Sunteți pe pagina 1din 5

Jurnal reflexiv la lectia Australia

La clasa a VII-a A, în cadrul unității de învățare Australia şi Oceania am studiat împreună cu elevii lecția
Australia-caracterizare geografică, lecție realizată pe suport RED. Mi-am prosus atingerea mai multor
competențe, printre care:

Indentificarea denumirilor si termenilor din geografia continentelor extraeuropene în limbi străine

Explicarea fenomenelor şi proceselor naturale şi umane specifice geografiei Australiei

Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe un suport


cartografic

Explicarea diversităţii naturale, umane şi culturale a Australiei realizând corelaţii cu informaţiile


dobândite la alte discipline şcolare

Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate

Am parcurs materialul RED care ne-a introdus în tainele continentului îndepărtat printr- un filmuleț cu
peisaje naturale diverse, de la aridele și infinitele deșerturi, până la frumoasele căderi de ape din Alpii
Australiei și munții Marii Cumpene de Ape . Materialul a abundat de informații și imagini, care mai de
care mai diverse, interesante și colorate, elevilor, atragându-le atenția mai ales aspecte despre
aborigeni, modul lor de viață dar și despre speciile endemice ale Australiei, precum cangurul, câinele
dingo, struțul emu, etc.

Am realizat lucrul atât cu harta politică cât și cu harta fizico geografică, localizând cele mai importante
unități de relief, fluvii și lacuri.

La final, am fixat cunoștințele prin metoda cvintetului. Cvintetul este o metodă prin care se rezumă și se
sintetizează cunoștintele desprinse dintr-o dezbatere, iar apoi acestea sunt prezentate sub forma unei
poezii cu cinci versuri.

Cvintetul este utilizat mai ales atunci când se urmărește realizarea unei reflecții rapide și eficiente
asupra unui conținut/text. Această metoda poate constitui și un instrument de evaluare a nivelului de
întelegere a problematicii aflate în discuție.

Astfel, copii au realizat mai multe astfel de creații:

Australia

Îndepărtată, însorită,

Descoperind,cunoscând, protejând,

Deține plante și animale

Unice
Evaluarea s-a făcut prin completarea unui rebus pe a cărui verticală elevii au descoperit numele unui
arbore care crește în Australia, eucaliptul.

La sfarsitul orei am apreciat modul emotionant in care elevii au abordat conținuturile ,atitudinea
pozitivă, participarea activă a elevilor la lecție.

Consider că activitatea a fost pe placul elevilor şi sigur voi repeta metoda cvintetului cu ocazia unei lectii
viitoare care îmi va permite utilizarea acestei metode.

La clasa a VII-a, în cadrul unității de învățare ,, Lumea la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului
al XX-lea",la Studiu de caz: ,,Viata in transee si frontul de acasa’’ am studiat cu elevii textul din manual ,,
Sursa 2", Fragment dintr-o scrisoare trimisa acasa de puscasul englez CH.BRAZIER(publicata in THE
HERTFORDSHIRE MERCURY), un text care a impresionat elevii .

In cadrul activitatilor de invatare,elevii pe baza textului,a surselor si a unor imagini/fotografii elevii


exprima opinii despre conditiile de viata ale soldatilor in transee,mentioneaza cauzele fraternizarii
soldatilor englezi si gerrmani care sarbatoresc Craciunul,argumenteaza social si economic rolul femeilor
in timpul Primului Razboi Mondial.Una din metodele folosite a fost :JOCUL DE ROL elevii au creat un
dialog intre un soldat britanic si unul german aflati in armistitiul neoficial in ziua de Craciun a anului 1914
pe care l-au prezentat in fata clasei.
Proiectarea didactică reprezintă procesul de fixare mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în
realizarea educaţiei.

Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire - ciclu sau an de studii -
având competențe, conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi, ce au în vedere activităţile din
instituţiile şcolare. Concretizarea acestui tip de proiectare se realizează îndeosebi prin
dimensionarea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice.

Proiectarea eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire specifice unei


discipline şi apoi unei lecţii, aplicabile la o anumită clasă de elevi. Proiectarea globală creează
cadrul, limitele şi posibilităţile proiectării eşalonate.

Cadrul didactic realizează o proiectare eşalonată, prin vizarea unei discipline , relaţionându-se
la trei planuri temporale: anul şcolar; semestru; ora şcolară. Proiectarea unei discipline pentru un
an sau semestru şcolar se realizează prin planificarea, eşalonată pe lecţii şi date temporale exacte,
de predare a materiei respective.Documentul orientativ în realizarea acestei operaţii este
programa şcolară, ce indică în mod riguros capitolele, temele şi subtemele cu numărul
corespunzător de ore pentru tratarea acestora.

Proiectarea unei lecţii este operaţia de identificare a secvenţelor instrucţionale ce se derulează


în cadrul unui timp determinat, de obicei, o oră şcolară.

Proiectarea are la bază competențele generale și specifice.Competenţa este capacitatea de a


rezolva problemele din viaţa cotidiană utilizând în timp real cunoştinţele, deprinderile şi
atitudinile dobândite. În ultimii ani, demersul didactic a evoluat de la o predare centrată pe
activitatea profesorului spre una în care rolul cadrului didactic este acela de a facilita şi de a
coordona învăţarea.

Derivate din competenţele generale, competenţele specifice reprezintă etape în dobândirea


acestora şi sunt vizate explicit de activităţile didactice de pe durata unui an şcolar. Ele reprezintă
nucleul funcţional al programei şcolare, definit pentru fiecare an de studiu

În proiectarea didactică competențele specifice reprezintă elemente de bază, ele fiind


asociate conținuturilor, corelate cu activitățile de învățare și atinse prin finalitățile lecției.

Competențele specifice ca element de bază urmărit în proiectare și corelațiile dintre elementele


componente ale unui proiect didactic

Pentru elaborarea planificării anuale este necesară parcurgerea următoarelor etape:

- studierea cu atenție a programei pentru a înţelege caracterul determinant al competenţelor specifice


precum şi a caracterului asociat, complementar, al conţinuturilor);

- realizarea unei asocieri între competenţe specifice şi conţinuturi;


- împărţirea conţinuturilor pe unităţi de învăţare (cu sistemul asociat de competenţe)

- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare;

- organizarea resursei de timp pentru parcurgerea fiecărei unităţi de învăţare.

Demersul proiectării unei unităţi de învăţare cuprinde următoarele momente:

- Identificarea şi denumirea unităţii de învăţare;

- Identificarea competenţelor specifice şi notarea lor ca atare;

- Alegerea conţinuturilor;

- Analiza resurselor (metode, materiale, resurse de timp, elemente de management al clasei,


mediul educaţional, nivelul iniţial de atingere a obiectivelor de către elevi etc.);

- Determinarea activităţilor de învăţare care, utilizând conţinuturile şi resursele educaţionale


selecţionate, pot duce la exersarea şi formarea competenţelor asumate;

- Stabilirea instrumentelor de evaluare şi construirea lor.

În ceea ce privește proiectul didactic competențele specifice urmărite sunt transformate în formulări
simple (sarcini și activități de învățare) similare obiectivelor de învățare, fiind în strânsă corelație cu
identificarea resurselor educaționale (metode, mijloace), strategiei didactice predominante şi sistemului
activităţilor de învăţare, organizarea succesiunii secvenţelor de învăţare, elementele de evaluare,
extinderile şi temele de reflexie.

Corelații în mod sintetic:

Competențe generale- competențe specifice- activități de învățare- evaluare.

Corelațiile dintre elementele componente ale unui proiect didactic

Fiecare proiect didactic este unic pentru că presupune corelarea elementelor impuse de
competențele urmărite și caracteristicile colectivului la care urmează să fie aplicat. Totul trebuie să
urmărească firul logic al răspunsului la întrebările:

Ce doresc să fac și în ce succesiune?

De ce vizez competențele respective?


Cum voi acționa, care vor fi metodele optime, cum arată planul B?

Cu ce mijloace?

Cât timp voi aloca ?

Cum evaluez randamentul, care sunt rezultatele acceptabile, cum realizez recuperarea?

Scopul proiectului didactic este de a facilita trecerea de la intenţie (proiect) la realizare (acţiune).

S-ar putea să vă placă și