URSUL CARPATIN

Ursul brun se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin dezvoltarea excesiva a musculaturii
cefei si spatelui, dandu-i aspectul unui animal cocosat. Animal corpolent si musculos, ursul
carpatin prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre ovala. Fruntea este bombata. Nasul
este scurt, conic urechile rotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila rotunda si irisul colorat in
tandem cu coloritul blanii. Gatul este scurt, gros si musculos. Spatele este bombat, usor inclinat
catre omoplati. Coada este scurta si puternica (ciot). Picioarele sunt lungi, puternice, musculoase
si sunt prevazute cu talpi scurte (pana la 30 cm). Laba picioarelor este prevazuta cu gheare
curbate, puternice. Blana este deasa alcatuita din peri moi, mai lungi pe fata, abdomen si fata
interna a membrelor. Culoarea blanii variaza de la cafeniu deschis pana la negru. Se poate catara
in copaci si poate alerga in salturi mari
In lunile reci, ursii carpatini se retrag in zonele stancoase, greu accesibile omului, in pesteri
sau in gropi sapate in pamant pentru a hiberna.

Ursul carpatin este un mamifer omnivor, preferand carnea. Se hraneste cu plante (jir, ghinde,
castane, fructe de padure), insecte (furnici), melci, peste, pasari, mamifere, hoituri. O mare parte
din alimentatia sa este compusa din radacini, graunte si ierburi. Este recunoscut ca un pradator
al campurilor de cereale, cartofi sau varza. Similar copiilor, adora dulcurile. Este innebunit dupa
fructele de padure (zmeura, afine, macese, mere padurete) si alte fructe, dar cel mai mult ii place
mierea.
Ursoaica fata de regula o data la doi ani; Gestatia dureaza in medie 7-8 luni, ursoaica dand
nastere la 1-3 pui, in perioada ianuarie-martie;

În cojoc întors pe dos

Mormăind morocănos,
Umblă pustnic prin pădure
După miere, după mure.
0
 COMPLETEAZĂ SPAŢIILE LIBERE:

Ursul brun are aspectul unui animal………………...…Are nasul………,

……….,urechile…………., iar ochii …………….,………….Gâtul este ……….,
……….şi…………… Spatele este……………,uşor inclinat către……………….
Coada este…………şi………………. Picioarele sunt…………..,………………..,
………….. si sunt prevazute cu…….….. scurte.In lunile reci, ursii carpatini se
retrag in zonele stancoase,in pesteri sau in gropi pentru a …………….. .. Ursul
este un mamifer……………, preferand…………Ursoaica fată de regula o data
la………. ani, dând nastere la………. pui.

GĂSEŞTE RĂSPUNSUL CORECT:

Iarna hibernează:

a). b). c).

cerbul ursul lupul

COLOREAZĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

1
 LUPUL

Lupul este un mamifer salbatic, robust si suplu, de talie mare. Capul similar unui caine de
talie mai mare este prevazut cu un bot lung (10 cm), triunghiular ornat cu mustati, lungi si dese.
Ochii sunt putin oblici,urechile sunt mai mici, ascutite si purtate in sus. Caninii sunt foarte bine
dezvoltati Gatul este puternic, ornat de un guler in sezonul de iarna. Pieptul este puternic, adanc
si suficient de lat. Coada este stufoasa, relativ scurta si groasa. Picioarele puternice si musculoase
sunt acoperite de par scurt. Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu,
functie de subspecie si de aria de raspandire. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul
foarte des, lanos, moale, profund, de culoare galbui-cenusie si altul, mai lung, aspru, avand varful
negru, numit spic si care da coloritul blanii. Lungimea corpului este de circa 1,5 m, la care se
adauga coada de circa 0,8 m
In perioada imperecherii, lupii traiesc in perechi si numai toamna tarziu si iarna, in
haite.Sunt animale exclusiv nocturne. Lupii sunt extrem de precauti fata de om, pe care nu-l
ataca decat daca se simte amenintat, este ranit sau turbat. Vanatoarea se realizeaza de cele mai
multe ori in haita, putand vana chiar si animale mari (peste 500 kg).

Lupul poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa. In caz de necesitate, lupul este si
omnivor, consumand fructe, scoarta de copac. Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la
larve, broaste, reptile, pasari si ouale acestora, rozatoare si alte animalute pana la mistret, cerbi
si caprioare, oi, vite si chiar ursi. In cautarea hranei, lupii pot parcurge distante foarte lungi,
chiar pana la 100 km, intr-o noapte.
Imperecherea are loc in lunile februarie-martie, dupa care masculul ramane alaturi de
femela, formand o familie pentru a-si creste puii impreuna;Gestatia dureaza 62-63 zile (9
saptamani), lupoaica dand nastere, in medie, la 4-6 pui/fatare;

Ciocoi ţeapăn şi hapsân,

El se vrea-n turmă stăpân!

2
 ÎNCERCUIEŞTE RĂSPUNSUL CORECT:

1). Lupul este un mamifer salbatic, robust si suplu, de talie mare.

2). Gatul este puternic, ornat de un guler in sezonul de iarna.
3). Lupul poate consuma pana la 100 kg de carne la o masa.
4). Coada este stufoasa, relativ scurta si groasa.
5). Lupoaica da nastere, in medie, la 7-8 pui/fatare.

UNEŞTE IMAGINEA CU DENUMIREA POTRIVITĂ:

LUP

URS

VULPE

COLOREAZĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

3
 VULPEA

Vulpea are o constitutie fina. Botul este lung si ascutit, prevazut cu mustati stufoase. Ochii
sunt asezati oblic,buzele sunt subtiri, ornand deschiderea gurii sub forma unui ranjet. Urechile
sunt scurte si late, purtate ridicat. Caninii sunt foarte ascutiti.Vulpea prezinta membre scurte,
cele din fata avand cinci degete, iar cele din spate, numai patru. Coada este lunga si stufoasa,
purtata de cele mai multe ori printre picioare. Lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130
cm, din care coada prezinta o lungime de 30-40 cm. Blana vulpii este compusa dintr-un par
exterior mai lung si mai aspru, care da coloritul acesteia si un puf profund, des, subtire si lanos,
de culoare cenusie.
Ziua doarme, iar noaptea iese din vizuina pentru a vana. Cand este flamanda sau trebuie sa-
si hraneasca puii, indrazneste sa iasa si pe timpul zilei pentru a-si procupa hrana.

Vulpea este un carnivor desavarsit, hranindu-se cu diferite vietati pe care le poate prinde, de
la iezi de caprioare pana la tot soiul de insecte. Iarna cand vanatul este putin, trage la lesuri. Este
o mare consumatoare de rozatoare, fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar, unul dintre cei mai
mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. In lipsa carnii se multumeste si cu zmeura, afine,
mere, pere, scoruse, faguri de viespi si albine, puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica
inaltime. Niciodata nu vaneaza in haita, iar daca prada i-a scapat o haituieste ca un copoi.
Perioada de gestatie este de 51-53 de zile, vulpea dand nastere, in medie, la 4-6 pui, maxim 12;

Are-o coada infoiata,

Hoata este si sireata;
Dar e vai de coada ei,
Cand da peste Grivei.

4
ELIMINĂ IMAGINEA CARE NU SE POTRIVEŞTE:

RĂSPUNDE LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI:

1).Cu ce se hrăneşte vulpea?

2).Ce culoare are blana ei?

3).Câţi pui naşte vulpea?

COLOREAZĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

5
 CAPRIOARA

Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare din Europa. Masculii au
tendinta de a fi mai mari si mai robusti, in comparatie cu femelele. Masculul poarta denumirea
de caprior, iar femela de caprioara sau ciuta. Iarna, blana este mai deasa, mai lunga, dand
animalului un aspect ciufulit, neingrijit, avand culoare cenusie sau maro-cenusiu. In timpul
lunilor de vara, blana este mai scurta si mai rara, avand culoare maro sau castaniu aprins. Coada
este foarte scurta, de cativa centimetri lungime. Capul este mic, mai mult lung decat lat. Urechile
sunt mari, ovale, fiind conturate cu par de culoare neagra, iar interiorul este captusit cu par
moale, de culoare alba. Numai masculii prezinta coarne, care le cad in octombrie-noiembrie, dar
le cresc din nou, pana vara, in perioada de rut. Coarnele au, in medie, o lungime de 30 cm.
Coarnele sunt utilizate de masculi in disputele pentru femele din timpul perioadei de
imperechere. Picioarele sunt suple si prevazute cu copite inguste si scurte ale caror degete laterale
sunt bine dezvoltate.

Caprioara consuma cu placere ramuri tinere, muguri, frunzele diferitilor arbori si arbusti,
scoarta de copac, lucerna, etc. Se va hrani, de asemenea, cu recolta terenurilor agricole si daca va
avea posibilitatea va intra in livezile de pomi fructiferi, delectandu-se cu frunzele si fructele
acestora. Toamna, caprioarele prefera alimentele concentrate (seminte, fructe).
Gestatia dureaza circa 300 de zile, dand nastere, in general, unui singur pui, si mai rar, la 2
pui/fatare, care prezinta ochii deschisi si sunt complet acoperiti cu par;

6
 Sprintenă şi delicată
Se adapă-nfiorată!

RĂSPUNDE LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI:

1).Cum este blana căprioarei iarna?

2).Care este deosebirea dintre masculi si femele?

3).Cu ce se hrăneşte căprioara?

4).Câţi pui fată femela?

ÎNCERCUIŢI RĂSPUNSUL CORECT:

Urechile căprioarei sunt:a). scurte si late;

b). mari, ovale;
c). mici, ascutite .

Coarnele au, in medie, o lungime de a). 30 cm;

b). 50 cm;
c). 40 cm.

Masculul poarta denumirea de a). caprior;

b). cerb.

COLOREAZĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

7
 CERBUL

Cerbul este un mamifer ierbivor de culoare bruna – roscata. Cerbii sunt mai mari decit
ciutele si prezinta spre deosebire de acestea coarne caduce. Ca ordin de marime masculii au
greutati cuprinse intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150 kg. Masculii pierd coarnele la
inceputul fiecarei luni martie, fenomen care se intinde, functie de virsta si rigurozitatea fiecaruia
dintre cerbi, chiar pina in luna mai. La vitei, atunci cand implinesc virsta de 1 an, in luna mai,
incepe cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septembrie. Aceste coarne
sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm, fara rozete.

8
 Iarna, hrana se compune din lujeri, muguri si uneori scoarta de copac, frunze verzi ramase
sub zapada, diferite frunze si ierburi uscate, precum si plante verzi din terenurile cultivate
agricol. Ghinda si jirul constituie, in arii cu astfel de stratificatii, hrana de baza. Accepta si
reactioneaza bine la hrana adminstrata complementar de om: fan, frunzare, suculente si
concentrate.
Ciutele fata, de regula, cite 1-2 vitei, foarte rar 3, care isi pot urma mama la 1-2 ore dupa
nastere.

Mândru şi încoronat,
Prin poieni este-mpărat!

RECUNOAŞTE ANIMALELE:

ALEGE RĂSPUNSURILE CORECTE:

Cerbul prezintă următoarele caracteristici:

a).Este un mamifer ierbivor;

b).Masculii au greutăti cuprinse intre 180-300 kg;
c).Blana are culoarea neagra;
d). Masculii pierd coarnele la inceputul lunii martie;
9
e).Ciutele fată, de regulă, cate 1-2 vitei;
f). Cerbii sunt mai mici decât ciutele.

COLOREAZĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

CAPRA NEAGRA

Capra neagra, o adevarata mandrie a tarii noastre, salasluieste pe crestele alpine greu
accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti. Odata cu sosirea iernii, capra neagra coboara
la altitudini mai mici (sub 1100 metrii), unde se poate adaposti in padurile montane, dar va
ramane aproape de pantele stancoase ale muntilor.

10
 Blana de vara a caprei negre, scurta si moale, este aproape in totalitate de culoare maro-
roscat, in timp ce iarna, ea devine maro-ciocolatie si este fomata din fire de par de protectie,
groase si lungi de 10-20 cm, ce acopera un strat profund, de puf, dens. Picioarele sunt, in general,
de culoare mai inchisa. Maxilarele, obrajii si partea superioara a nasului caprei negre sunt alb
imaculat. De la nivelul ochilor spre bot, se sesizeaza o dunga neagra. Cornele negre si ascutite
sunt prezente la ambele sexe, ridicandu-se vertical din varful capului si arcuindu-se spre spate in
treimea lor superioara. La masculi, coarnele sunt mult mai goase si mai arcuite in comparatie cu
femelele. Coarnele caprelor negre pot atinge o lungime de pana la 32 cm.
Capra neagra se hraneste cu diferite ierburi, lucerna, licheni, muschi, foioase si lastari.
Caprele negre pot consuma o multitudine de plante care sunt otravitoare pentru om, cum ar fi
tisa, degetelul rosu si matraguna, dar evita urzicile si feriga.
La capra neagra, perioada de gestatie este de 170 zile (circa 6 luni). De regula, femela da
nastere unui singur pui si mai rar, la 2-3.

Are barbă, nu-i bărbat.

E gata de cocoţat!

ASOCIAZĂ TERMENII:

CAPRA NEAGRĂ blană roşcată

CERBUL animal corpolent si musculos
VULPEA coarne mari şi puternice
URSUL coarne negre si ascutite
LUPUL se mai numeşte şi ciută
CĂPRIOARA poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa

ADEVĂRAT SAU FALS:

1).Iarna capra neagră coboară la altitudini mai mici;

2).Vara blana caprei negre este in totalitate de culoare maro-ciocolatie;
3). Capra neagra consumă plante otravitoare pentru om(tisa, degetelul rosu si
matraguna);
4). Coarnele caprelor negre pot atinge o lungime de până la 50 cm.
11
5). Femela da nastere unui singur pui si mai rar, la 2-3.

SUBLINIAZĂ CU O LINIE ANIMALELE CARE AU COARNE:

căprior,lup,vulpe,cerb,urs, capră neagră,porc mistreţ,tigru,căprioară.

COLOREAZĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

12
 VEVERITA

Este acrobatul lumii animalelor. Uimeste prin sariturile sale, de pe o creanga pe alta, la mare
inaltime, si prin viteza cu care alearga pe ramurile arborilor, de care se agata cu ghearele ei
ascutite. Iar coada sa stufoasa, mai lunga decat intreg restul corpului, o face sa fie atat de usor de
recunoscut de toata lumea.
Veverita roscata masoara cel mult 20 - 25 de centimetri, are blana in nuante de la caramiziu
la negru-roscat, burta alba si o coada lunga, din fire pufoase si ciufulite. Aceasta este, de altfel,
veverita care traieste si in Romania. Unele dintre exemplarele acestei rase au smocuri roscate sau
negre pe urechi, acestea devenind mai pronuntate in timpul iernii. Veverita roscata prefera sa
traiasca in padurile de conifere, unde gaseste din belsug hrana ei preferata: seminte si conuri de
pin sau de brad.

Aceste mici animale sunt active in tot timpul anului, neintrand iarna in hibernare. Faptul ca
odata cu inceperea sezonului rece nu isi mai fac aparitia are o alta explicatie: ele se retrag in
scorburi sau vizuini pentru a-si proteja si pastra caldura corpului, parasindu-si adapostul doar
pentru a-si reface proviziile de hrana. De asemenea, aceasta este si o tactica de a se proteja
impotriva pradatorilor, care in acele perioade isi diversifica meniul, vanand chiar si micile
animale care nu se afla de obicei pe lista victimelor preferate. Unul dintre putinii dusmani
naturali ai veveritei ramane - indiferent de anotimp - acvila, aceasta pasare de prada planand
deseori pe deasupra terenurilor pe care topaie micutele mogaldete pufoase.
Veveritele sunt animale singuratice. Nu traiesc in grupuri, iar singura apropiere dintre
masculi si femele are loc in perioada imperecherii. Dupa aceea, in special primavara, masculul
paraseste femela, pe care o lasa sa se ocupe singura de cei, de obicei, patru micuti nou-nascuti.
Puii se nasc golasi si orbi, avand intre 30 si 50 de grame fiecare. Mama veverita ii va tine pe
acestia in vizuina pana cand vor creste destul de mari astfel incat sa se poata descurca singuri.
Aceasta perioada dureaza intre opt si zece saptamani. In acest timp, veverita isi muta - pe rand -
puii dintr-un loc in altul (daca este nevoie), apucandu-i cu gura de ceafa, asa cum probabil ca ati
vazut ca fac pisicile cu puii lor.
Rosioara flacara pe copaci se catara.

13
ASOCIAZĂ CELE DOUĂ
COLOANE
ALEGE RĂSPUNSURILE
VULPE CORECTE:

a). masoara cel mult 20 - 25 cm;

CĂPRIOARĂ b). sunt animale singuratice;

c). veverita naste 6 pui;

d).are coada scurta si subtire;

URS
e). este acrobatul lumii animalelor;

f). puii se nasc golasi si orbi;

VEVERIŢĂ
g). iarna hiberneaza.

COLOREAZĂ IMAGINEA DE
MAI JOS:
LUP

CERB

CAPRĂ NEAGRĂ

PORCUL MISTRET

14
 PORCUL MISTRET

Conformatia mistretului este aceea a unui animal robust, cu lungimea corpului de pina la 2
m la masculi si 1,5 la femele. Corpul mistretului este acoperit cu peri lungi, tari , teposi, adesea
divizati la varf; intre peri se gaseste puf , mai mult sau mai putin des, in functie de anotimp.
Culoarea blanii mistretului este neagra cafenie iar la cei tineri are o culoare cenusie - cafenie, cu
dungi galbene de fiecare parte a corpului. Pe coapse are pete galbene.
Coada, cu un smoc mai paros la virf, are o lungime de 15 — 20 cm. Greabanul, mai inalt decit
partea posterioara, are inaltimea pina la 1 m. Botul (ritul) este alungit si puternic, terminat cu un
disc cartilaginos in care sint plasate narile. Dentitia mistretului este puternica, in special caninii,
care sint extrem de dezvoltati. Fiecare picior are cite 4 degete, din care doua, bine dezvoltate, cu
copite puternice, iar celelalte doua sint rudimentare si plasate pe fata interna a piciorului, ceva
mai sus de primele doua si se numesc pinteni.

15
 In tara noastra mistretul este foarte raspindit, din Delta Dunarii pina in zona de munte.
Prefera padurile cu specii forestiere producatoare de fructe, ca stejarul si fagul, care ii asigura
hrana, si cu desisuri, care ii asigura adapostul. Are nevoie de terenuri umede, cu apa stagnanta,
deoarece scaldatul ii este caracteristic si necesar pentru indepartarea parazitilor externi ca si
pentru odihna tihnita. Este omnivor, hranindu-se in special cu radacini si tulpini subterane,
fructe de padure, iar cind are posibilitatea consuma si plante agricole, ca porumbul, griul, ovazul
si cartoful, mai ales cind nu exista fructificatie in paduri. De asemenea, maninca si larve, rime,
gasteropode, oua de pasari si uneori chiar cadavre.
Mistretul apartine de o turma , cu care se deplaseaza tot timpul. Turmele au in componenta
aproximativ 5-12 indivizi , dar au fost vazute si turme cu 20 de indivizi.
Femela naste o data pe an 4-6 purcei.

Nu-i tractor, dar e în stare

Poieni, lunci, păduri să are!

COMPLETEAZĂ SPAŢIILE LIBERE:

Este un animal……….., cu lungimea corpului de pina la……m la masculi si
……m la femele. Corpul mistretului este acoperit cu peri…………….,…………,
…………….. Culoarea blanii mistretului este ……………………..iar la cei tineri
are o culoare…………………., cu dungi …………….de fiecare parte a corpului.
Pe coapse are pete……………. Coada are o lungime de ………………cm.
Se hraneste in special cu radacini si tulpini subterane, fructe de padure,deci este
un animal………………… Femela naste o data pe an ……………purcei.

TAIE IMAGINEA CARE NU SE POTRIVEŞTE:

UNEŞTE CIFRELE SI COLOREAZĂ IMAGINEA:

16
 ARICIUL

Micutul arici tepos este unul dintre cele mai binecunoscute si iubite mamifere.Are pe spate
tepi lungi si ascutiti. In restul corpului are o blana moale.Ariciul are in medie 25 cm in lungime si
culoarea variaza de la maroniu deschis la negru. Are botul ascutit, ochii mici, picioare scurte,
coada scurta.Cand este amenintat, ariciul se strange ca o minge prin actiunea muschilor sai
puternici care pornesc de la cap si gat pe ambele parti ale corpului. Cand este strans, tepii sai se
indreapta in toate directiile.

17
 Cat merge, botul este aproape de pamant, mirosind.Se poarta cu mare prudenta. La cea mai mica
miscare pe care o simte, se opreste, ridica botisorul, priveste in dreapta si in stanga. Daca nu e nimic
suspect, isi vede de drum. Daca e amenintat, cu un sasait de manie se strange ghem. Sulitele sunt
indreptate in toate partile si numai o dunga mai adanca arata locul in care botisorul e ascuns intre
picioarele din spate. Aceasta e singura lui arma de aparare. Ei stau ascunsi in timpul zilei si pleaca la
vanatoare noaptea. Aricii mananca insecte, viermi, broaste, serpi, soareci si oua de pasari.Numai
vulpea reuseste sa ii vina de hac. Daca e prin preajma un parau, il rostogoleste incetisor in apa.
Temandu-se sa nu se inece, se deschide si vulpea il strange de gat. Daca nu e apa in jur, vulpea il
uda: simtind lichidul cald si puturos, ariciul avand mirosul foarte bine dezvoltat, nu mai poate
rabda si se deschide.Este unul dintre animalele cele mai folositoare din cate traiesc prin
apropierea casei.
Ariciul european (Erinaceus Europaeus) hiberneaza in timpul iernii, dar starea lor de
somnolenta nu este profunda, astfel incit se trezesc uneori si ies din ascunzatoarea lor de frunze
uscate pentru a cauta hrana. In iulie sau august, ariciul european naste patru – opt pui.

Din gradina lui Mihai,

De sub tufe de urzici
A iesit un ghem de scai
Ca sa caute furnici.
Ce sa fie oare, ghici?

ADEVĂRAT SAU FALS:

1). Ariciul are pe spate tepi lungi si ascutiti;

2). Are in medie 40 cm in lungime;
3). Culoarea variaza de la maroniu deschis la negru;
4).Are ochii mari, picioare scurte, coada lunga;
5). Mananca insecte, broaste, serpi, soareci si oua de pasari.

ASOCIAZĂ TERMENII:

CAPRA NEAGRĂ alearga pe ramurile arborilor

CERBUL animal corpolent si musculos
VULPEA are nevoie de terenuri umede pentru a se scalda
URSUL coarne negre si ascutite
LUPUL se mai numeşte şi ciută
CĂPRIOARA poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa

18
VEVERITA are pe spate tepi lungi si ascutiti
ARICIUL blană roşcată
PORCUL MISTRET coarne mari şi puternice

COLOREAZĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

IEPURELE DE CÂMP

Iepurii salbatici, mai mari decât cei de casa au lungimea corpului de 48-57 cm, la care se
adauga coada de 8-9 cm. Urechile au lungimea de 12-17 cm si, ca o deosebire esentiala fata de
iepurele de vizuina, este in faptul ca la iepurele de câmp vârfurile urechilor sunt intotdeauna

19
negre. Greutatea corpului are o medie mai ridicata decât a iepurilor din alte tari, fiind de cca 4
kg si, in mod exceptional, de 6 kg. Datorita diferentei de lungime dintre membrele anterioare si
cele posterioare, iepurele nu se poate deplasa la pas, ci numai in salturi, a caror intindere poate
atinge 3 m. Culoarea blanii variaza foarte mult dupa loc si anotimp, nuanta generala fiind
cenusie-roscata. Firul de par este moale, dar rezistent, fiind cenusiu la baza, alb-galbui la mijloc
si vârful negru. Talpile picioarelor sunt bine imbracate in par.

Este raspândit din Delta pâna in golul de munte, detinând din acest punct de vedere, al
amplitudinii ecologice, primul loc dintre toate speciile de vânat. Traieste in egala masura in
câmpul agricol cultivat sau intelenit, ca si in padurile cu sau fara subarboret. Cea mai mare
densitate o inregistreaza in câmpiile situate la altitudinea de 100-250 m. Evita locurile
mlastinoase, cu apa stagnanta.
Se imperecheaza incepând din luna ianuarie, in iernile mai blânde. Dupa o gestatie de 42 - 43
zile, apar 2-4 pui, care cântaresc la fatare in medie 130 g fiecare. In cursul unui an pot avea loc 3-
4 fatari, uneori prima generatie ajungând sa se reproduca chiar in acelasi an.

Urechiat cu haine sure

Stă pe câmp şi în pădure!

ALEGE RĂSPUNSUL CORECT:

Pleacă moşu-ncet la vie O sportivă cu renume

Cu scai mulţi pe pălărie! Umblă-n pomi după alune!

Umblă moşul prin pădure Lunghi urechi, picioare lungi,

După zmeură şi mure! Doar cu puşca îl ajungi!

Noaptea ochii le sticlesc, Si cand urla te-ngrozesc!

20
ADEVĂRAT SAU FALS:

1). Nu se poate deplasa la pas, ci numai in salturi;

2). Iepurii salbatici sunt mai mici decât cei de casa;
3). Stau in locuri mlastinoase, cu apa stagnanta;
4). In cursul unui an pot avea loc 3-4 fatari;
5). Dupa o gestatie de 42 - 43 zile, apar 2-4 pui.

COLOREAZĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

21