Sunteți pe pagina 1din 22

METODICA.

PRACTICAREA EXERCIȚIILOR ÎN TIMPUL LIBER


REALIZAT DE: STUDENTA UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE”NICOLAE TESTIMITEANU”,
GRUPA MP1701 MUNTEANU VALERIA
OBIECTIVE
▪ Ce este sportul?
▪ Timpul liber

▪ Activitatea motrică recreativă

▪ Mijloacele si metodele antrenamentului

▪ Ritmului cardiac in antrenament


CE ESTE SPORTUL?
▪ SPORTUL - este definit ca fiind forma de activitate fizica si sociala care, printr-o
participare organizata sau nu, are ca obiective: exprimarea, imbunatatirea,
perfectionarea dezvoltarii fizice, capacitatii motrice si a starii mentale de bine,
integrarea sociala, obtinerea de rezultate in intreceri de orice nivel.
TIMPUL LIBER
Timpul liber nu este un timp neocupat , un timp fără nici un fel de activitate. Acesta a jucat un rol foarte
important în istoria omenirii şi a devenit o condiţieindispensabilă pentru îmbogăţirea personalităţii
omului.Importanţa folosirii timpului liber creşte odată cu scurtarea zilei de muncă şi
automatizării muncii. Dezvoltarea tehnică duce la limitarea activităţii motricemunca fizică este mult
diminuată datorită apariţiei de maşini automate. Statistic,oamenii zilelor noastre fac mult mai puţină
mişcare comparativ cu deceniile trecute.
Scăderea activităţii fizice este compensată de creşterea activităţii intelectuale.
EXERCIŢIUL FIZIC ESTE
FOLOSIT CA MIJLOC AL
EDUCAŢIEI FIZICE ATÂT ÎN
ACTIVITĂŢILE ŞCOLARE,
CÂT ŞI ÎN ACTIVITĂŢILE
INDIVIDUALE,
EXTRAŞCOLARE. PRIN
INTERMEDIUL
EXERCIŢIILOR FIZICE SE
ACŢIONEAZĂ ÎN SENSUL
DEZVOLTĂRII
PROPORŢIONALE A
ORGANISMULUI, ÎNSUŞIRII
UNUI SISTEM DE
CUNOŞTINŢE, DEPRINDERI
ŞI PRICEPERI MOTRICE,
DEZVOLTĂRII
APTITUDINILOR MOTRICE
ŞI A TRĂSĂTURILOR DE
VOINŢĂ ŞI CARACTER.
▪ Exerciţiile fizice şi sportul de masă practicate de către tineri în timpul liber
reprezintă o mare sursă de avantaje biologice, psihosociale şi economice.
Această sursă aduce fiecăruia câte ceva bun şi în primul rând „optimismul
tinereţii“.
▪ Exerciţiile fizice practicate în mod independent constituie nu numai o şcoală
a vieţii, a formării multilaterale a omului, dar şi un larg laborator, izvor de
soluţii pentru sănătate, pentru recuperare, pentru viaţă, pentru toţi.
▪ Educaţia fizică şi sportul
recreativ contribuie la
creşterea rezistenţei
organismului la efortul
intelectual şi fizic, la
destindere şi relaxare
constituind o componentă
însemnată a procesului de
formare multilaterală a
studentilor, a odihnei căreia îi
imprimă un caracter activ.
Activităţile sportive practicate în timpul liber oferă elevilor un domeniu cu multiple valenţe educative şi
formative. Sportul îl învaţă pe elev să piardă cu demnitate, nu numai să câştige în întreceri, ceea ce
înseamnă un câştig educativ de mare importanţă pentru formarea sa ca individ şi totodată pentru
integrarea sa în colectiv, în societate. Astfel elevii se obişnuiesc cu disciplina vieţii, învaţă să-şi organizeze
şi să-şi programeze activitatea într-un anumit fel, raţional, alternând efortul fizic cu cel intelectual,
cultivând odihna şi munca în mod inteligent. Prin aceasta, sportul reprezintă un exerciţiu formativ
important de organizare a vieţii, determinându-i pe elevi să devină „consumatori“ de timp liber.
TIMPUL LIBER
Problema formării „consumatorilor“ de timp liber, „de
loisir“ cultivat prin practicarea sportului, prin
activităţi în aer liber, în mijlocul naturii, este una
dintre problemele mari în viitor. Este evident că, în
următoarele decenii, felul în care individul îşi va
consuma timpul liber va fi mai semnificativ şi mai
important pentru profilul personalităţii sale. În
condiţiile în care civilizaţia tehnică introduce, prin
automatizare, în procesul de muncă, din ce în ce mai
mult maşina şi preia de la om multe din funcţiile
sale, lăsându-i acestuia în mare măsură numai
funcţia de concepţie şi coordonare, ea eliberează
energii spirituale imense, pe care personalitatea
umană va trebui să le consume în mod inteligent şi
fructuos, iar pentru aceasta este necesar să le
formeze deprinderi şi obişnuinţe de consumare a
acestui timp într-un mod corespunzător.
▪ Formele cele mai accesibile de
exerciții fizice și sport

▪ 1. Gimnastica

▪ 2. Jogging-ul

▪ 3. Alergare

▪ 4. Ciclism

▪ 5. Volei, baschetul, fotbalul etc.


ACTIVITATE MOTRICĂ RECREATIVĂ

Este important faptul că specialiştii educaţiei fizice au pornit la elaborareaconcepţiei


privind activitatea motrică recreativă, de la funcţia socială a acesteia şiîntr-
o strânsă legătură cu cunoştinţele existente despre funcţia timpului liber,definind
locul acestuia în cadrul sistemului de educaţie fizică şi sport.
Educaţiafizică oferă individului o pregătire motrică de bază creează premisa necesar
ă activităţii recreative în timpul liber.Mişcarea este considerată un simţ kinestezic al
omului. Este ceea ce simţimcând muşchii, tendoanele şi articulaţiile funcţionează.
Felul în care stăm sau nemişcăm, poate oricând să constituie un mijloc de studiu al
mai multor disciplinecare să facă o legătură între cauzalitate şi
efect.Mişcarea este recomandată unui flagel al societăţii actuale, care ar fisuprapon
deralitatea, cea care cauzează probleme medicale şi starea de disconfort a
individului
ACTIVITATEA
Clasificări ale activităţilor motrice recreative se
MOTRICĂ pot face în funcţie de:
Conceptul de activităţi
motrice recreative reflectă necesitatea -activităţi independente sau organizate;
existenţei unor programe de activităţi, care să
răspundă multitudinilor de motivaţii, nevoi, -individuale sau în grup;
nivele, preferinţe, posibilităţi etc.
-în sală, în aer liber sau în apă;
În pregătirea acestor programe trebuie ţinut cont de
-cu adversari sau fără; cu materiale sau fără;
anumiţi factori aşa zişi externi ai practicării
activităţilor, dar care o influenţează în mod direct. -după vârstă (copii, adolescenţi/tineri, adulţi, pentru
vârsta a treia);

-după profesie (muncă intelectuală, muncă grea,


munci cu efort mediu etc);

-după sex (tinere fete, femei, băieţi, bărbaţi);

-după gradul de handicap (se adresează persoanelor


cu disabilităţi)
RECREAREA
ESTE DETERMINATĂ DE
REFACEREA CAPACITĂŢII
FIZICE ŞI PSIHICE PRINTR-
OFORMĂ DE EVADARE DIN
MONOTONIA ŞI RUTINA
ZILNICĂ, CĂUTÂND UN ALT
DECOR, UN ALT
PEISAJ,ALŢI OAMENI, ALTE
PREOCUPĂRI, DISTRACŢII,
JOCURI ETC
CLASIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DIN
TIMPUL LIBER, DUPĂ
FELUL ACTIVITĂŢILOR
-recreative sedentare (cititul, privitul la televizor, relaxarea etc) sunt cele care nuangrenează individul într-o
activitate fizică;

-recreative de plăcere (plimbări, vizite etc) în care se face o anumită activitatefizică, fără un efort prea mare şi care
este dublată de o motivaţie personală aindividului;

-recreative socio-culturale (cumpărături, activităţi în fundaţii, cercuri artistice,simpozioane, comemorări, aniversări,


invitaţii etc) în care este implicată o anumităactivitate fizică, dar mai ales o întrebuinţare afectivș

-psihică şi este mai mult oramură a activităţilor recreative de plăcere;

-recreative sportive (jocuri sportive, alergări, fitness);

-recreative turistice (drumeţii, excursii, pescuit etc) în care activitatea fizică este pe primul plan, uneori cu un
consum mare de energie.
Вставка рисунка Вставка рисунка

CLASIFICĂRILE ACTIVITĂŢILOR DIN TIMPUL LIBER, DUPĂ DURATA TIMPULUI LIBER 

-ZILNICE; -LA SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ (WEEK-END);
-CONCEDII
Activităţile timpului liber sunt şi în funcţie de:
-vârstă (copilărie, tinereţe, maturitate, bătrâneţe);
-gradul de sănătate fizică şi mentală;
-apartenenţa religioasă (permisabilitate / interdicţiile);
-puterea economică a individului (este necesar un venit salarial acceptabil);
-locul unde trăieşte (oraş, sat, metropolă);
-de posibilităţile pe care le oferă societatea şi arealul (locul de desfăşurare) încare
trăieşte;
-de nivelul de cultură şi educaţie;
-de aspiraţiile şi obişnuinţele de valorificare a timpului liber.
MIJLOACELE DE ANTRENAMENT
▪ - Mijloace de antrenament sau de lectie;
▪ - Mijloace competitionale;
▪ - Mijloace de refacere a capacitatii de efort.
CALCULAREA FRECVENTEI CARDIACE
OPTIME

▪ Calcularea alurii ventriculare optime, in cazul unui tanar de 27 de ani, care are o
alura de 70 de batai pe minut in repaus si care doreste sa efectueze un antrenament
la o valoare de 70% din potentialul fizic maxim, se calculeaza astfel:
- 220 – 27 = 193

▪ - 193 – 70 = 123

▪ - 123 x 70% = 86

▪ - 86 + 70 = 156.
BENEFICIILE SPORTULUI
▪ 1. Energie si atitudine pozitiva
▪ 2. Stima de sine, capacitate de concentrare, prevenirea depresiei
▪ 3. Un somn mai bun
▪ 4. Soare = Vitamina D
▪ 5. Sanatatea sistemului cardiac, imunitar
▪ 6. Prevenirea oboselii și a surmenajului
UTILIZAREA RITMULUI CARDIAC IN
ANTRENAMENT
Există 5 intervale în raport cu pulsul maxim și minim între care se consideră că este eficient să te antrenezi, pentru diferite obiective.

50%-60% zona de recuperare și sănătate.


Este zona cea mai confortabilă și sigură, ce se atinge când mergem rapid. Acest tip de efort ne întărește inima, arde grăsimea, scade
colesterolul, scade tensiunea și reduce riscul de boli degenerative.

60%-70% zona pentru slăbit


Se atinge prin jogging ușor. Crește rata de ardere a grăsimilor și este tipul ideal de efort cu care să închei o sedință intensă de antrenament,
atunci când ai ca obiectiv slăbirea.

70%-80% zona aerobică


Ajungi în această zona prin alergare. Este zona în care te antrenezi pentru a îți crește anduranța la efort.

80%-90% Zona anaerobică


Se atinge prin efort intens, crește nivelul de fitness, sistemul cardio respirator nu mai face față efortului și trebuie ajutat de sistemul energetic
anaerob.

90%-100% Efort maximal


Rezultă în urma sprinturilor și a antrenamentelor de tip interval. În acestă zonă apare senzația de arsură musculară și de durere.
CONCLUZIILE LA INTERESUL FAŢĂ
DE ACTIVITĂŢILE SPORTIVE DE
TIMP LIBER, SUNT CĂ, PUŢINI
DINTRE PARTICIPANŢI, DIN AMBELE
GRUPURI, PRACTICĂ ACTIVITĂŢI
FIZICE ÎN MOD REGULAT, CEILALŢI
AU PARTICIPĂRI SPORADICE SAU
CHIAR DELOC. STATISTICA A
RELEVAT FAPTUL CĂ STUDENŢII
SIMT CĂ LE LIPSEŞTE TIMPUL CA
SĂ FIE ACTIVI FIZIC. FORMA DE
MIŞCARE INDICATĂ DE TOŢI
STUDENŢII CARE AU RELATAT CĂ
SUNT FIZIC ACTIVI, ESTE
ALERGAREA SPRE SFÂRŞITUL
ZILEI, SAU DIVERSE EXERCIŢII
FIZICE DE ÎNTREŢINERE PE
PARCURSUL SĂPTĂMÂNII. O MICĂ
PARTE FOLOSESC TIMPUL LIBER
DIN WEEKEND PENTRU A FACE
MIŞCARE. BĂIEŢII PAR SĂ FIE MAI
ACTIVI DECÂT FETELE ŞI SUNT
INTERESAŢI MAI ALES DE
ASPECTUL FIZIC.