ASPECTE METODOLOGICE

PRIVIND STUDIEREA
PATRULATERELOR ÎN
GIMNAZIU
 Cuprins
 1. PREVEDERI CURRICULARE CU REFERIRE LA STUDIEREA
PATRULATERELOR ÎN GIMNAZIU
1.1. Analiza comparativă a programelor de studii şi curriculum-ului la tema „Patrulatere” în
gimnaziu
1.2. Aspecte ale abordării diferenţiate a procesului de studiere a patrulaterelor în gimnaziu
2. STRATEGII DIDACTICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE- EVALUARE A TEMEI
⹂PATRULATERE” ÎN GIMNAZIU
2.1. Analiza logico-didactică a temei „Patrulatere”
2.2. Aspecte metodologice privind eficientizarea procesului de studiere a temei „Patrulatere”
în gimnaziu
2.3. Demers experimental privind identificarea nivelului de formare a competențelor de
rezolvare a problemelor la tema „Patrulatere” în gimnaziu
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 Scopul și obiectul cercetării
cercetării

Scopul cercetării constă în analiza

aspectelor metodologice de studiere a
patrulaterelor în cursul gimnazial de
matematică.
Obiectul cercetării îl constituie procesul de
predare-învățare a cursului gimnazial de
geometrie.
 Obiectivele cercetării:
• Studierea literaturii de referință privind bazele psiho-didactice
ale procesului de studiere a patrulaterelor în cursul gimnazial
de geometrie;
• Analiza produselor curriculare aferente temei de cercetare;
• Analiza principalelor dificultaţi în formarea competenţelor de
rezolvare a problemelor la tema “Patrulatere” în gimnaziu;
• Elaborarea și implementarea unor strategii de eficientizare a
procesului de predare-învățare-evaluare a conținuturilor cu
referire la patrulatere în cursul gimnazial de matematică.
• Testarea strategiilor elaborate în contextul abordării
diferențiate a procesului educațional.
 Metodologia cercetării
• Metode teoretice: analiza literaturii şi
documentaţiei şcolare, compararea,
sistematizarea, generalizarea acestora.
• Metode experimentale: interviul, modelarea
teoretică;
• Metode de analiză statistică de prelucrare a
datelor: analiza datelor experimentale,
ilustrarea/interpretarea grafică a conceptelor,
ideilor rezultatelor evaluărilor.
 Actualitatea temei și importanța
problemei abordate.
Cursul școlar de geometrie ocupă un loc important în educația
matematică a elevilor. Studiul geometriei contribuie la
dezvoltarea imaginației spațiale, a gândirii logice, a capacității de
a lua decizii etc. Elevii se conving că afirmațiile teoretice pe care
le studiază sunt o reflectare a realității și sunt aplicabile în
activitățile practice ale oamenilor. Compartimentul Patrulatere al
cursului de geometriei îndeplinește anumite funcții privind
formarea concepției științifice despre lume.
Numeroase studii ale matematicienilor și
metodiștilor sunt dedicate problemelor
perfecționării metodelor de predare a geometriei:
Anastasiei M., Achiri I., Argunov B.I., Balk M.,
Beskin N.M., Boltyansky V.G., Gusev V.A.,
Kiselev, A.P., Kolyaghin Yu. M., Mișin V.,
Pogorelov A.V., Sarantsev G.I., Atanasyan L.,
Aleksandrov A. D. și alții . Printre aceștea sunt și
autori ai manualelor școlare atât pentru clasele
obișnuite, cât și pentru cele specializate, cercuri
și ore facultative.
 Analiza curriculară
Actualităţile curriculare la
disciplina matematică aduc
schimbări semnificative la
nivelul scopurilor didactice,
esenţial fiind menţinerea
interesului pentru studiul
matematicii un timp cât mai
îndelungat, prin strategii care
implică resorturi motivaţionale
intrinseci, abordări genetice ale
conţinuturilor care să permită
valorizarea dialogului profesor-
elev, precum şi între elevi.
Profesorii sunt la acest
moment în expectativă,
începutul anului şcolar se
desfăşoara fără o acţiune amplă
de conştientizare privind zonele
de actualitate curriculară fiind
un pericol privind
implementarea coerentă a
În procesul de proiectare
curriculară în România s-au
avut în vedere: profilul de
formare al elevului de
gimnaziu, programele şcolare
pentru ciclul primar la
disciplina matematică,
competenţele-cheie pentru
învățarea pe tot parcursul vieții
din cadrul european de
referință, rezultatele
înregistrate la evaluările
naţionale şi internaţionale
pentru învăţământul gimnazial
şi principiile de construcţie
curriculară.
Educația școlară în condiții
moderne este concepută pentru
a învăța copiii să obțină în
mod independent informații și
să fie capabili să o folosească.
Acest lucru implică faptul că
obiectivele formării se
concentrează pe formarea unei
personalități capabile de
activitate vitală și
autodeterminare într-o
societate informațională care
să reprezinte în mod clar
potențialele sale capacități,
resurse și căi de a implementa
calea de viață aleasă.
În RM si România în clasa a VI-a elevii studiază rombul, paralelogramul şi trapezul,
respectiv perimetrul şi aria acestora. Adică nu mai recapitulează dar studiază treptat
patrulaterele pe cînd în Rusia, patrulaterele se recapituleaza.
Tema respectivă în RM, România şi Rusia este prezentă mult mai avansat în clasele
a VII-IX-a, unde elevii îşi pot demonstra forţele prin rezolvarea problemelor de logică
cu aplicarea liniei mijlocii, înalţimei, bisectoarei, mediatoarei, diagonalei şi medianei!
în clasa a VII-a, patrulaterele au un capitol aparte cu urmatoarele
compartimente:
•Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;
•Paralelogramul: proprietăţi;
•Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pфtrat; proprietăţi;
•Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi;
•Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, trapez.
 Clasa a IX-a, reprezintă un loc important în studierea geometriei
în special patrulaterelor pentru că este prezent examenul de
absolvire, fapt care elevii au nevoie de a studia ceva mai amănunţit
matematica!
Curriculumul clasei de abolvirea este dotat cu maximum
informaţie despre patrulatere, pregătind elevii pentru ultima treaptă
liceala.
În clasa respectivă sunt prezente probleme de logică, exerciţii cu
rezolvare exacta aplicînd formulele necesare şi în ultimul rînd
probleme de logică matematică!
Patrulaterele se regăsesc în testul de la examenul de matematică
din anul 2013, într-o forma pasiva făcându-şi apariţia doar la itemul
5, unde se folosesc doar proprietăţile patratului. Peste 2 ani mai
târziu, patrulaterele au fost pur şi simplu evitate nu şi-au făcut
apariţia la testul de absolvire. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în anul
2016, însă în anul următor a fost o problema despre trapez şi anul
 eficientizarea procesului de studiere a temei
„Patrulatere” în gimnaziu
Unul dintre obiectivele cercetării actuale a fost
elaborarea și implementarea unor strategii de
eficientizare a procesului de predare-învățare-
evaluare a conținuturilor cu referire la patrulatere
în cursul gimnazial de matematică. Strategiile
referitoare la tema „Patrulatere” în gimnaziu sunt
redate în proiectele didactice.
 Una dintr-e cele mai eficiente metode de învăţare este
“Tehnologia informației și a comunicațiilor”(TIC).
Studiile Eurydice, pe această temă, scot în evidenţă faptul că
rolul TIC în matematică este adesea neglijat: „Utilizarea TIC în
matematică este prevăzută în majoritatea ţărilor. Cu toate acestea,
în ciuda faptului că şcolile sunt înzestrate cu calculatoare, acestea
sunt foarte rar folosite în timpul orelor de matematică. Această
contradicţie indică incapacitatea de a face matematica atractivă
graţie tehnologiilor pe care elevii le folosesc zilnic.”
 În organizarea succesiunii de situaţii educative prin intermediul
cărora elevii să ajungă individual sau în grup la noi achiziţii,
precum şi la exersarea şi dezvoltarea competențelor, am proiectat
activități de învățare prin folosirea următoarelor metode:
• Cubul
• Diagrama Venn
• Copacul ideilor
• Motivează-ţi opinia
Pentru evaluarea nivelului competențelor
dobândite de elevi la finele clasei a IX-a am
selectat un sistem de probleme care corespund
cerințelor curriculare (Vezi Anexa 2.). Un
demers experimental privind identificarea
nivelului cunoștințelor despre patrulatere la
finele clasei a IX-a a fost realizat în cadrul
Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”, or. Leova
prin aplicarea testului de mai jos.
 Testul de evaluarea a fost structurat în raport cu obiectivele
cadru şi de referinţă ale programei şcolare şi cuprinde în total un
numar de 9 itemi. Am încercat ca itemii aleşi sa fie cât mai
variaţi, să acopere cât mai multe cunoştinţe. De asemenea, am
alcătuit tipuri cât mai variate de itemi.
Astfel, apar, atât itemi obiectivi (completaţi enunţurile, alegeţi
varianta corectă, construiţi, calculaţi) cât şi itemi subiectivi, de
tip rezolvare de probleme(subiectul V).
Primele patru subiecte , au fost accesibile, subiectul V prezintă
un grad mai mare de complexitate.
astfel :
Rezultatele , în procente , obţinute de cei 25 elevi, pot fi sintetizate

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Numar elevi 0 0 1 2 4 5 6 4 2 1 25
Procente 0% 0% 4% 8% 16 20 24 16 8% 4% 100
% % % % %
 
 Mai jos este reprezentată curba lui Gauss, pe axa Ox sunt reprezentate notele de la 1
la 10 iar pe axa Oy sunt reprezentate numerele corespunzătoare numarului de elevi
care au obţinut aceeaşi notă.
Media aritmetică obţinută pe clasa este de 6,52.
Modulul ( valoarea notei cu frecvenţa cea mai mare) este 7.

Rezultatele obtinute la testul de evaluare

Numar de elevi

4
Grafic
3

0
0 2 4 6 8 10 12
Nota
Note de “ trecere “, de minim 5.00 , aplicate în urma rotunjirii notei au obţinut 22 elevi, în
timp ce 3 elevi au obţinut note sub 5.00. Notele peste 4.50 (inclusiv) au fost rotunjite la
nota 5.00.
Un singur elev a atins performanţa obţinând punctaj maxim.
Se recomandă efectuarea cu elevii de exerciţii a patrulaterelor înscrise şi circumscrise,
pentru a putea depista mai uşor capcanele matematice.
Harti conceptuale pentru orele de
sinteză
 Concluzii
În învăţarea matematicii elevul cu abilităţi mai pronunţate nu trebuie numai
să urmărească şi să înţeleagă raţionamentele profesorului, ci este mult mai
bine ca el să parcurgă sub îndrumarea acestuia un proces de cunoaştere,
având multiple puncte comune cu cel care are loc în mintea creatorului de
matematică. În concordanţă cu această teorie, elevii ar trebui să-şi formuleze
singuri probleme şi tot singuri să le caute soluţii, bineînţeles, sub îndrumarea
profesorului. În aplicarea acestei teorii apare, printre altele, problema
raportului: ce legătură ar trebui să existe, în procesul de predare-învăţare, între
intuiţie, inducţie, raţionament euristic şi aplicaţiile matematicii pe de o parte, şi
rigoarea matematică, în sensul ei de azi, pe de altă parte [8].
Pornind de la faptul că reprezentările de diversă natură constituie pragul de
înțelegere pentru elevi la fiecare treaptă curriculară, propunem analiza unor
unități de învățare care țin de cele două tipuri de transformări ale
reprezentărilor semiotice: tratarea (expunerea științifică) și conversia
(transferul).
Mulțumesc pentru atenție!