Sunteți pe pagina 1din 8

Rolul si importanta principiilor in activitatea de cunoastere in scoala speciala Educatia speciala obiective ;finalitati Educaia speciala reprezint un sistem

de aciuni informativ-formativerecuperatorii, desfurate n mod contient i sistematic asupra subiectului uman cu ces n vederea transformrii acestuia n conformitate cu finalitile educaionale urmrite. Aceste finaliti exprim orientrile asumate la nivel de politic educaional n vederea dezvoltrii personalitii umane n conformitate cu anumite valori,politica ce este aliniata la demersurile europene facute in acest domeniu. Obiectivul central al acestui domeniu de cercetare-actiune este axat pe interventia in scop terapeutic, recuperator si instructiv-educativ asupra persoanelor cu diferite tipuri de deficiente sau aflate in incapacitate de actiune, ptr a favoriza la maximum (re)insertia lor socioprofesionala. Obiectivele specifice au in vedere urmatoarele directii : - prezentarea particularitatilor specifice activitatii persoanelor cu cerinte speciale, consecinta a modificarilor biopsihice si/sau socio educationale ; - prezentarea si analiza sist de depistare-diagnoza-terapie-recuperareeducatie/profes-adaptare-integrare ptr categoriile de persoane aflate in dificultate; - stabilirea scopurilor, metodelor si mijloacelor de activitate psihopedagogica si sociala cu persoanele care prezinta deficiente sau care se afla in situatii dificile ; - elaborarea unui program de profesionalizare in concordanta cu cerintele de munca si incadrarea in unitati productive sau ateliere protejate a persoanelor cu nevoi speciale/dizabilitati;. - elaborarea strategiilor de integrare sociala a persoanelor cu dizabilitati sau aflate in dificultate, prin valorificarea tuturor resurselor existente la nivelul comunitatii; monitorizarea evolutiei si a gradului de adaptare-integrare a persoanelor cu nevoi speciale in campul relatiilor sociale; - elaborarea unor strategii de interventie ptr prevenirea si/sau ameliorarea consecintelor diferitelor tipuri de deficiente sau a unor disfunctii la nivel familial, comunitar si social referitoare la persoanele aflate in dificultate ; - imbogatirea corpusului de cunostinte cu noi informatii rezultate in urma unui permanent proces de cercetare-actiune si modernizare a programelor de interventie existent in domeniul psihopedagogiei speciale si asistentei sociale.

Principiile educatiei speciale Principiile didactice reprezinta un set de norme generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de invatamant, asigurand acestuia premisele necesare indeplinirii obiectivelor si sarcinilor pe care le urmareste in desfasurarea sa.

Astfel, fara pretentia de a efectua o clasificare, in functie de relevanta si importanta lor in practica educationala a elevilor cu dizabilitati, pot fi identificate urmatoarele principii: - Principiul unitatii/corelatiei dintre senzorial si rational, dintre concret si abstract in predare-invatare (cunoscut si sub denumirea de principiul intuitiei) - Principiul accesibilitatii si tratarii individuale, diferentiate - Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale - Principiul sistematizarii, structurarii si continuitatii - Principiul integrarii teoriei cu practica - Principiul participarii constiente si active a elevilor la activitatile educativcompensatorii si recuperatorii - Principiul insusirii temeinice a cunostintelor priceperilor si deprinderilor Principiul unitatii/corelatiei dintre senzorial si rational, dintre concret si abstract in predare-invatare (cunoscut si sub denumirea de principiul intuitiei) - conform acestui principiu, orice proces de cunoastere se sprijina pe perceptie, iar elevii au nevoie de suport intuitiv in intelegerea si asimilarea noilor cunostinte/informatii Acest principiu are o relevanta mai mare in cazul elevilor cu deficiente mintale si senzoriale datorita particularitatilor proceselor psihice (perceptia, reprezentarea) Principiul accesibilitatii si tratarii individuale, diferentiate - acest principiu poate fi realizat prin respectarea particularitatilor psihice determinate de tipul si gradul deficientei. In legatura cu acest principiu actioneaza o regula, si anume stabilirea unor legaturi/corelatii logice intre cunoscut si necunoscut, intre simplu si complex, intre particular si general, intre concret si abstract. Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale - conform acestui principiu, in activitatea educativ-recuperatorie trebuie sa tinem seama de relatia existenta intre invatare si nivelul de dezvoltare al elevului, cu respectarea particularitatilor individuale, a naturii interioare si a personalitatii educatului si valorificarea optima a potentialului intelectual si aptitudinal al acestuia. Principiul sistematizarii, structurarii si continuitatii - acest principiu vizeaza necesitatea de a asigura succesiunea activitatilor educative dupa o logica stricta a informatiei, de a selecta si corela cunostintele dupa esentializarea lor, de a le integra si sistematiza in sisteme evolutive corespunzatoare, de a programa procesele si operatiile cognitive in vederea dezvoltarii ritmice si intensive a capacitatilor de cunoastere din partea elevului cu cerinte speciale. 0 parte a acestui principiu se realizeaza prin intermediul documentelor scolare si prin activitatea de planificare a lectiilor de catre educator. De asemenea, mai ales in cazul elevilor cu deficiente mintale, la sistematizarea continuturilor se va tine seama si de redundanta/reluarea anumitor categorii de informatii si cunostinte. Principiul integrarii teoriei cu practica - acest principiu exprima necesitatea stabilirii unei legaturi directe intre insusirea cunostintelor teoretice si aplicarea lor in conditii practice variate. Cerintele acestui principiu prezinta o serie de avantaje in procesul educativ-compensator, mai ales ptr elevii cu deficiente mintale si senzoriale. Principiul participarii constiente si active a elevilor la activitatile educativcompensatorii si recuperatorii - in conformitate cu acest principiu, elevul trebuie antrenat sa devina, din obiect al invatarii, subiect al propriei formari si al propriului proces de

dezvoltare, ca rezultat al activitatii sale pe plan intelectual si fizic tinand seama de tulburarile de dezvoltare. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor priceperilor si deprinderilor conform acestui principiu, in activitatile instructiv-educative, insusirea cunostintelor nu are la baza o stocare in lant, a acestora ci ordonarea si incadrarea lor in sisteme flexibile unde pot fi usor actualizate si valorificate in rezolvarea sarcinilor scolare. Aplicarea acestui principiu presupune asigurarea aplicabilitatii cunostintelor si utilizarea lor in situatii obisnuite de viata, stimularea intelegerii noilor cunostinte si evitarea memorarii mecanice a acestora, fixarea informatiei in contexte variate de invatare, solicitarea elevilor (in special a celor cu deficiente mintale si de auz) de a se exprima, pe cat posibil, cu cuvinte proprii, evaluarea cumulative (sumativa) si evaluarea continua (formativa). Alaturi de principiile anterior prezentate si care, in mare parte, reprezinta o adaptare a principiilor didacticii generale, in educatia elevilor cu dizabilitati mai intervine si alte principii. Asadar, principiile didactice specifice educatiei speciale sunt : - principiul asigurarii unitatii instructiei, educatiei, compensarii, recuperarii si/sau reeducari - principiul drepturilor egale - principiul unicitatii si individualizarii - principiul diversitatii - principiul accesului si participarii Principiul asigurarii unitatii instructiei, educatiei, compensarii, recuperarii si/sau reeducari - conform acestuia, toate activitatile incluse in procesul de invatamant trebuie sa vizeze, pe langa componenta instructiv-educativa, si o componenta compensatorie si recuperatorie, prin antrenarea acelor structuri sau resurse psihofizice functionale ale copilului in asimilarea si dezvoltarea abilitatilor necesare adaptarii si integrarii socioprofesionale a acestuia. Principiul drepturilor egale - fiecare fiinta umana are dreptul la o dezvoltare personala, sociala si intelectuala si trebuie sa aiba asigurate ocaziile de a-si desavarsi potentialul propriu de dezvoltare ; Principiul unicitatii si individualizarii - fiecare fiinta umana este unica prin raportare la trasaturi de caracter, interese, abilitati, motivatii si nevoi de invatare; Principiul diversitatii - sistemul educational trebuie astfel proiectat incat sa ia in calcul si sa-si asume intreaga diversitate a categoriilor de beneficiari carora li se adreseaza; Principiul accesului si participarii ~ toti cei care au nevoi/cerinte speciale de invatare si/sau dizabilitati trebuie sa aiba acces la o educatie adecvata si de calitate. Principiile educatiei speciale : principiul integrarii, normalizarii, egalizarii sanselor, educatia timpurie.

Principiul integrarii Presupune egalitatea de participare sociala si egalitatea de sanse in realizarea accesului la educatie. Printre valorile actuale si de perspectiva ale integrarii societatii democratice din lume sunt considerate dominante urmatoarele: - acceptarea tuturor diferentelor; - respectul diversitatii; - solidaritatea umana si mai ales cu persoane diferite ; - lupta impotriva excluderii si marginalizarii; - lupta impotriva inegalitatii sociale. Nivelurile integrarii se afla in relatie de interactiune, se influenteaza si se imbogatesc reciproc creand astfel ansamblul de conditii necesar ptr schimbarea societatii si transformarea intr-o societate capabila sa asigure integrarea persoanelor cu handicap mintal in interiorul ei. Accesul la integrare este valabil ptr toate persoanele, inclusiv ptr cele cu un handicap, indiferent de handicapul si gravitatea acestuia. In acest sens nu ar trebui sa existe nici o restrictie. Persoanele cu un anumit handicap si mai ales cu un handicap mintal sunt oameni cit se poate de obisnuiti, oameni cu vise, sperante, aspiratii, dar cu mai multe dureri si mai multe obstacole cu care se confrunta. Putem vorbi despre mai multe niveluri ale integrarii, precum: a) integrarea fizica b) integrarea functionala c) integrarea sociala d) integrarea personala e) integrarea in societate - se refera la asigurarea de drepturi egale si respectarea autodeterminarii persoanei cu cerinte speciale ; f) integrarea organizationala - se refera la structurile organizationale care sprijina integrarea; este necesar ca serviciile publice sa fie organizate in asa fel incat sa raspunda nevoilor tuturor indivizilor din societate. Modelul educaiei integrate prezint ase caracteristici principale: a) un program i o strategie individualizate de educaie vor trebui s fie puse n lucru ptr fiecare copil, pe baza unei evaluri permanente a trebuinelor i a progreselor sale; b) contactele vor trebui s fie organizate sistematic ntre copiii cu handicap i cei fr handicap, n cadrul instituiilor colare i n afara lor, printre altele printr-un sistem de tutorat; c) programele de educaie vor fi elaborate n funcie de nevoile i exigenele vieii n comunitate i ptr a facilita trecerea de la activitatea colar la viaa adult, foarte important ptr viitorul persoanelor cu nevoi speciale i, adesea, dificil; d) programele de educaie vor fi elaborate i prin conlucrarea cu prinii, de ctre membrii echipei pluridisciplinare; e) se va urmri o evaluare dinamic, permanent a modului de punere n lucru, de aplicare practic a programelor de educaie individualizat, precum i efectele lor specifice asupra tuturor dimensiunilor personalitii copiilor cu nevoi speciale n condiiile integrrii; f) educaia integrat, pornind de la intervenia timpurie, urmrete, deci, s ajute familia i copilul cu nevoi speciale n vedere valorizrii tuturor potenialitilor latente i

manifeste, ptr a tri din plin, cu posibilitile pe care le are i le dezvolt, ntr-o ambian constructiv, echilibrat. Educaia integrat i va permite copilului cu CES s triasc alturi de ceilali copii valizi, s desfoare activiti comune, dobndind abiliti indispensabile ptr o via ct mai apropiat de cea a valizilor, ptr o adecvat inserie social. Principiul normalizarii Introducerea conceptului de normalizare are drept scop sublinierea artificialittii barierelor pe care societatea le ridic, deliberat sau nu, n calea accesului persoanei cu handicap la conditiile vietii cotidiene. Principiul normalizarii nu nseamn anularea sau negarea handicapului. Nu impune nici dilatarea conceptului de normalitate ptr a face s dispar conditia strii patologice. Se refer la adaptarea caracteristicilor vietii sociale astfel nct acestea s devin accesibile i persoanei cu handicap. Dac intelegem starea de handicap ca efect al relatiei dintre individ i mediu (fizic i social), atunci ea poate fi ameliorat intervenind asupra celor doi termeni. Prin urmare, dac prin strategiile educatiei speciale i ale diverselor interventii terapeutice consecintele debilitante ale deficientei sunt compensate si diminuate facilitnd integrarea, prin strategiile modelrii organizationale i ale amenajrii ambientale cerintele mediului scad i devin maleabile permitnd creterea gradului de competent individual i normalizarea situatiei sale. Nivelurile normalizarii sunt 4: - normalizarea fizica; - normalizarea functionala; - normalizarea sociala; - normalizarea societala. Normalizarea sprijin indivizii intr-o societate lipsit de sprijinul necesar. Plasarea neasistat a persoanelor cu handicap ntr-o comunitate este insuficient i chiar contraproductiv dac asistenta corespunztoare nu este asigurat. Normalizarea este un concept care fie se aplic sub toate formele sale, fie deloc. Principiul egalizarii sanselor Conform principiului egalizarii sanselor, actiunile n favoarea persoanelor cu handicap trebuie s asigure satisfacerea necesitilor individuale i eliminarea obstacolelor sociale. Principiul egalizarii sanselor implic faptul c necesittile fiecrui individ precum si cele ale tuturor indivizilor sunt de important egal. Aceste necesitti stau la baza planurilor concepute de societate, iar resursele societtii trebuie imprtite n aa fel incat fiecare persoan s aib oportunitti egale de participare. Persoanele cu handicap sunt membrii ai societtii, cu dreptul de a rmne n interiorul acesteia. ntruct aceste persoane au drepturi egale cu alti indivizi, au i obligatii sociale egale. n cadrul acestor drepturi egale, persoanele cu handicap au dreptul la educatie, la sntate, la angajare n munc i la servicii sociale.

Principiul egalizarii anselor are sensul unui proces n cadrul cruia diversele sisteme ale societtii sunt puse la dispozitia tuturor persoanelor i n particular la dispozitia persoanelor cu handicap. Aceste sisteme sociale sunt: mediul material i cultural, locuint i transport, servicii sociale i de sntate, invtmnt i angajare n munc. Din definitia prezentat rezult c mediul, i nu persoana joac un rol important n egalizarea anselor. Aceste institutii trebuie s fie accesibile persoanei cu handicap, ptr a se putea realiza acest deziderat al egalizrii anselor. Raportnd acest principiu la viata i activitatea copiilor cu deficiente fizice, aria drepturilor i anselor egale trebuie s cuprind : - egalitatea anselor de acces ; - egalitatea anselor de instruire i educatie ; - egalitatea anselor de integrare/reuit social Educatia timpurie Educatia timpurie este cunoscut ca o micare social, un domeniu de specializare profesional i tiinific, o condiie sine qua non ptr sporirea eficienei procesului de recuperare i inserie social a copiilor cu CES, datorate unor deficiene care pot duce la diferite handicapuri. Prezentm, n continuare, cteva modele de educatie timpurie. Echipa de intervenie timpurie acioneaz asupra familiilor cu copii deficieni, asigurnd: a) o aciune de consiliere i de informare; b) consiliere privind diagnosticul i consecinele acestuia asupra copilului, innd seama de evoluia previzibil a defectului i deficienei i de punerea n lucru a mijloacelor de compensare (ptr nevztori, ambliopi, surzi etc.); c) informarea prinilor asupra potenialitilor reale ale copilului i asupra mijloacelor susceptibile s-i favorizeze dezvoltarea; d) informarea asupra diferitelor tipuri de servicii care pot asigura cel mai bine educarea i dezvoltarea copilului cu nevoi speciale, datorate unor deficiene. innd seama de aceste elemente, precum i de situaia familial, membrii echipei, de comun acord cu prinii, definesc proiectul educativ care va asigura convergena modalitilor de educatie timpurie i suportul tiinifico-metodologic al acestora. n cadrul reabilitrii, educatia timpurie reprezint o trstur comun n toate rile comunitare, ea fiind recunoscut ca fiind metoda cea mai eficient preventiv i terapeutic n favoarea copiilor cu cerine speciale. Educatia precoce reprezint o prioritate n cadrul tuturor programelor. Rolul principiilor in activitatea de cunoastere n ultimii ani, aplicarea programelor educational-terapeutice a avut n vedere caracterul complex i integrationalist al acestora, organizarea lor n perspectiva colii incluzive i a principiilor educatiei integrate i valorificarea resurselor de invtare conexe, oferite elevilor cu cerinte speciale de ctre coal, familie i mediul social (constituit din contextul actual i ulterior invtrii). Acest demers ofer o larg deschidere

spre normalitate, ceea ce, n viziunea contemporan, nseamn a oferi persoanelor cu cerinte educative speciale modele i conditii de viat cotidian ct mai apropiate de conditiile i modurile de viat obinuite. Normalizarea trebuie perceput ca un proces reciproc de acceptare a persoanei cu dizabilitti de ctre comunitate i de participare a acesteia la viata comunittii. Abordarea unor strategii de succes in activitatile didactice de cunoastere destinate elevilor cu dizabilitati, cu dificultati de invatare sau de adaptare scolara presupune imbinarea principiilor didactice pentru a indeplini urmatoarele roluri : a) cunoasterea si evidentierea evolutiei in procesul de invatare a fiecarui elev folosind un sistem longitudinal de inregistrare a randamentului scolar(pr. respectarii particularitatilor de varsta si individuale , pr. sistematizarii, structurarii si continuitatii); b) identificarea elevilor care intampina dificultati sau care nu reusesc sa faca fata exigentelor programului educativ din scoala (pr. accesibilitatii si tratarii individuale, diferentiate , pr. drepturilor egale); c) diagnosticarea elevilor cu dizabilitati sau cu dificultati de invatare(pr.educatiei timpurii); d) depistarea complexului cauzal care a determinat aparitia dificultatilor de invatare(pr.educatiei timpurii); e) proiectarea unui curriculum diferentiat si personalizat in functie de situatiile si problemele identificate(pr. drepturilor egale , pr. accesibilitatii si tratarii individuale ) f) desfasurarea unui proces didactic activ, formativ, cu accent pe situatii motivationale favorabile invatarii si pe evaluarea formativa(pr. participarii active si constiente , pr. intuitiei , pr. sistematizarii, structurarii si continuitatii); g) colaborarea cu specialisti din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere scolara si antrenarea familiei (pr.normalizarii, pr. integrarii, pr. accesului si participarii) Importana respectrii aplicrii principiilor educaiei speciale n activitatea de dup amiaz Pornind de la valenele nvrii comutative, programele din cadrul ariei curriculare Terapia educaional complex i integrat propun o intervenie modular, realizat pe domenii progresive. Finalitile acestor programe au un caracter practic i urmresc formarea unor deprinderi de autonomie personal i social, sporind gradul de adaptabilitate al copiilor cu deficien mintal si care implica cu precadere respectarea principiului intuitiei , principiului integrarii teoriei cu pracica, principiului participarii active si constiente pentru realizarea dezideratului major :integrarea. La baza proceselor de nvare recuperatorie stau educaia senzorial-motric i dobndirea autonomiei personale i sociale, acestea asigurnd terenul educaiei cognitive i al integrrii n comunitate. Educaia cognitiv a copilului cu deficiene mintale are o not de specificitate, cu un parcurs diferit de dezvoltarea cognitiv i nvarea instrumental a copilului obinuit. Structurarea proceselor de cunoatere la copilul cu deficien mintal se refer la dobndirea instrumentelor de baz ale cunoaterii (citit, scris, socotit) i la formarea unor tehnici elementare de munc intelectual respectand principiul sistematizarii, structurarii si continuitatii. E necesar ca activitile desfurate n cadrul acestei arii s aib un

pronunat caracter ludic, jocul fiind cea mai eficient cale de stimulare cognitiv n cazul acestui copil. Ludoterapia implic jocuri de stimulare a diverselor funcii i procese psihice i are valene multiple n sfera dezvoltrii structurilor psihice ale copilului cu CES , jocul didactic fiind o componenta specifica a educatiei speciale si a pr. partciparii active . Socializarea i activitile ocupaionale contribuie la formarea unei personaliti adaptative, integrative ceea ce este in concordanta cu toate principiile specifice educatiei speciale. Activitile de tip ergoterapeutic asigur formarea unor deprinderi care l pregtesc pe tnrul cu dizabiliti pentru inseria socio-profesional. Aceste programe sunt concepute ca structuri interdisciplinare cu coninut specific, astfel nct s rspund principiului respectarii particularitatilor individuale de dezvoltare, principiul accesibilitatii si tratarii individuale ,diferentiate dar i dezideratului general, de formare a unei personaliti apte de a participa activ la viaa n familie, de grup profesional i social . In sinteza, putem concluziona ca principiile-cheie ale incluziunii au in vedere urmatoarele concepte fundamentale: valorizarea diversitatii, dreptul de a fi respectat, demnitatea fiintei umane, cerintele individuale, responsabilitatea colectiva, dezvoltarea relatiilor si culturii profesionale, dezvoltarea profesionala, sanse egale si programul de TECI a fost proiectat pentru realizarea acestor concepte in practica.