PROIECT DE LECTIE

Scoala cu clasele I VIII Zoresti

Clasa a VI a
Data 15 dec 2006
Profesor Todorut Doina
Unitatea de invatare: Europa-Geografie Umana
Subiectul lectiei: Cai de comunicatie
Tipul lectiei: Comunicare, insusire de cunostinte
Scopul lectiei:
Informativ: cunoasterea principalelor cai de comunicatie;
formarea capacitatii de a stabili o clasificare a cailor de
comunicatie.
Formativ:lucrul cu harta,deprinderea de a interpreta textul;
cultivarea interesului pentru studiul individual;
sa utilizeze informatia din sistemele multimedia.

Obiective de referinta:
O.1.8 sa perceapa ordinea unor fenomene prezentate sau observate;
O.4.1 sa utilizeze metode si tehnici de munca intelectuala;
O.4.2 sa transfere cunostinte de la un capitol la altul,de la o disciplina la
alta;
O.5.1 sa inteleaga importanta conservarii mediului inconjurator
Resurse materiale:Manuale de geografia Europei pentru clasa a VI-a,
autori Octavian Mandrut, Silviu Negut; Viorela Atanasiu, Ion Marin, Dan
Dumitru; Daniela Strat, Manuela Popescu.Fotografii,imagini din
reviste,din ziare,atlasul geografic scolar,harta fizica a Europei.
Resurse procedurale: analiza imaginilor si reprezentarilor
schematice,explicatia,comparatia,conversatia,observatia,munca cu
manualul,STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT,brainstorming-
ul,tehnica ciorchinelui, discutia.
Strategii: dirijata, cognitiva, euristica.
Moduri de organizare a activitatii: frontal, individual, grupal.
Evaluare: Ce dovezi exista ca elevii au invatat lectia?
 1. De continut: raspunsurile la intrebarile orale, completarea
ciochinelui.
2. De utilizare a operatiilor gandirii: explicarea criteriilor de
clasificare a cailor de comunicatie, efectuarea analogiilor si
comparatiilor, identificarea efectului negativ al dezvoltarii
activitatilor umane asupra mediului natural, identificarea masurilor
care se iau pe plan european si international pentru preintampinarea
poluarii si refacerii calitatii mediului.

DEMERS DIDACTIC CAILE DE COMUNICATIE

Organizarea clasei si captarea atentiei

Pentru a capta atentia elevilor, profesorul recurge la seturi de imagini si
articole din reviste geografice cu referire la diferitele mijloace de
transport mai vechi si mai noi.
Trecerea la urmatorul moment al lectiei se poate face sub forma unei
intrebari frontale: Astazi vom vorbi despre transporturile si caile de
comunicatie.
Se precizeaza pe intelesul elevilor obiectivele operationale ale lectiei

Familiarizarea cu noile cunostinte

Foarte pe scurt se aminteste momentul nasterii formelor de transport.
Se face deosebirea intre cei doi termeni de baza: transporturi si cai de
comunicatie.
C u ajutorul elevilor se face o reprezentare a tehnicii ciorchinelui pentru
clasificarea transporturilor: terestre, navale, aeriene si speciale.
Se solicita elevilor sa scrie in caiete ceea ce cred ca stiu despre fiecare
dintre aceste tipuri de transporturi.
Se noteaza toate aceste informatii enuntate de elevi pe o plansa in fata
clasei.
Se cere elevilor sa reflecteze individual si sa noteze in caiete ceea ce ar
vrea sa stie despre fiecare tip de transporturi.
Se noteaza intrebarile elevilor pe o plansa in fata clasei.Se cere elevilor
sa foloseasca imaginile din manual, sa analizeze imagini din reviste de
geografie.In urma acestor analize se completeaza fise de observare
sistematica.
Elevii lucreaza individual si apoi discuta in cadrul grupului.Raportorul
fiecarui grup prezinta produsul activitatii in fata clasei.
Se cere elevilor sa citeasca textul din manual si sa realizeze tabelul
SINELG.
V + - ?
Informatii care Informatii noi Informatii care Informatii
se confirma se contrazic ceea neclare
ce stiau elevii

Elevii completeaza tabelul individual, discuta in cadrul grupului, apoi

raportorul fiecarui grup prezinta in fata clasei si se lamuresc eventualele
erori.

Consolidare/fixare
Se solicita elevilor sa realizeze un ciorchine in care sa se precizeze ce au
invatat.Elevii lucreaza in grup.Raportorul prezinta ciorchinele in fata
clasei.
Se prezinta elevilor un ciorchine model cuprinzand informatiile generale
despre transporturile de toate tipurile, astfel incat ei sa-si poata face
corecturi si completari.
Elevii sunt solicitati sa se intoarca la lista vreau sa stiu si sa selecteze
intrebarile la care nu au primit raspuns.In limita timpului disponibil se
raspunde cerintelor elevilor, urmand sa se faca unele completari in cadrul
activitatii independente de acasa.
Se cere elevilor sa rezolve cerintele dintr-o fisa de evaluare formativa.
Asigurarea retentiei se realizeaza astfel: se prezinta elevilor o plansa cu
rezolvarea corecta a itemilor din fisa si se lamuresc eventualele erori.Pe
baza baremului de notare se cere elevilor sa se autoevalueze folosind
culoarea verde.
Pentru asigurarea transferului de cunostinte se indica elevilor materialul
informativ necesar aflarii raspunsurilor la intrebarile nerezolvate din lista
vreau sa stiu.
Ca o concluzie se solicita elevilor sa se faca aprecieri asupra modului in
care s-a desfasurat activitatea.Se fac aprecieri asupra modului in care
elevii s-au implicat in desfasurarea activitatii
 Bibliografie

Suport curs Program de dezvoltare profesionala pe baza activitatii

proprii desfasurata in scoala Mentor Albu Florinel
Bernadette Merenne Schoumaker Didactica geografiei Editura ALL,
Bucuresti,1998
Maria Eliza Dulama Modelul invatarii depline a geografiei Editura
Clusium Cluj Napoca, 2004
www.didacticageografiei.ro
didactica.ro
 PROIECT DE LECTIE

Scoala cu clasele I VIII Zoresti

Clasa a V a
Data 10 nov 2006
Profesor Todorut Doina
Unitatea de invatare: Relieful Pamantului
Subiectul lectiei: Vulcanii
Tipul lectiei: Comunicare, insusire de cunostinte
Scopul lectiei:
Informativ: cunoasterea principalelor cauze, a modului de
manifestare si efectele vulcanilor;
formarea capacitatii de a stabili o clasificare a vulcanilor
Formativ:lucrul cu harta,deprinderea de a interpreta textul;
cultivarea interesului pentru studiul individual;
sa utilizeze informatia din sistemele multimedia.

Obiective de referinta:
O.1.2 sa perceapa ordinea unor fenomene prezentate sau observate;
O.2.2 sa reletioneze corect obiecte din realitate cu pozitia lor pe un
suport cartografic;
O.3.1 sa defineasca sensul termenilor de baza;
O.4.1 sa descrie coerent un fenomen folosind o reprezentare a acestuia;
O.5.1 sa dovedeasca interes pentru cunoasterea mediului inconjurator.
Obiective operationale:
COGNITIVE.Pe parcursul acestei lectii elevii trebuie sa fie capabili:
1. sa descrie un aparat vulcanic;
2. sa cunoasca principalele tipuri de eruptii vulcanice si vulcani;
 3. sa identifice zonele de pe glob in care sunt raspanditi
vulcanii;
4. sa cunoasca rolul vulcanismului in Romania;
5. sa cunoasca urmarile si importanta vulcanilor.
PROCEDURALE. Pe parcursul acestei lectii elevii trebuie sa fie
capabili:
1. sa analizeze fotografii, desene schematice pe baza intrebarilor;
2. sa utilizeze manualul scolar;
3. sa descrie secvente din filmele propuse;
4. sa structureze informatiile in scheme logice;
5. sa completeze la finalul lectiei fisa de evaluare.
ATITUDINALE. Pe parcursul acestei lectii elevii trebuie:
1. sa lucreze ordonat in caietele de notite;
2. sa efectueze o sarcina de lucru in timpul acordat.

Resurse materiale:Manuale de Geografia Generala pentru clasa a V-a,

autori Jana Ionascu, Dan Dumitru; Daniela Strat,Constantin
Furtuna.Fotografii,imagini din reviste,din ziare,desene
schematice(aparatul vulcanic),schite ale eruptiilor vulcanice, atlasul
geografic scolar,harta fizica a lumii.
Resurse procedurale: analiza imaginilor si reprezentarilor
schematice,explicatia,comparatia,conversatia,observatia,munca cu
manualul,lucrul cu harta, STIU/VREAU SA STIU/AM
INVATAT,brainstorming-ul,tehnica ciorchinelui, discutia.
Strategii: dirijata, cognitiva, euristica.
Moduri de organizare a activitatii: frontal, individual, grupal.
Evaluare: Ce dovezi exista ca elevii au invatat lectia?
1. De continut: raspunsurile la intrebarile orale, completarea corecta a
fisei de evaluare.
2. De utilizare a operatiilor gandirii: explicarea cauzelor, a modului de
manifestare si consecintele vulcanilor, efectuarea analogiilor si
comparatiilor.
 Bibliografie

Suport curs Program de dezvoltare profesionala pe baza activitatii

proprii desfasurata in scoala Mentor Albu Florinel
Bernadette Merenne Schoumaker Didactica geografiei Editura ALL,
Bucuresti,1998
Dan Balteanu, Alexe Radita Hazarde naturale si antropogene Editura
Corint Bucuresti, 2001
Maria Eliza Dulama Modelul invatarii depline a geografiei Editura
Clusium Cluj Napoca, 2004
www.didacticageografiei.ro
didactica.ro
 PROIECT DE LECTIE

Scoala cu clasele I VIII Zoresti

Clasa a VII a
Data 12 ian 2007
Profesor Todorut Doina
Unitatea de invatare: Africa
Subiectul lectiei: Africa asezare geografica
Tipul lectiei: Comunicare, insusire de cunostinte
Scopul lectiei:
Insusirea unor cunostinte specifice despre locul Africii intre celelalte
continente; suprafata si pozitia sa pe glob si fata de continentele
limitrofe, forma continentului, simetria sa fata de Ecuator, simetria
meridianului de 200E;
Consecintele imediate ale asezarii continentului african (climatice,
influente oceanice, cai navigabile de interes mondial).
Obiective operationale:
Capacitati de comunicare: sa utilizeze corect notiunile de
longitudine, latitudine, Ecuator, tropice, stramtoare, istm, puncte
extreme ale unui continent (tara, regiune); sa realizeze o prezentare
proprie a asezarii acestui continent.
Capacitati de tip cognitiv: sa precizeze raportul de marime
(suprafata) intre Africa, Asia si Europa; sa situeze Africa in raport de
zonele climatice; sa ierarhizeze localizarile Africii (matematica, fata
de alte continente si oceane, fata de zonele climatice, eventual fata de
Romania); sa enumere reperele si caracteristicile spatiale (capuri
extreme, mari marginase, Ecuator, si tropice, canalul de Suez etc.);sa
localizeze tarile cu iesire la diferitele mari si oceane (pe planiglob,
 harta murala a Africii); sa foloseasca atlasul in delimitarea
obiectivelor goegrafice solicitate; sa efectueze pe harta masuratori de
distanta la scara (latimi, lungimi, distanta fata de Romania); sa
precizeze fusurile orare intre care se incadreaza continentul (sau, cel
putin, sa aprecieze numarul de fuse orare); sa aprecieze, intuitiv si la
prima vedere, daca Africa are unele conditii bune de dezvoltare
economica(raportate la Europa si Asia) si, mai ales, intre care parti
ale sale prezinta conditii optime; sa aprecieze importanta acestei
asezari in contextul istoric; sa aprecieze daca tarmurile Africii ofera
conditii bune pentru localizarea de porturi; sa aprecieze prin
compararea aspectului tarmurilor africane si americane daca Africa a
fost in trecutul geologic mai mare; sa imagineze evolutia in timp si
pe glob a continentului; sa creeze scenarii ale unei posibile evolutii
viitoare.
Atitudini: sa dezvolte interesul si respectul pentru alte culturi; sa se
implice in problemele copiilor de pe continentul african prin
dezvoltarea chiar a unor contacte.
Extinderi: sa integreze corect pozitia Africii pe glob, sa localizeze
pozitia si sa descrie forma Africii si a celorlalte continente.

Demers didactic

Fiecare continent are caracteristicile si particularitatile sale. Cand

sunt bine alese si motivate ele explica, uneori prin comparatie, si
caracteristicile tarilor ce se dezvolta in cadrul lor.
In ceea ce priveste Africa, ea se remarca prin simatria fata de
Ecuator si aplicarea clara a legii zonalitatii geografice (pentru clima,
vegetatie si soluri) de-o parte si alta fata de prima paralela a globului.
Africa se individualizeaza si prin legea diversitatii regionale si
locale. Observarea abaterilor de la legea zonalitatii geografice si
explorarea cauzelor acestora (relief, directia vanturilor, influenta
oceanica, gradul de continentalism s.a.) poate fi realizata prin
intermediul unor scurte filme documentare sau prin proiectii de
diapozitive, ce conduc la cresterea atractivitatii orelor de geografie.
 Momentul 1: Organizarea clasei si captarea atentiei
Pentru a capta atentia elevilor, profesorul poate recurge la seturi de
diapozitive, documentare video scurte sau articole din reviste geografice,
stiri mass-media de ultima ora cu referire la un aspect geografic
caracteristic continentului african (inundatii, secete etc.).
Trecerea la urmatorul moment al lectiei se poate face sub forma
unei intrebari frontale: Recunoasteti despre ce continent este vorba?
astazi vom vorbi despre Africa.
Momentul 2:Familiarizarea cu noile cunostinte
Asezare
Prima caracteristica pentru toate continentele eate asezarea pe
glob, din care decurg si alte aspecte fizico-geografice.
Profesorul localizeaza pe planiglob Africa si solicita elevii sa
deschida manualul la pagina respectiva. Folosind o harta murala a
Africii, cadrul didactic marcheaza doua coordonate binecunoscute care
strabat acest continent: Ecuatorul si meridianul de 00 si insista asupra
punctului de intalnire (Golful Guineei). Elevii, cu ajutorul hartii din
manual, determina si localizeaza apoi pe harta murala punctele extreme:
cele de est (Capul Guardafui= pazeste-te si fugi), de vest (Capul Verde),
de nord (Capul Blanc) si de sud (Capul Acelor)
Cadrul didactic intervine cu intrebari scurte: care este lungimea
Africii? Care este latimea? Cam pe unde trece meridianul de 200E?
(comparati cu Romania, folosind atlasul geografic). Elevii
concluzioneaza: latimea cea mai mare se gaseste intre ...(Ecuator si
Tropicul Racului, deci in nord), iar profesorul o noteaza pe tabla.
Se solicita elevilor sa urmareasca lungimea de la nord la sud a
continentului si concluzioneaza, notand pe tabla: situarea Africii in zona
calda si simetria continentului fata de Ecuator (370N si 350S).Este
important de precizat ca zona calda se refera doar la temperaturi (de tip
ecuatorial pana la inclusiv subtropicale);adaugand si precipitatiile, apar
insa mai multe zone, mai inguste, care dau tipurile de climate: ecuatorial,
subecuatorial, tropical si subtropical (inclusiv de nuanta mediteraneeana
invatata la Europa).

Forma, vecini
Profesorul face, pe scurt, trecerea la forma Africii, folosindu-se de
o alta intrebare frontala: Cu ce figura sau figuri geometrice putem
asemana forma continentului african? ( cu un trapez la N de Ecuator, de
care lipim un triunghi dreptunghic, plasat in partea de sud-est).
Elevii sunt solicitati sa descopere vecinii acestui continent cu
ajutorul hartii din manual, dupa care sa faca localizari si pe harta murala,
in timp ce profesorul noteaza informatia pe tabla. Se poate incepe cu cele
doua oceane (Atlantic si Indian) si continua apoi cu Europa si Asia. Se
insista mai mult asupra Mediteranei (si rolul ei pentru clima, economie,
culturi antice), a Gibraltarului si Canalului Suez si se discuta
desprinderea Peninsulei Arabia de Africa.
Tarmuri
Folosind harta din manual, profesorul solicita, pe baza lucrului in
echipe de cate doi, o descriere sumara a tarmurilor, caracteristicile
acestora urmand sa fie notate in caietpe puncte.
Trei echipe sunt indemnate apoi sa-si expuna rezultatul analizei,
folosindu-se de harta murala. Cu ajutorul profesorului se evidentiaza, ca
o concluzie generala, lipsa de articulatii(dovada: Africa are la o suprafata
de 30 mil. Km2, 30 500 km de tarm, pe cand America de Nord si
Centrala, la numai 24 mil km2, are 75 500 km de tarm. Cauza: Africa este
un continent masiv, in principal un scut vechi(precambrian ), cu tarmuri
inalte. Concluzia: lipsa porturilor, ca urmare a tarmurilor nefavorabile
construirii acestora. Aceasta concluzie face trecerea spre ultimul punct al
lectiei, putand raspunde la urmatoarea intrebare: De ce europenii au
cunoscut Africa inferioara si sudica numai in secolul al XIX-lea?
Caracteristici specifice
Folosindu-se de etapele principale de cunoastere a continentului si
pe baza motivelor social- economice ce le-au impulsionat (scrise in
manual) profesorul poate accentua doua aspecte specifice Africii:
Tarmurile inalte ce ridica piedici mari in ancorarea navelor;
 Discontinuitatea pe care o prezinta desertul Saharei, cel mai
mare de pe glob, ca o piedica naturala in deplasarile de
populatie spre sud.
Momentul 3:Consolidare/fixare
Cu ajutorul elevilor se reia esentialul din informatia transmisa,
urmarindu-se firul logic care leaga faptele unele de altele: Unde se
situeaza Africa pe glob? Ce importanta are acest lucru pentru
clima? Care este caracteristica generala a tarmurilor? Cum se
explica acest lucru? Ce importanta a avut acest fapt in istoria
cunoasterii Africii de catre europeni?
Profesorul enunta tema pentru acasa. Dupa ce citesc si textul din
manual elevii trebuie sa argumenteze in scris parerea lor(pro
saucontra) referitoare la urmatoarea afirmatie: Tarmurile inalte si
desertul au aparat Africa neagra impotriva europenilor.
 BIBLIOGRAFIE

Suport curs Program de dezvoltare profesionala pe baza activitatii

proprii desfasurata in scoala Mentor Albu Florinel
Bernadette Merenne Schoumaker Didactica geografiei Editura ALL,
Bucuresti,1998
Maria Eliza Dulama Modelul invatarii depline a geografiei Editura
Clusium Cluj Napoca, 2004
Pose, G si colaboratorii Geografie- manual pentru clasa aVII-a, editura
ALL, Bucuresti, 2000
www.didacticageografiei.ro
didactica.ro
 PROIECT DE LECTIE

Scoala cu clasele I VIII Zoresti

Clasa a VII a
Data 26 ian 2007
Profesor Todorut Doina
Unitatea de invatare: Africa
Subiectul lectiei: Africa relieful
Tipul lectiei: Comunicare, insusire de cunostinte
Scopul lectiei:
Insusirea de cunostinte despre relieful Africii: tarmuri; dominarea
soclurilor cristaline (96%) in care apar bombari (praguri) si
depresiuni sau bazine tectonice (munti de tip alpin ocupa doar 4 %
din continent); prezenta celui mai lung sistem continental de grabene
de pe glob; relieful vulcanic si desertic (Sahara);
Imbogatirea vocabularului geografic cu notiunile: soclu, graben, rift
etc.;
Exersarea deprinderilor de a localiza un anumit spatiu geografic cu
ajutorul hartilor tematice;
Dezvoltarea operatiunilor gandirii prin analiza, compararea si sinteza
regionala a elementelor specifice reliefului african, dezvoltarea
spiritului de observatie, a atentiei voluntare;
Educarea simtului ecologic, a sentimentelor de respect si ocrotire a
mediului inconjurator prin evidentierea echilibrului firav intre
geosfere si a impactului antropic in desertificare.
Obiective de operationale:
Capacitati de comunicare sa utilizeze corect in exprimarea orala si in
scris notiunile teoretice de soclu, graben, rift, bazin tectonic etc., cat
si a numelor proprii.
Capacitati de tip cognitiv sa faca o diferentiere intre muntii alpini
(din NV) si celelalte unitati muntoase (care poarta numele de munti,
dar au provenit pe calea falierii si a ridicarii unor fasii de soclu) prin
intermediul unui tabel de sinteza asupra caracteristicilor specifice.
Sa clarifice tipurile de relief dupa criteriul altitudinal si genetic.Sa
explice intr-o tema scrisa caracteristica de baza a reliefului african
prezenta unui vechi soclu ce impune un vast podis.
Sa precizeze prin intermediul unui scurt referat care este raportul
dintre riftul (grabenul) est- african, vulcanism si suita de lacuri din
aceleasi locuri.
Sa explice pe baza unor lucrari practice de ce lungimea tarmurilor
africane (35 500 km) este mai mica decat cea a Europei (37 900 km),
desi suprafata acesteia din urma este aproape de trei ori mai mica, iar
in est nu are tarmuri (fiind lipita de Asia).Se enumere si sa localizeze
pe harta fizica principalele podisuri, bazine tectonice, munti
vulcanici, insule.
Sa descrie oral structura supercontinentului Gondwana (din care
acum 156 mil de ani, mai facea parte si India, Australia, Antarctica,
scutul brazilian si Peninsula Arabia).
Sa localizeze muntii alpini si legaturile dintre Muntii Atlas si lantul
alpin european (peste Gibraltar si Sicilia).
Sa localizeze cele mai mari inaltimi si sa le raporteze la vulcani,
creste de rift (graben), bombari (praguri) de soclu si munti alpini. Sa
localizeze cele mai mici inaltimi.
Sa identifice insulele africane. Sa compare intr-un tabel insulele
africane cu cele din SE- ul Asiei dupa criteriile: pozitie, dimensiuni
(lungimi, latimi), altitudini, relief.
Sa deduca unde relieful impune un continentalism climatic si unde
apare o etajare climatica tipica (varful Kilimandjaro are 5 895 m,
este langa Ecuator si are un ghetar in interiorul craterului sau).
 Sa faca aprecieri pe baza unor materiale video sau cartografice
asupra discontinuitatii care este impusa de desertul Sahara pentru
circulatia N-S in interiorul continentului.
Atitudini: sa se implice in protejarea mediului prin conceperea unui
set de lozinci si materiale promotionale care sa fie obiectul unei
expozitii.
Extinderi: sa urmareasca prelungirea pe mii de km a grabenelor est-
africane (inclusiv spre Marea Moarta si Marea Rosie) si sa compare
pe baza imaginilor cartografice si satelitare acest mare graben cu
riftul Oceanului Atlantic. Sa deduca viitorul Africii de Est (sunt
cunoscute in lume exploatarile de diamante din Africa de Sud,
Tanzania, Zair etc., care provin din lave diamantifere puse in loc, in
era mezozoica, sub forma de nek- uri).

Resurse materiale:Manuale de geografie pentru clasa a VII-a, autori

Octavian Mandrut, Silviu Negut; Viorela Atanasiu, Ion Marin, Dan
Dumitru; Daniela Strat, Manuela Popescu.Fotografii,imagini din
reviste,din ziare,atlasul geografic scolar,harta fizica a Europei.
Resurse procedurale: analiza imaginilor si reprezentarilor
schematice,explicatia,comparatia,conversatia,observatia,munca cu
manualul,STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT,brainstorming-
ul,tehnica ciorchinelui, discutia, strategia de invatare prin cooperare:
formulati - comunicati ascultati creati.
Strategii: dirijata, cognitiva, euristica.
Moduri de organizare a activitatii: frontal, individual, grupal.
Evaluare: Ce dovezi exista ca elevii au invatat lectia?
3. De continut: raspunsurile la intrebarile orale, completarea
ciochinelui.
4. De utilizare a operatiilor gandirii: explicarea criteriilor de
clasificare a treptelor de relief, efectuarea analogiilor si
comparatiilor, identificarea efectului negativ al dezvoltarii
activitatilor umane asupra mediului natural, identificarea masurilor
care se iau pe plan international pentru preintampinarea poluarii si
refacerii calitatii mediului.
DEMERS DIDACTIC Relieful AFRICII

Organizarea clasei si captarea atentiei

Pentru a capta atentia elevilor, profesorul recurge la seturi de imagini si
articole din reviste geografice cu referire la diferitele aspecte legate de
relieful Africii.
Se precizeaza pe intelesul elevilor obiectivele operationale ale lectiei
Se prezinta tema: Tarmurile inalte si desertul au aparat Africa neagra
impotriva europenilor. Se pot audia doua trei expuneri, de fiecare data
profesorul insistand asupra parerii clasei, daca punctele de vedere si
argumentele aduse sunt impartasite de ceilalti sau dimpotriva, incercand
sa antreneze in discutii cat mai multi elevi.Se realizeaza, astfel un efort
de gandire din partea elevilor.
Recapitularea cunostintelor anterioare
Pe baza conversatiei, se trece la recapitularea notiunilor de baza din
lectia precedenta.
Profesorul insista asupra aspectului tarmurilor africane, a absentei unor
siraguri de insule si a infatisarii platformei continentale.
Familiarizarea cu noile cunostinte
Paleoevolutie
Profesorul, in demersul sau, pleaca de la imaginea Africii pe planiglob si
de la harta fizica a continentului. Se solicita elevilor sa urmareaca in
atlase lanturile muntoase alpine din Eurasia si America.
Exista si in Africa un asemenea lant muntos?
De ce nu exista?
Elevii urmaresc pe hartile din manual culoarea dominanta a continentului
si spun ce inseamna aceasta. Urmeaza explicatia profesorului :Africa
este compusa in marea ei majoritate (96%) dintr-un soclu cristalin
foarte vechi. El reprezinta inima unui supercontinent vechi- Gondwana
(impreuna cu scuturile indian, australian, antarctic si brazilian.Dupa
cum s-a invatat in clasa aV-a, prin aparitia unor rifturi in scoarta
terestra si deriva placilor litosferice, acele parti de uscat au migrat
acolo unde le gasim in prezent. S-au format, totodata, oceanele Atlantic
si Indian. Ultimele parti continentale desprinse din vechea Africa au fost
Peninsula Arabia (care s-a alipit Asiei) si insula Madagascar. Istoricul
continentului explica si aspectul specific al tarmurilor.
Relieful actual
Profesorul localizeaza pe harta relieful major si explica:
Soclul, care formeaza actualul continent african, s-a modificat destul de
putin in timp prin aparitia unor fracturi, fata de care unele portiuni
alungite s-au inaltat sub forma de masive muntoase (in special pe
margini).
Alte parti din continent au suferit scufundari lente, dar indelungate si au
format depresiuni numite bazine.Aliniamentele dintre bazine s-au
bombat dand praguri cu aspect montan, iar in NV au aparut si munti
alpini, cutati, care ocupa numai 4% din continent.
Foarte spectaculos este insa formarea unui mare rift, cu aspect de
graben complex, situat in estul Africii, intins pe mii de km, de la Marea
Rosie (si Marea Moarta) pana in statul Mozambic. Acest rift este pe cale
de a imparti Africa in doua, aici putandu-se forma un nou ocean.
Notiunile noi vor fi explicate si notate pe tabla.
Acestui relief major i s-au suprapus celelalte tipuri de relief cunoscute
de la Asia.
Profesorul cere elevilor sa revada in manual, la lectia respectiva despre
Asia, care sunt aceste tipuri de relief. In echipe de cate patru elevi, elevii
au sarcina de a cauta pe hartile din manual exemple cu referire la Africa.
Urmeaza prezentarea si localizarea exemplelor pe harti, apoi notarea lor
pe tabla si caiete.

Se solicita elevilor sa scrie in caiete ceea ce cred ca stiu despre fiecare

dintre aceste trepte de relief, prin ce influenteaza relieful clima, ce efect
au marginile continentale asupra climei din interior etc.
Se noteaza toate aceste informatii enuntate de elevi pe o plansa in fata
clasei.
Se cere elevilor sa reflecteze individual si sa noteze in caiete ceea ce ar
vrea sa stie despre relieful Africii, despre corelatiile dintre trecutul si
prezentul aspectului reliefului.
Se noteaza intrebarile elevilor pe o plansa in fata clasei.Se cere elevilor
sa foloseasca imaginile din manual, sa analizeze imagini din reviste de
geografie.In urma acestor analize se completeaza fise de observare
sistematica.
Elevii lucreaza individual si apoi discuta in cadrul grupului.Raportorul
fiecarui grup prezinta produsul activitatii in fata clasei.
Se cere elevilor sa citeasca textul din manual si sa realizeze tabelul
SINELG.
V + - ?
Informatii care Informatii noi Informatii care Informatii
se confirma contrazic ceea ce neclare
stiau elevii

Elevii completeaza tabelul individual, discuta in cadrul grupului, apoi

raportorul fiecarui grup prezinta in fata clasei si se lamuresc eventualele
erori.

Consolidare/fixare
C u ajutorul elevilor se face o reprezentare a tehnicii ciorchinelui pentru
sintetizarea informatiei predate. Cu ajutorul unor intrebari frontale se
obtin concluzii privind consecintele impuse de acest relief asupra
elementelor climatice, hidrografice, de vegetatie si demografice, ce vor fi
dezbatute pe larg in orele ulterioare.

Se solicita elevilor sa realizeze un ciorchine in care sa se precizeze ce au

invatat.Elevii lucreaza in grup.Raportorul prezinta ciorchinele in fata
clasei.
Se prezinta elevilor un ciorchine model cuprinzand informatiile generale
despre relieful Africii, astfel incat ei sa-si poata face corecturi si
completari.
Elevii sunt solicitati sa se intoarca la lista vreau sa stiu si sa selecteze
intrebarile la care nu au primit raspuns.In limita timpului disponibil se
raspunde cerintelor elevilor, urmand sa se faca unele completari in cadrul
activitatii independente de acasa.
Se cere elevilor sa rezolve cerintele dintr-o fisa de evaluare formativa.
Asigurarea retentiei se realizeaza astfel: se prezinta elevilor o plansa cu
rezolvarea corecta a itemilor din fisa si se lamuresc eventualele erori.Pe
baza baremului de notare se cere elevilor sa se autoevalueze folosind
culoarea verde.
Pentru asigurarea transferului de cunostinte se indica elevilor materialul
informativ necesar aflarii raspunsurilor la intrebarile nerezolvate din lista
vreau sa stiu.
Ca o concluzie se solicita elevilor sa se faca aprecieri asupra modului in
care s-a desfasurat activitatea.Se fac aprecieri asupra modului in care
elevii s-au implicat in desfasurarea activitatii
 Bibliografie

Suport curs Program de dezvoltare profesionala pe baza activitatii

proprii desfasurata in scoala Mentor Albu Florinel
Bernadette Merenne Schoumaker Didactica geografiei Editura ALL,
Bucuresti,1998
Maria Eliza Dulama Modelul invatarii depline a geografiei Editura
Clusium Cluj Napoca, 2004
www.didacticageografiei.ro
didactica.ro
 PROIECT DE LECTIE

Scoala cu clasele I VIII Zoresti

Clasa a VIII a
Data 10 nov 2006
Profesor Todorut Doina
Unitatea de invatare: Campiile
Subiectul lectiei: Campia de Vest Campia Romana
Tipul lectiei: Comunicare, insusire de cunostinte
Scopul lectiei:
Informativ: cunoasterea principalelor caracteristici ale celor doua
unitati de relief, a modului de formare si sa precizeze pozitiile
reciproce ale unitatilor de relief respective;

Formativ:lucrul cu harta,deprinderea de a interpreta textul;

cultivarea interesului pentru studiul individual;
sa utilizeze informatia din sistemele multimedia.

Obiective de referinta:
O.1.2 sa ordonezeze unitatile de relief dupa pozitie, intindere (suprafata)
si altitudine;
O.2.2 sa identifice subdiviziunile unitatilor majore utilizand hartile
acestora;
O.3.1 sa extraga din text sau pe harta denumiri localizate intr-o anumita
unitate de relief;
O.4.1 sa utilizeze algoritmul de prezentare a reliefului unei unitati
regionale (pozitie, limite, caracteristici generale, altitudini, forme de
relief, elemente specifice, exemple de subdiviziuni);
O.5.1 sa dovedeasca interes pentru cunoasterea mediului inconjurator.
O.5.2 sa perceapa transformarea reliefului pe baza utilizarii unor
informatii directe (observare) si indirecte (harti, fotografii)
Obiective operationale:
COGNITIVE.Pe parcursul acestei lectii elevii trebuie sa fie capabili:
1. sa descrie formele de relief, tipuri de relief;
2. sa cunoasca principalele caracteristici ale unitatilor de relief;
3. sa identifice subdiviziunile unitatilor de relief;
4. sa descrie coerent relieful orizontului local, utilizand
algoritmul de prezentare a unei unitati regionale;
5. sa coreleze informatii despre relief din surse diferite (texte,
harti, imagini).
PROCEDURALE. Pe parcursul acestei lectii elevii trebuie sa fie
capabili:
6. sa analizeze fotografii, desene schematice pe baza intrebarilor;
7. sa utilizeze manualul scolar;
8. sa descrie secvente din filmele propuse;
9. sa structureze informatiile in scheme logice;
10. sa completeze la finalul lectiei fisa de evaluare.
ATITUDINALE. Pe parcursul acestei lectii elevii trebuie:
3. sa lucreze ordonat in caietele de notite;
4. sa efectueze o sarcina de lucru in timpul acordat.

Resurse materiale:Manuale de Geografia Romaniei pentru clasa a VIII-a,

autori Octavian Mandrut, Silviu Negut,Gabriela Apostol, Mihai
Ielenicz,Grigore Posea.Fotografii,imagini din reviste,din ziare,harti.,
atlasul geografic scolar,harta fizica a Romaniei.
Resurse procedurale: analiza imaginilor si reprezentarilor
schematice,explicatia,comparatia,conversatia,observatia,munca cu
manualul,lucrul cu harta, STIU/VREAU SA STIU/AM
INVATAT,brainstorming-ul,tehnica ciorchinelui, discutia,diagrama
VENN.
Strategii: dirijata, cognitiva, euristica.
Moduri de organizare a activitatii: frontal, individual, grupal.
Evaluare: Ce dovezi exista ca elevii au invatat lectia?
3. De continut: raspunsurile la intrebarile orale, completarea corecta a
fisei de evaluare.
4. De utilizare a operatiilor gandirii: explicarea caracteristicilor, a
modului de formare, efectuarea analogiilor si comparatiilor.

Demersul didactic Campia de Vest si Campia Romana

Dupa ce se face prezenta, primul sfert de ora este rezervat prezentarii

temei: Treapta de relief cuprinsa intre 0- 200, 300 m este reprezentativa
in partea de sud si vest a Romaniei.Mai sunt si alte campii in Romania?
Cu ajutorul diagramei VENN se reuseste antrenarea elevilor in discutii,
folosirea unui rationament de gandire logic.
Se confectioneaza doua cercuri mari care se suprapun partial. Aceasta
strategie de invatare activa poate fi folosita pentru a arata diferentele si
asemanarile intre cele doua unitati de relief
Elevii se grupeaza in doua grupe. Prima grupa construieste o diagrama a
Campiei de Vest dupa algoritmul folosit pana acum la caracterizarea
unitatilor de relief.
A doua grupa construieste o diagrama a Campiei Romane dupa
algoritmul cunoscut deja.
Dupa efectuarea temei fiecarei grupe, aceste diagrame sunt comparate,
completand impreuna zona de intersectie a cercurilor cu elementele
comune celor doua campii.
 Bibliografie

Suport curs Program de dezvoltare profesionala pe baza activitatii

proprii desfasurata in scoala Mentor Albu Florinel
Bernadette Merenne Schoumaker Didactica geografiei Editura ALL,
Bucuresti,1998
Maria Eliza Dulama Modelul invatarii depline a geografiei Editura
Clusium Cluj Napoca, 2004
www.didacticageografiei.ro
didactica.ro
REZULTATE OBTINUTE

GRESELI TIPICE

MASURI AMELIORATIVE