Beneficiile practicării exercițiilor fizice pentru

menținerea stării de sănătate

„Exercițiul fizic reprezintă acțiunea motrică voluntară – compusă din mişcări special selecționate
– utilizat în cadrul unui proces educațional organizat, în scopul realizării unor obiective
instructiv-educative concrete, în legătură cu educația fizică şi cu activitatea sportivă.” (Gh. Mitra,
Al. Mogoş – Metodica predării educației fizice.) Exercițiile fizice şi sportul sunt mijloace
permanente de păstrare a sănătății, de creştere a capacității de muncă şi de prelungire a duratei
vieții.

Ce influențe au exercițiile fizice asupra organismului?

Exercițiile fizice efectuate regulat supun în mod obligatoriu organismul la mişcare. Mişcarea la
rândul ei intensifică toate activitățile din organism: circulația sângelui în plămâni şi în celelalte
organe, respirația, schimburile de substanțe nutritive la nivelul țesuturilor, procesele de excreție,
de curățire a sângelui de substanțele vătămătoare rezultate din arderile celulare etc.

Lipsa de mişcare îngreunează desfăşurarea normală a proceselor biologice, fapt care se răsfrânge
negativ asupra stării de sănătate şi de rezistență a organismului față de agenții patogeni. Prin
mişcare se îmbunătățeşte nutriția țesuturilor şi celulelor, ceea ce duce la creşterea şi dezvoltarea
organelor, la mărirea capacității lor funcționale.

În primul rând, se îmbunătățeşte activitatea inimii. Muşchiul cardiac antrenat prin exerciții fizice
regulate şi de o intensitate crescândă, expulzează la fiecare sistolă mai mult sânge decât inima
neantrenată. El nu oboseşte în timpul eforturilor fizice mai mari atât de repede ca muşchiul
neantrenat şi îşi revine mai repede la situația normală, după ce efortul a încetat.

În al doilea rând, se ameliorează activitatea plămânilor. În timpul efortului fizic, plămânii respiră
mai frecvent şi mai amplu, pentru a acoperi necesitățile crescute de oxigen în muşchi. Aşa cum
inima trebuie antrenată pentru a face față eforturilor excesive, prin creşterea puterii de contracție
a muşchiului cardiac şi plămânii trebuie antrenați să respire mai puternic, să permită o ventilație
mai mare pe unitatea respectivă de timp. Fără acest antrenament nu se pot efectua activități fizice
grele, deoarece plămânii nu pot asigura cantitatea de oxigen crescută. Exercițiile fizice în aer
liber, ca şi şedințele speciale de antrenament, în cazul sportivilor, constituie mijloace eficiente de
pregătire a aparatului respirator pentru noile sarcini la care trebuie supus organismul.

Concomitent, prin mişcarea în aer liber se îmbunătăţeşte compoziția sângelui, creşte numărul
globulelor roşii, care ajută la transportul oxigenului; creşte şi numărul unor globule albe care
apără organismul de infecții. Aşa se explică de ce persoanele care fac mai multă mişcare în aer
liber, practicând sistematic exercițiile fizice şi sportul, se îmbolnăvesc rar sau fac forme uşoare de
boală.

Sub aspectul ținutei corporale şi al dezvoltării aparatului locomotor, exercițiile fizice contribuie
din plin la menținerea unei ținute corecte a corpului, care favorizează o bună funcționare a tuturor
organelor, precum şi o înfățişare zveltă şi frumoasă. Mişcările corpului devin precise, agere şi
coordonate, iar forța de contracție a muşchilor creşte.

Lipsa de mişcare în aer liber, statul pe scaun la școală sau acasă, sau altfel spus – sedentarismul –
predispune la îngrăşare, ceea ce are un efect dăunător asupra sănătății şi duratei vieții active.

Nu trebuie să uităm influența binefăcătoare a exercițiilor fizice şi a sportului practicat în aer liber
asupra sistemului nervos. În creier, schimbul de substanțe nutritive este mai intens decât în
celelalte organe. În activitatea sa de coordonare a tuturor proceselor biologice şi psihice, creierul
consumă o cantitate mult mai mare de oxigen decât inima sau plămânii, organe care sunt mari
consumatoare de oxigen. În felul acesta putem înţelege sensibilitatea extraordinară a țesutului
nervos la lipsa de oxigen, manifestată prin scăderea capacității de lucru a creierului şi apariția
oboselii premature.

Asigurarea aerului curat şi a unui flux sporit de oxigen la creier este o condiție fundamentală
pentru menținerea sănătății, în mod special la persoanele cu ocupații intelectuale (profesori,
ingineri, psihologi, medici, economişti, contabili etc.), acestea realizându-se prin exerciții fizice şi
sport practicate în aer liber.

Sportul este un mijloc prin care se poate ajunge la perfecțonare executării unor anumite exerciții
fizice şi la obținerea unor rezultate maxime în acest sens. Sportul este legat de competiția între
diferiți participanți, care luptă pentru a fi pe primul loc în obținerea rezultatelor la înot, canotaj,
ciclism, patinaj, schi, volei, baschet, fotbal, tenis de masă sau tenis de câmp, scrimă etc.

Unele sporturi întăresc musculatura, altele vizează mărirea vitezei de mişcare sau combinarea
vitezei cu precizia mişcărilor, însă toate dezvoltă organele şi măresc agerimea mişcărilor
întregului corp, perfecționează activitatea sistemului nervos şi a funcțiilor lui psihice: atenția,
memoria, inteligența, voința, curajul, etc.

Fiecare persoană trebuie ca, pe lângă exercițiile fizice efectuate zilnic, să practice şi un sport,
chiar dacă nu urmăreşte neapărat obținerea unor rezultate de mare performanță. Jogging-ul,
înotul, voleiul, tenisul etc. sunt sporturi la îndemâna oricui şi cu un rol important în
reîmprospătarea forțelor organismului, a recreerii lui plăcute, după școală.

Sportul este una dintre puținele modalități descoperite de oamenii de știință de a genera noi
neuroni. Neuronii cei noi iau naștere în hipocamp, centrul învățării și al memoriei, dar
mecanismul nu este cunoscut cu exactitate. Explicația pare să fie aceea că, la nivel celular, un
influx de calciu este generat, activându-se factorii de transcriere din neuronii existenți.

Creierul începe să piardă din țesutul nervos după vârsta de 30 de ani, motiv pentru care această
descoperire este deosebit de importantă pentru activitatea cerebrală umană.

Sportul este recunoscut și pentru capacitatea sa de a trata depresia și de a îmbunătăți memoria.

Iată cum, dacă facem sport, ne vindecăm și întinerim din toate punctele de vedere!

În același timp, mișcarea ne face fericiți. Endorfina, substanța chimică cu proprietăți analgezice
asemănătoare celor ale morfinei, se eliberează la 30 de minute de la momentul în care începem să
facem sport. Aceasta reduce discomfortul fizic provocat de exercițiu și induce un sentiment de
bună dispoziție. De aceea, 30 de minute de exerciții fizice pe zi pot contribui la starea noastra de
sănătate!

Bibliografie
1. Dumitru Popițan – Gimnastica, atletismul şi jocurile în şcoală – Editura SPORT-TURISM,
1975

2. Gh. Mitra, Al. Mogoş – Metodica predării educației fizice – Editura Stadion, 1972

3. Iulian Săvescu – Proiectarea demersului didactic la Educație Fizică pentru învățământul primar
(clasele I-IV) – Editura Aius PrintED, Craiova, 2008

4. Jeni Lupu Bangă, Nicolae Cojocaru + alții – Metodica predării educației fizice în ciclul primar,
editura “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2008.

5. Beneficiile activității fizice şi sportului pentru elevi, Nicolae Cioara, 2019

6. https://www.misiunea150.ro/importanta-exercitiului-fizic-pentru-organism