Dopingul in Sport

Dopingul reprezinta folosirea unor substante active sau a unor manevre , manipulari (
fizice, chimice) in scopul cresterii artificiale , frauduloase a randamentului sportiv pentru
abtinerea unor performante superioare in detrimentrul sanatatii organismului
Dopingul contravine insasi ideii de sport, care ar trebui sa fie o activitate care sa
imbunatateasca sanatatea celui care il practica.
Probabil ca indiferent de pedepsele potentiale sau de efecte secundare unii vor decide sa
foloseasca aceste substante.
Etimologic se pare ca dopingul vine din flamandul "to doop" asa cum apare in
dictionare in secolul al XVIII - lea. Desigur ca incercarile de a stimula puterea, forta, dorinta
de a invinge pot fi gasite inca de la romani, care organizau luptele dintre gladiatori si unde
invingatorul, care era adult, cauta prin toate mijloacele sa castige.
Se pare ca s-au gasit inscrisuri din care reiese ca in intrecerile in trasurici conducatorii
absorbeau o licoare (vin + miere), care le dadea o anumita putere, o anumita
agresivitate.Despre doping in acceptiunea de azi se poate vorbi cam din secolul XX.
Astfel prin anii 1900 - 1936 in Japonia, sportivii foloseau inainte de competitii
cardiotonice si nitriti (vasodilatatori coronarieni); cel de-al II - lea razboi mondial a consfintit
efectele anfetaminelor (psihostimulante) asupra sistemului nervos, aviatorii germani, care
executau bombardamente de noapte primind aceste substante inainte de plecare in misiune
pentru intretinerea starii de vigilenta si agresivitate.
De aici si pana la trecerea in sport nu a fost decat un pas. Postbelic, cand viata sportiva
si-a reluat cursul a aparut si utilizarea substantelor dopante, amfetaminele, antidepresivele,
simpaticomimeticele si analgezicele cardio - respiratorii fiind primele grupe de substante
folosite de sportivi din proprie initiativa sau la recomandarea unor cadre sportive (antrenori,
medici, masori, etc.).

In vremea aceea regulamentele anti - doping erau inexistente iar lipsa unor laboratoare de
specialitate facilita aceasta actiune (dopaj), in mod nestintific si plina de riscuri. Cine nu-si
aminteste de ciclistul danez Olsem, care la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960 concurand
in proba 100 km sosea echipe, pe o caldura inabusitoare de 33 C isi pierde viata iar la
necropsie se evidentiaza urme de anfetamine in corpul sau.
Pe plan olimpic primele controale oficiale au loc la Jocurile Olimpice de la Munchen
din 1972 pentru asa-zisele substante conventionale; pentru steroizii anabolizanti primele
controale oficiale au loc la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 cand mai multi sportivi
isi pierd medaliile de aur (halterofili in principal) la circa o luna dupa incheierea Jocurilor
Olimpice, ceea ce va crea numeroase discutii, care in final vor duce la o hotarare CIO ce
prevede ca rezultatele controalelor doping sa fie facute publice in interiorul competitiei, cu
exceptia probelor din ultimele doua zile.
Este inceputul unei campanii deschise, care incepe din anii 1976 1980 pe de o parte
cei ce cauta si gasesc binenteles (avand mari resurse materiale) noi substante, care nu sunt
inca pe lista anti doping si cei de bartea cealalta a baricadei, organismele oficiale, care dup
ace afla de aceste noi substante le creceteaza si apoi le introduce pe lista anti-doping. Este clar
ca intre aceste operatii este o diferenta de timp de 4 - 6 de ani (vezi cazul testosteronului,
diureticelor, gonadotrofinei chorionice placentare, etc.) care este in favoarea celor interesati sa
triseze. Introducerea controalelor doping inafara competitiei va reprezenta un nou moment in
campania anti doping (1989).
Substantele cele mai folosite de sportivi sunt substantele care ajuta la dezvoltarea
muschilor si a rezistentei corpului la eforturi mari.
Acestea sunt:1.stimulantele (amfetamina, cocaina, cofeina, efedrina) care
crescconcentrarea, atentia si reduc oboseala si aduc in prim plan agresivitatea;
2.narcotice- sunt derivate din opiu, obtinute din anumite specii de mac
siactineaza asupra sistemului nervos central, reducand senzatiile dedurere( codeina, beta 2
agonisti)
3.marijuana si hasisul- se extrag din canepa Indiana , alaturi de
canabionoizicare au proprietati psiho- active, de la cele virtual inexistente la
celehalucinogene
4.alcoolul- reprezinta un relaxant al sitemului nervos central si, dupa
administrare, este distribuit rapid catre partile corpului, inclusiv catre creier.
Efectele dopajului

Riscurile medicale:
Folosite in mod frecvent, drogurile dopante pot influenta negativ starea desanatate a
sportivului. Iar dozele repetate pot duce la deces.Stimulantele afecteaza sistemul
cardiovascular si neurologic cauzand agresivitate,iritabilitate si probleme psihice; Narcoticele
implica lipsa de concentrare si de coordonare;testosteronul si steroizii provoaca frecventele
ruperi de tendon si probleme hormonale;diureticele creaza probleme renale si
cardiace;anestezicele locale distrug nervii locali; canabisul duce la diminuarea atentiei,
concentrarii si puterea motivatiei;Alcoolul deterioreaza nervii motori si duc la pierderea
constiintei;Corticoizii si corticosteroizii au ca efect infectii: locale si generale, si
rupturimusculare;Beta blocantele implica depresia psihica;Hormonul de crestere(hGH) si
eritropoietina(EPO)coduc la cresterea anormala aorganelor si obstructionarea vaseor
plumonare.

Masuri anti-doping luate de federatii:
Un moment de referinta il reprezinta Conferinta mondiala asupra
dopajulu,Lausanne, 2-4 februarie 1999 cand pentru prima data in istoria sportului se
intalnesc laaceasi masa: CIO, federatiile sportive internationale, Comitetele Olimpice
Nationale,organe guvernamentale si neguvernamentale, mass media care prin hotararea
finala(Declaratia de la Lausanne) dau o noua turnura campaniei antidoping. Printre
principalelehotarari semnalam: infintarea agentiei internationale antidoping (WADA, AMA)
ca singur organism neguvernamental, independent de conducere a politice in
lume;armonizarea sanctiunilor in caz de doping: doi ani pentru agenti anabolizanti desi
la permisiunea FIFA (Federatia Internationala a Fotbalului Amator) si UCI (UniuneaCiclista
Internationala) se admite ca in urma unor anchete amanuntite se acorda sisanctiuni mai mici
de 2 ani; accentul trebuie pus pe activitatea de educatie informare.Astfel la Jocurile
Olimpice de la Sydney (2000) pentru prima oara in istoria olimpica seiau probe de sange
inaintea competitiei (304 teste pentru eritropoetina) si se executa circa700 de teste out of
competition chiar la Sydney inainte, in timpul si dupa JocurileOlimpice.Campania
antidoping a luat proportii in special pe plan economic: sute demilioane de dolari se cheltuiesc
anual pe glob pentru aceasta actiune. Merita, nu merita,este greu de raspuns in conditiile
societatii contemporane (milioane de oameni, inclusivecopii mor zilnic prin inanitie, boli,
etc.).In tara noastra fiinteaza Comisia Nationala Anti-doping, infiintata in 1966 sireorganizata
in 2001 de Ministerul Tineretului si Sportului, care isi desfasoara activitateain cooperare cu
Laboratorul national de control doping, ce apartine MinisteruluiTineretului si Sportului.
Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederileConsiliului Europei (Grupul de
monitorizare a Conventiei anti-doping). - contractele sportivilor- in contracte sunt stipulate
informatii despre substanteleinterzise si despre efectele lor negative. Documentul interzice
folosirea lor avand dreptconsecinte suspendarea temporara sau totala a contractului;- lista
substantelor si produselor interzise- indica sportivului produsele cere nutrebuie sa le
foloseasca. Permite verificarea continutului produselor si evitarea acestora.6
- alternative la doping- sunt stabilite de doctori, antrenori, psihologi, nutritionisti care
stabilesc stadiul de antrenament dupa o evaluare initiala.- verificarea medicala- decide asupra
abilitatile psihice, fizice si nutritionale ales portivului. Medicul poate impune sportivului
un ritm de lucru si medicamentatia utilizata pentru durere si rezistenta.- controlul anti-doping-
are ca scop detectarea sportivilor dopati pentru a fi pedepsiti.

In continuare va prezint un articol al ziarului Marca din Spania cu sportivi care erau banuiti
de doping .
Multe recorduri atletice sunt, nc, n picioare

Recordul fabulos al sutei, reuit de atleta american la "naionalele" SUA (10, 49 secunde)
rmne, pentru analistul de la cotidianul citat, inexplicabil.
"Griffith avea 28 de ani n anul 1988, iar rezultatele sale anterioare acelei curse nu erau
nici ntre primele 40 de performane mondiale n domeniu", explic jurnalistul iberic.
"Mai mult dect att, cele de la 200 de metri nu aveau loc ntre primele 20 ale probei.
Totui, n anul menionat a btut recordul sutei cu o jumtate de secund, iar n proba
jumtii de stadion a scos un "scor" (21,34 secunde) care era cu 7 zecimi mai bun dect
primatul din acel moment", continu jurnalistul analiza sa.
Dopingul a creat montri i a "mutilat" destine

rile din blocul comunist sunt considerate a fi obinut cele mai "bune" performane n
domeniu, dar doar cderea Zidului a fcut s se vorbeasc deschis despre aceste lucruri.
Rika Reinisch, tripl campioan mondial la not, a trebuit s se opereze de tumori ovariene
iar Heidi Krieger, "regina" greutii, a primit atta testosteron nct a ncetat s se mai
considere femeie.
Mai mult decat att, i-a facut operaie de schimbare de sex iar astzi, sub numele de
Andreas Krieger, a dat n judecat statul german n sperana obinerii unei indemnizaii pentru
ce s-a ntmplat n trecut.
"Dar, exemplele pot continua, spune sursa din Madrid. Chiar astzi, am serioase dubii
asupra performanelor rusoaicei Isinbayeva. n mod ciudat, sau poate c nu, antrenorul
acestui veritabil pachet de muchi este Vitali Petrov, omul care l-a pregtit i pe
Bubka", conchide Piqueras.

Un viitor neclar

n finalul articolului, Marca se ntreab, retoric, dac este ceva de fcut. "Probabil, dopajul
nu va disprea niciodat. Dar, pna la urm este o problem de lupt cu sine. Dac
omul este contient c-i poate distruge sntatea, poate c se va gndi de dou ori
nainte de a-i injecta n vene te miri ce", ncheie Marca. (http://www.prosport.ro/alte-
sporturi/atletism/dopingul-si-zilele-de-glorie.

Fie c vrem s recunoatem sau nu, dopajul n sport devine o problem din ce n ce
mai mare nu doar pentru Romnia, ci la nivel mondial. Desigur, de cele mai multe ori triorii
sunt prini mai devreme sau mai trziu. Totui, nu putem avea certitudinea c printre
campionii mondiali admirai de ntregul mapamond i luai drept modele de tinerii care vor s
urmeze o carier n sport nu se numr i persoane nedemne de titlurile i ovaiile obinute.
Lista sporturilor care au scpat neptate de acest tip de scandaluri este din ce n ce mai
restrns, invers proporional cu sonoritatea numelor care apar n rndul celor prini
.Tendina global de a transforma sportul n afacere a afectat grav percepia despre ce
nseamn el cu adevrat: o lupt cinstit, la finalul creia cel mai bun iese nvingtor. n acest
ritm, nu va fi departe clipa n care sportul va nsemna doar gsirea celor mai performante
substane care s fie administrate unor oameni folosii practic pe post de cobai,
transformndu-i astfel n campioni ai lumii i umplndu-i de glorie deart.