UNIVERSITATEA DE STAT FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE CATEDRA DE ȘTIINȚE

„ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

Tema:
ROLUL EDUCAȚIEI ÎN EVOLUȚIA SOCIETĂȚII

Grupa: MEI 12.

Numele, prenumele studentului: Brenici Lilia.

1. Analizați suportul informativ. Identificaţi impactul educaţiei nonformale și informale

în predarea – învăţarea disciplinelor școlare.
Fiecare ființă umană învaţă în cele mai diferite contexte - la şcoală, acasă, în grupul de
prieteni, prin joc, la locul de muncă, prin interacţiunea cu ceilalţi etc. Altfel spus, putem
învăța în orice context, în orice situație, în orice moment activ. Diferențele dintre cele trei
forme aleeducaţiei sunt teoretice; în fapt, acestea funcţionează ca un complex, iar graniţele
sunt dificil de stabilit. Încă din 1974, Coombs şi Ahmed – echivalând educaţia cu invăţarea –
au identificat aceste tipuri, definindu-le astfel:
- educaţie informală: „proces ce durează o viaţă, prin care fiecare persoană dobândeşte
cunoştiinţe, îndemânări, aptitudini şi inţelegere din experienţele zilnice”
- educaţie nonformală: „orice activitate organizată în mod sistematic, creată în afara
sistemului formal şi care oferă tipuri selectate de învăţare subgrupelor specifice populaţiei
(atât adulţii, cât si copii)”
- educaţia formală: „educaţia instituţionalizată, structurată in mod ierarhic, gradată
cronologic si condusă de la centru (Ministerul Învăţământului), prin tradiţie, ea a constituit
centrul de interes al politicii şcolare”

Educaţia formală ajută la o asimilare permanentă a cunoştinţelor şi uşurează dezvoltarea unor

aptitudini și introducerea persoanei în societate. Un aspect esențial al educaţiei formale o
constituie evaluarea, aceasta este de mare ajutor reuşitei şcolare.
Educatia nonformala este importanta prin urmatoarele avantaje pedagogice:
. este centrata pe cel ce invata, pe procesul de invatare, nu pe cel de predare solicitand in mod
diferentiat participantii;
. dispune de un curriculum la alegere, flexibil si variat propunandu-le participantilor activitati
diverse si atractive, in functie de interesele acestora, de aptitudinile speciale si de aspiratiile
lor;
 UNIVERSITATEA DE STAT FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE CATEDRA DE ȘTIINȚE
„ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

. contribuie la largirea si imbogatirea culturii generale si de specialitate a participantilor,

oferind activitati de reciclare profesionala, de completare a studiilor si de sprijinire a
categoriilor defavorizate sau de exersare a capacitatii indivizilor supradotati;
. creeaza ocazii de petrecere organizata a timpului liber, intr-un mod placut, urmarind
destinderea si refacerea echilibrului psiho-fizic;
. asigura o rapida actualizare a informatiilor din diferite domenii fiind interesata sa mentina
interesul publicului larg, oferind alternative flexibile tuturor categoriilor de varsta si
pregatirii lor profesionale, punand accentul pe aplicabilitatea imediata a cunostintelor;
. antreneaza noile tehnologii comunicationale, tinand cont de progresul tehnico- stiintific,
valorificand oportunitatile oferite de internet, televiziune, calculatoare;
. este nestresanta, oferind activitati placute si scutite de evaluari riguroase, in favoarea
strategiilor de apreciere formativa, stimulativa, continua;
. raspunde cerintelor si necesitatilor educatiei permanente.
Educație informală:
-cuprinde experienta personala castigata de catre individ, trairi incercate in mod
neintentionat.
- Ea este conceputa ca relaxare, satisfacere a unor curiozitati pasagere;
-influentele primite sunt spontane, neorganizate, neprelucrate pedagogic, nesistematizate, de
scurta durata;
Toate cele trei forme ale educaţiei se sprijină și se condiţionează reciproc. Trebuie de
remarcat, totuși, că sub aspectul succesivităţii în timp și al consecinţelor, educaţia formală
ocupă un loc privilegiat, prin necesitatea anteriorităţii ei pentru individ și prin puterea ei
integrativă și de sinteză. De amploarea și profunzimea educaţiei formale depinde calitatea
coordonării și integrării infl uenţelor nonformale și informale.
Din punctul meu de vedere relaţia dintre educaţia formală, nonformală şi informală se
caracterizează prin complementaritate, deoarece se completează reciproc şi conduc la un
rezultat favorabil pentru elev.

2. Argumentaţi, prin exemple concrete, rolul factorilor educaționali în dezvoltarea

personalităţii.
Educația reprezintă un fenomen sociouman. Sub influența factorilor sociali și educaționali,
individul se modelează structural, dobândind un limbaj articulat, gândire logică, afectivitate,
voință, personalitate.
 UNIVERSITATEA DE STAT FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE CATEDRA DE ȘTIINȚE
„ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

Educația este definită ca o investiție în om. Ea reprezintă o preocupare a întregii societăți prin
valorificarea optimă a resurselor sale materiale și umane.
Referindu-se la factorii educaţionali, Constantin Cucoș (2006) evidenţiază rolul
indispensabil al familiei, al școlii, al bisericii, al instituţiilor culturale, al structurilor
asociative în formarea și dezvoltarea personalităţii.
Primul factor care contribuie la formarea personalității umane în perspectivă
multifuncțională este familia. Climatul familial se caracterizează prin: Asimilarea și
respectarea codului valoric la care se raportează în majoritatea situațiilor de viață ;
legături între mediul familial și societate; influențarea atitudinilor părinților și conduitei
copiilor asupra problematicii contemporane despre viață, lume și muncă.
Mediul familial ocupă un loc aparte în ansamblul mediilor educative. Este mediul
primordial din punct de vedere educațional pentru ființa umană, extinzându-se pe tot
parcursul vieții.
În prezent se organizează activități pentru părinți.
De exemplu: consiliile de administrație școlară desfășoară activități cu rol informațional,
consultativ și decizional.
Acțiunea familiei asupra individului este influențată de mediul din care acesta face
parte. Mediul se reliefează în educație și este analizat din perspectiva celor două
componente ale sale: mediul natural și mediul social. Mediul natural cuprinde condițiile
de climă, relief, vegetație și faună. Atunci când condițiile de mediu sunt favorabile,
individul se dezvoltă normal. Când sunt mai puțin favorabile pot apărea dificultăți în
dezvoltarea sa. „Condițiile de mediu pot influența într-o oarecare măsură caracteristicile
psihice și comportamentul indivizilor”
Formarea și dezvoltarea personalității copilului depinde și de calitatea mediului social, de
condițiile
sociale favorabile, de organizarea socială democratică și de relațiile interpersonale și
profesionale.
Școala devine un factor important al educației sistematice și continue în cadrul
societății. Instituția școlară prezintă etapele cunoașterii științifice, în care permanent se
aplică strategii, metode, mijloace, valori, orientate spre finalități educaționale. Școala este
sprijinită de o asistență psihopedagogică profesionistă și concepută ca o activitate de
educare a generației tinere, ca un sistem complex de influențe organizate și exercitate
sistematic asupra copiilor și tinerilor.
 UNIVERSITATEA DE STAT FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE CATEDRA DE ȘTIINȚE
„ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

Educația religioasă în școală oferă un orizont spiritual integrator, care relaționează

și integrează cunoștințele de la disciplinele școlare, spre a forma un areal spiritual
edificator pentru viață.
Un alt factor important în educație îl constituie instituțiile culturale. Acestea sunt
centre competente de promovare a cunoștințelor, prin intermediul activităților de
informare și educare. În acest context, un aspect important îl constituie valorificarea
educației la nivel intercultural.
Deși,putem face concluzia că dintre factorii dezvoltării ființei umane sunt ereditatea, mediul și
educația. Acești factori interacționează permanent. Efectele interacțiunii nu sunt cumulative, în
momentul afectării uneia dintre variabile se schimbă și celelalte cu care se află în relație.
Educația nu poate fi concepută în afara mediului, respectiv cei doi factori interacționează
continuu.
Se delimitează specificul fiecărui factor și importanța lui în procesul de dezvoltare a
personalității. În acest context, ereditatea este premisa dezvoltării psihice, mediul este
condiția și educația este factorul determinant al acestei dezvoltări. Educația este un
proces de învățare continuu, care contribuie la evoluția individului, manifestându-se
numai în contexte socioumane.
Educația ca fenomen sociouman vizează în esența sa activitatea de integrare socială
a personalității umane la parametrii calitativi superiori. Această activitate reflectă
principalele domenii ale vieții sociale. Analiza activității de formare și dezvoltare a
personalității umane evidențiază astfel o funcționalitate socială a educației, care
angajează un ansamblu de valori raportate la personalitate.