Tacerea lupilor - autor Virgil Peicu

Tacerea lupilor

Autor: Virgil Peicu

De mai bine de zece ani, lupii sunt pe cale de disparitie. n Europa au ramas doar cteva mii de
exemplare. Vnat prea mult, mpins spre teritorii din ce n ce mai putin n masura sa-i asigure
hrana, lupul este n pericol sa dispara definitiv. Acest lucru este cu att mai grav cu ct omul ar
pierde unul dintre cele mai inteligente si mai complexe animale, care n multe privinte i seamana
att de mult.
Dupa oameni, lupii ocupa cel mai vast habitat dintre toate mamiferele. Cu toate acestea, din
cauza braconajului si a poluarii, specia este pe cale de disparitie n ntreaga lume. n Europa mai
sunt cteva populatii de lupi n Romnia, Spania, Italia, Rusia, Grecia si Turcia. Lupul (canis
lupus) a disparut din Anglia nca din 1468, n Scotia din 1734, iar n Irlanda din 1770. o
disparitie de data relativ recenta este aceea a lupului indian.
Exista tari pe Batrnul Continent n care au ramas exemplare de ordinul zecilor, de exemplu n
Cehia, cu mai putin de 10 exemplare si Ungaria, cu pna la 30 de lupi. Nici n Germania
statisticile nu sunt mai ncurajatoare : 10 exemplare, care au migrat n Polonia. Mai ngrijorator
este faptul ca nici aceste cifre modeste care se cunosc nu ramn constante. Lipsa unei legislatii
care sa protejeze specia facut ca, n unele tari, oamenii sa continue sa vneze nestingheriti aceste
animale. n Romnia, unde mai sunt 2.000 de exemplare, nu exista nsa si cazuri extreme: n
Bulgaria (800 de exemplare), Macedonia (500 de exemplare) din cauza braconajului extrem de
intens, numarul lupilor scade abrupt n fiecare an.
Disparitia acestei specii este o amenintare nu numai din punct de vedere simbolic si cultural, ci si
pentru ca, asa cum au avertizat biologii, ecosistemul este incomplet fara ei. Multe state fac
eforturi pentru a mentine constant numarul animalelor care au mai ramas si animalelor care au
mai ramas si pentru a introduce noi populatii de lupi n teritoriu. Aceste ncercari trebuie sa fie
ncununate cu succes. De ndata ce lupii se vor ntoarce, sistemul biologic se va reechilibra.
Lupul si schimba blana
Din familia canidelor, lupii au cea mai mare talie (60 90 cm naltime, 150 180 cm lungime) si
greutatea cuprinsa ntre 27 si 60 kg. Exemplarele care traiesc n zonele nordice sunt de cele mai
multe ori mai mari dect cele din partile sudice (lupii arctici sunt pna la de trei ori mai mari
dect speciile din Mexic).
Lupii au doua straturi de blana: stratul de la suprafata este format din fire de par groase si
unsuroase care tin umezeala la distanta. Cel de-al doilea strat, dinspre interior, este cel care tine
de cald. Iarna se folosesc de coada lor stufoasa pentru a-si acoperi botul. Explicatia acestui gest

este simpla: lovindu-se de coada respiratia calda se rasfrnge pe botul animalului pastrndu-i
caldura. Coloritul blanii variaza de la albul cel mai curat pna la cenusiul cel mai nchis. Cele
mai ntlnite nuante care coloreaza blana acestor animale sunt: albul, negrul, diferite tonuri de
cenusiu, cafeniul, maronul, auriul, argintiul si brunul. Totusi majoritatea lupilor sunt desenati
n aeelasi fel. Blana din jurul ochilor, din vrful urechilor, de pe partea de jos a labelor din fata si
n vrful cozii este ntotdeauna mai nchisa dect cea de pe restul corpului.
Culoarea se schimba n functie de anotimp. Cei mai multi lupi (n special cei negri) au anumite
gene care transmit informatia ca blana sa se deschida la culoare primavara si vara. Au existat
cazuri n care lupi nascuti negri au devenit, pna la vrsta de 8 9 ani, lupi albi. De aceea, lupii
etaleaza cele mai aprinse si mai fidele culori n timpul iernii.
Lupii sunt animale facute pentru fuga. Majoritatea canidelor si obosesc victimele alergndu-le
cu viteza foarte mare (pna la 40 de kilometri pe ora). Au un mers att de ordonat, nct lasa doar
o linie n urma pasilor. ntr-o singura zi ei pot parcurge ntre 70 si 150 de km.
Un vnator redutabil
Lupii ataca n haite n interiorul careia fiecare membru ndeplineste o sarcina specifica. Ei sunt
vnatori de ocazie si se hranesc cu aproape orice gasesc pe teritoriul pe care traiesc, de la elani,
caprioare, castori, iepuri, veverite, soareci, oi, capre, pna la fructe. Lupii mannca vegetale din
stomacul victimelor. Chiar dacaa sunt vnatori de temut, lupii tintesc de obicei animalele
bolnave, slabite sau batrne. De aceea, ei joaca un rol important n ecosistem. nainte de a porni
la vnatoare, membri haitei au un ritual n timpul caruia se joaca si urla. Cercetatorii spun ca
ritualul dinaintea vnatorii are rolul de a-i relaxat. Lupii detecteaza prada mai ales dupa mirosul
urinei si al fecalelor, dar si dupa sunete. Daca, de pilda, un animal este bolnav, lupii simt mirosul
infectiei de la departare. Odata localizata viitoarea victima, se mpart n grupuri mici si o
nconjoara. Se reped asupra prazii cu o viteza de 35 de kilometri pe ora. n cazul n care animalul
pe care-l vneaza e mare, ei l vor pune mai nti la ncercare pentru a-i verifica fortele si pentru
a se convinge ca l pot dobor. Pereche de lupi care conduce haita mannca prima din vnat. Cele
mai rvnite organe sunt ficatul si alte maruntaie pentru ca au cea mai nalta valoare nutritiva.
Nu toate incursiunile vnatoresti sunt ncununate de succes. Lupii pot sa stea nemncati multe
zile. Ei au nevoie de 1,5 4,5 kg de carne si de cel putin un sfert de litru de apa pe zi. Iarna
mannca mult mai mult dect n anotimpurile calde pentru ca iarna, vnatul se gaseste mai greu
si de aceea sunt obligati sa si faca provizii.
Print si cersetor
Haita este compusa din trei pna la 40 de membri, uniti prin legaturi de rudenie. Perechea ce
conduce grupul este formata din parintii aproape tuturor lupilor din haita. n grup mai pot
coexista frati si surori ai celor doi lideri, dar acestia nu au dreptul sa se mperecheze. Lupii si
delimiteaza teritoriul lasnd urme de urina si de excremente pe copaci sau pietre. Liderii sunt

singurii din haita care urineaza ridicnd piciorul. Cei doi lupi care formeaza perechea puternica
ramn mpreuna pna la sfrsitul vietii, iar puii acestora nu-si parasesc niciodata parintii.
Ierarhia din interiorul grupului este foarte stricta. Exista reguli care determina ordinea n care
membri haitei mannca. Mai mult dect att, exista reguli care fac ca luptele dintre lupi sa nu se
ncheie niciodata prin moartea unuia dintre adversari. Atunci cnd un lup stie ca are un adversar
superior, nu se va lupta cu el.
nvingatorul ia totul
Toate femelele din haita sunt subordonate lupoaicei-sefe, iar toti masculii liderului. Modul n
care se stabileste ierarhia depinde de ct de puternic este animalul si de capacitatea sa de a lua
rapid cele mai bune decizii. Totusi, pozitia ierarhica a unui individ n haita se poate schimba. Se
poate schimba. Se poate ntmpla ca si perechea suverana sa-si piarda privilegiul de a conduce.
Rangul unui lup este stabilit n functie de comportamentul ritualic agresiv. n timpul unui astfel
de ritual, lupii iau diferite pozitii: si ciulesc urechile si ridica coada, parul de pe spate se
zburleste si si privesc oponentii n ochi. n urma unei batai, masculul dominant l culca pe
adversarul sau la pamnt si i mrie n fata. nvinsul are gesturi de supunere: se apropie de
cstigator cu coada ntre picioare, cu urechile lipite de cap, evitnd contactul vizual cu acesta.
Nici un participant la acest ritual razboinic nu este ranit. De fapt, acesta este nca o modalitate de
a stabili o ierarhie exacta. ntotdeauna cel mai slab cedeaza n fata superiorului sau nainte ca
lupta sa devina serioasa.
Deseori, membri unei haite se bat atunci cnd exista tensiuni n interiorul grupului, cauzate de
disparitia si reaparitia unuia dintre ei. Daca un lup dispare o vreme mai ndelungata dintre ai sai,
nu este primit napoi n haita. Totusi , se ntmpla ca lupii sa paraseasca haita n care au crescut.
Nimeni nu stie exact de ce unii dintre ei aleg sa traiasca singuri, departe de familie. Cea mai
frecventa explicatie este ca acela care a hotart sa plece este lup persecutat de tovarasii lui. Lupii
si arata respectul fata de perechea care ia deciziile. Sistemul de ceremonii este extrem de
elaborat: subalternii i ling botul liderului, i amusina organele genitale si scot sunete prin care si
demonstreaza loialitatea fata de acesta.
Jocul e o parte foarte importanta din viata acestor animale. i ajuta sa ntareasca legaturile dintre
ei, sa alunge tensiunea din grup, dar este mai ales un mijloc prin care puii nvata primele tactici
de vnatoare. Att adultii ct si puii participa la joc. Lupii care nu au o pozitie solida n haita sunt
cei care initiaza jocul. Invitatia este semnalata printr-o pozitie specifica: lupul care initiaza jocul
si ntinde labele din fata si le nfige n pamnt, si ridica putin coada si mrie scurt. n joc, lupii
alearga, si pun fortele la ncercare, se mping, se lovesc unii de altii.
mpreuna pna la moarte
Lupii sunt fideli partenerilor lor. Legatura dintre femela si masculul care conduc haita este foarte
puternica si diferita de legaturile sentimentale dintre ceilalti membri. De obicei, lupii cauta un

partener de viata si daca reusesc sa comunice bine, ramn mpreuna toata viata. Multi chiar cred
ca, atunci cnd unul dintre soti moare, celalalt nu-si va cauta o alta pereche. Acest lucru este
nsa departe de adevar, lupii putnd schimba mai multi parteneri pe parteneri pe parcursul vietii.
Uneori se ntmpla ca ei sa-si paraseasca perechea, cautnd o alta lupoaica. Exista cazuri n care
doua lupoaice dintr-o haita poarta puii aceluiasi lider.
Lupii au un comportament extrem de afectuos unii fata de ceilalti si petrec mult timp alinndu-se
unul pe altul, mngindu-se. Lupii care formeaza o pereche se apara unul pe altul pna la moarte.
Cnd lupoaica ramne nsarcinata, masculul este foarte atent cu ea. El este acela care aduce
hrana noii familii. Lumea cestor animale este cea mai sexista societate din regnul animal.
Femelele au drepturi egale cu ale masculilor. Toti membri haitei vneaza, se joaca si mannca
mpreuna, fara ca discriminari sexuale sa le disturbe activitatea. n plus femelele nsarcinate sau
cele care alapteaza pui mai mici de patru saptamni sunt tratate cu multa atentie si respect de
restul haitei. ntregul grup aduce hrana pentru noii nascuti si unele femele au lactatie (adica
produc lapte) doar pentru a o ajuta pe proaspata mama sa alapteze.
Incestul e pedepsit cu moartea
Lupii se mperecheaza cu doua luni nainte de venirea primaverii. Perioada de mperechere difera
n functie de zonele arctice se mperecheaza n aprilie, iar cei din tinuturi cu clima mai blnda n
ianuarie. Cei care traiesc n zone cu climat cald, cum sunt lupii din Mexic, nu au perioade fixe de
mperechere pentru ca, oricnd s-ar naste, puii nu ar fi n pericol sa ramna fara hrana. Puii se
nasc primavara; este un anotimp n care se gaseste mai usor hrana si, n consecinta, sansele de
supravietuire sunt mai mari. Lupii se mperecheaza o singura data pe an. n aceasta perioada,
viitorii parinti se pot izola pentru a evita, astfel, orice ntrerupere. n tot acest timp,
comportamentul unuia fata de celalalt este foarte afectuos. Cei doi se joaca, dorm si urineaza
mpreuna. Masculul miroase urina femelei n timpul si la sfrsitul mictionarii. mperecherile ntre
membri unei haite sunt interzise, pentru ca, din moment ce toti sunt rude, actul ar reprezenta un
incest. De aceea, lupii care nu respecta aceasta regula sunt de obicei ucisi.
Oameni si lupi
Lupii nu omoara oameni. n toata istoria Americii de Nord nua fost niciodata relatata o astfel de
istorie tragica. De altfel, ei se ntorc din drum sau ocolesc pentru a a evita oamenii. Foarte rar au
fost raportate cazuri n care lupii au atacat oameni, iar atunci s-a descoperit ca animalele erau
turbate. Totusi, relatia dintre oameni si lupi este dificila. Daca un om se hotaraste sa creasca un
lup, observa ca are probleme majore de comunicare cu acesta. Pentru ca sunt foarte inteligenti si
se plictisesc foarte repede sa repete comenzile, lupii sunt animale greu de dresat. n plus, sunt
foarte posesivi si teritoriali. Daca cineva ncearca sa-i ia din fata obiectului pe care l roade sau
cu care se joaca, fie si stapnul, lupul l considera imediat un intrus n spatiul sau intim si l
musca. Un alt aspect foarte interesant este acela ca, desi teritoriali, lupii nu sunt niste paznici
buni si nu apara foarte bine locuinta. Pentru ei rolul protector al liderilor haitei este luat de
oameni si de aceea asteapta ca ei nsisi sa fie aceia care i protejeaza pe ei si teritoriul pe care l

ocupa.
Virgil Peicu