Ceesteeducatia?

Educatia reprezinta obiectul de studiu specific pedagogiei (stiintelorpedagogice). Datorita complexitatii profunzimii si amplitudinii sale,educatia estestudiata si de alte stiinte socioumane inrudite cu pedagogia. Conceptul pedagogic de educatie urmareste cunoasterea stiintifica,la un gradinalt de generalitate si abstractizare,a unei realitati psihosociale cu o foarte marearie de extindere in timp si spatiu si de desfasurare complexa si contradictorie lanivel de sistem si proces. Pedagogia este stiinta care studiaza fenomenul educational cu toate implicatiilesale asupra formarii personalitatii umane in vederea integrarii active a persoanei inviata sociala. De-a lungul istoriei,societatea a acumulat experienta de cunoastere teoretica sipractica condensata in valori materiale si spirituale ce constituie ereditatea sociala aculturii si civilizatiei. Conservarea valorilor si transmiterea lor se realizeaza prineducatie care,in aceasta ipostaza ,reprezinata institutia constituirii si transmiteriiereditatii sociale a culturii si civilizatiei. Pe acest fundament de experientacondensata se actioneaza,prin educatie, pentru formele omului ca utilizator siconsumator de valori,ca producator si creator de valori. Educatia este o functieesentiala si permanenta a societatii in doua ipostaze: de institutie a ereditatii socialea culturii si civilizatiei si de instrument de actiune pentru formarea omului. Din punct de vedere psihologic, psihogenetic, educatia este procesul de formare aomului ca personalitate in plan cognitiv ,afectiv-motivational,volitiv, aptitudinal,atitudinal. Structura psihica a personalitatii se construieste pe fundamentul eredo-nativ al fiintei biologice, in cadrul relatiei educationale prin continutul cultural alexperientei adultului-parinte, invatator, profesor. Educatia in acest caz esteinstrumentul formarii individului ca personalitate. In sens pedagogic, educatia este fenomenul social complex privit in treidimensiuni:activitate constienta a subiectului educatiei (educator) de stimulare, indrumare,formare a obiectului educatiei (educat);-proces de formare a omului pentru integrarea activa in societate, proces deformare intelectuala, morala, profesionala, fizica, estetica;-rezultat prin preluarea selectiva a actiunilor informationale si includerea instructuri comportamentele proprii de cunoastere si actiune. Zi de zi, fiecare dintre noi suntem supusi, vrand/nevrand unui afluxinformational si unui bombardament mediatic cu sau fara intentie pedagogica.Aceste influente multiple, resimtite sau nu ca fiind de tip educativ, pot actionaconcomitent, succesiv sau complementar, in forme variate, in mod spontan,incidental sau avand un caracter organizat si sistematic.In pedagogie, aceasta realitate este reflectata cu ajutorul conceptului caredefineste formele generale ale educatiei. Acesta se refera la principalele ipostazeprin care educatia se poate obiectiva,

pornind de la varietatea situatiilor deinvatare si de la gradul diferit de intentionalitate actionala.(Constantin Cucos) Se considera astfel ca formele generale ale educatiei reprezinta modalitatile derealizare a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul unoractiuni si (sau) influente pedagogice desfasurate, in cadrul sistemului deeducatie/invatamant in conditiile exercitarii functiilor generale ale educatiei (functiede formare-dezvoltare a personalitatii, functia economica, functia civica, functiaculturala a educatiei).(Gabriela C. Cristea) Toate influentele si actiunile educative care intervin in viata individului, in modorganizat si structurat (in conformitate cu anumite norme generale sipedagogice,desfasurate intr-un cadru institutionalizat) sau,dimpotriva, in modspontan (intamplaror,difuz,neoficial) sunt reunite sub denumirea de forme aleeducatiei. In functie de gradul de organizare si de oficializare, al formelor educatiei, putemdelimita trei mari categorii:-educatia formala(oficiala);-educatia non-formala(extrascolara);-educatia informala(spontana). Suportul psihologic al relatiei educationale este trebuinta de a comunica. Secomunica nu numai cunostinte, informatii ci si atitudini, sentimente si convingeri.Se comunica prin cuvant, gest, mimica, prin intreaga conduita. Relatia educativa este complexa,determinata de numerosi factori. Se realizeazaintre comportamente globale (educator-educat). Actiunea educatorului estedirectiva, intentionata, constienta, orientata de scopuri si obiective care anticipeazatransformari in comportamentul invatat al educatului. Acesta nu asimileazaautomat, el fixeaza, filtreaza, prelucreaza activ, include cele invatate in propriilestructuri. Relatia este asimetrica, se realizeaza intre personalitatea formata a educatoruluisi personalitatea in formare a educatului. In acest context apar concordante sidisconcordante in actul de comunicare educationala.Clasificarea formelor educatiei angajeaza doua categorii de criterii valorice: a) Criteriul proiectarii care delimiteaza intre formele educatiei institutionalizate(care au in vedere realizarea unor finalitati specifice,intr-un cadruinstitutionalizat) -educatia formala si nonformala ; Si forma educatiei neinstutionalizata (realizata implicit, fara obiective specificeinstitutionalizate) -educatia informala. b) Criteriul organizarii conform caruia diferentiem educatia realizata pe bazaunor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala si nonformala) sieducatia realizata doar pe baza unor influente implicite (educatia informala) O diferenta a educatiei formale a fost data de catre Philip Coombs, in anul 1973,conform careia educatia formala este sistemul educational structurat ierarhic sigradat cronologic, pornind de la scoala primara si pana la universitate, care include,in plus fata de studii academice, o varietate de programe de specializare si institutiide pregatire profesionala si tehnica cu activitate full-time. 2

Educatia nonformala a fost definita de catre J.Kleis drept orice activitate educationala,intentionata si sistematica, desfasurata de obicei in afara scolii traditionale, al carui continut este adaptat nevoilor individului si situatiilor speciale,in scopul maximalizarii problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal(stresul notarii in catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor etc.) Educatia informala se refera la experientele zilnice ce nu sunt planificate sauorganizate si conduc catre o invatare informala.Cand aceste experiente suntinterpretate de catre cei mai in varsta sau de catre membrii comunitatii ele seconstituie in educatie informala. Educatia informala este procesul care se intindepe toata durata vietii,prin care individul dobandeste informatii,isi formeazapriceperi si deprinderi, isi structureaza convingerile si atitudinile, se dezvolta, prinintermediul experientelor cotidiene Functiile generale ale educatiei reprezinta proprietati intrinseci, specificeactivitatii de formare-dezvoltare permanenta a personalitatii umane, exprimate lanivelul consecintelor sociale angajate in mod obiectiv, la nivelul de sistem (societateain ansamblul sau) si de subsistem (cultural, comunitar, economic, politic, natural)Functia fundamentala a educatiei este aceea de a vehicula, selecta, actualiza sivalorifica experienta sociala in vederea asigurarii unei integrari eficiente si rapide aindividului in societate si, prin aceasta, in vederea crearii premiselorautodeterminarii individului ca factor de progres social. Prin educatie, in principal,omul trece de la stare de existenta pur biologica la aceea de existenta sociala. Dacaomul ar fi la nastere inzestrat prin ereditare, cu posibilitatile adultului, nu ar existaeducatie. In ceea ce priveste procesul devenirii omului ca fiinta sociala nu este nici odeosebire intre copil nascut intr-o mare metropola si cel nascut intr-un trib primitiv,intrucat amandoi trebuie sa invete totul. O parte a invataturii este rezultatulcontractului spontan al omului cu diferite aspecte ale vietii sociale, dar cea maiconsistenta parte a invataturii se acumuleaza prin instruire, prin forme organizatesi sistematice. Piaget considera ca scoala trebuie sa fie conceputa cu un centru de activitati reale,practice, desfasurate in comun, in asa fel ca inteligenta logica sa se formeze infunctie de actiunea si de schimbarile sociale. Educatia reprezinta, astefel, activitatea psihosociala cu functie generala deformaredezvoltare permanenta a personalitatii umane pentru integrarea socialaoptima, angajata conform finalitatilor asumate, la nivel de sistem si de proces,proiectate, realizate si dezvoltate prin actiuni specifice avand ca structura de bazacorelatia subiect (educator) obiect(educat),intr-un context deschis,(auto) perfectibil.