru a realiza
produse cât mai interesante. Unele aplicații sunt arătate de profesoară (maps.me, canva.com,
menti.com, etc.), iar altele sunt aplicațiile lor folosite foarte des(Instagram, Facebook,
fakechatapp.com, vivavideo, etc.) pe care acuma le folosesc cu un alt scop: pentru a crea
dialoguri, caracterizări, scurte filmulețe.
5. A învăța să înveți: Elevii vor face profiluri pe Instagram și Facebook al personajelor, din
care vor scrie câte o caracterizare scurtă despre personaje. Aceste caracterizări se vor
compara cu cele aduse de profesoară și împreună vor căuta trăsăturile și punctele comune.
6. Competențe sociale și civice: Elevii vor lucra împreună (în grupe sau în perechi), vor
distribui produsele lor pe o pagină comună (padlet.com sau trello.com) și vor adăuga
comentarii unii pentru ceilalți.
7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat: Elevii trebuie să aducă idei pentru a realiza ceva
interesant având la bază acțiunea. O grupă propune organizarea unei dezbateri la judecătorie,
ei se împart în roluri, aranjează clasa, etc. Cealaltă grupă propune realizarea unui video din
scene alese de ei, pentru a avea un trailer elevilor care trebuie să citească romanul.
8. Sensibilizare și exprimare culturală: Elevii vor fi rugați să caute aspectele comune în
tradiția română prezentate în roman și în tradiția secuiască (muzică, obiceiuri, superstiții,
îmbrăcăminte, religie, etc.)

ps. La un astfel de proiect pot fi utilizate și alte exerciții, totul depinde de comunitatea din clasă
pentru că aici profesorul nu are un rol autoritar, ci unul de mentor, îi ajută elevii (mai ales în a le
corecta greșelile) și supraveghează munca lor, fără a interveni brusc. Profesorul devine un fel de
coleg pentru elevi.
Anexe din munca elevilor
BIBLIOGRAFIE

 https://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/CONTINUTURILE-
INVATAMANTULUI13296.php

 Carmen Creţu, Teoria curriculum-ului şi conţinutul învăţământului, Ed. Universităţii

Al.I.Cuza Iaşi, 1999
 https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/lifelong-learning-key-
competences.html
 https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/04/Competente-cheie-europene.pdf