1244

ULTIMUL DECENIU
COMUNIIST
SCRISORI CATRE
RADIOEUROPA LIBER
1878-1885

Gabriel Andreescu
Mihnea Berindei
editoril
 Gabriel Andreescu
Mihnea Berindei
Ceditori

ULTIMUL DECENIU
COMUNISTI
SCRISORI C
RADIO EUROPA LIBER
1979-1985

653836
B.C.U. IAS

POLIROM
2010
 Introducere

Despre ultimul deceniu comunist, prin scrisorile citite la

postul de radio Europa Liber

Cu doi ani în urm, am avut curiozitatea s aruncm o privire asupra unor texte
trimise postului de radio Europa Liber în ultimii ani ai comunismului'. Am redes-
coperit o surs a crei complexitate nu o putuserm sesiza decât parial la timpul
espectiv. Nu aveam cum s realizm, din succesiunea sptmânal a mesajelor
Sosite din Romånia i difuzate pe post, diversitatea _i bogia coninutului lor. Ne-am
-dat seama de importanta repunerii scrisorilor in circuitul actual: recitite astzi, ele
se impun ca o surs documentar indispensabil pentru întelegerea acelei perioade.
;Am fost obligai, desigur, s procedam la o selecie, dar nu am dat la o parte niciun
text important, de unde necesitatea de a publica scrisorile in dou volume care
acoper perioada 1979-1985 _i 1986-1989. Sugerm cititorului s le parcurg în
ordinea publicrii lor (care este _i ordinea difuzrii lor la Europa Liber), cci,
cu toat diversitatea autorilor i a subiectelor abordate, ele constituie un ansamblu
nea_teptat de coerent i de viu, care ne permite så retrim atmosfera acelor vremuri.

Ce era postul de radio Europa Liber?

De la constituirea sa in anul 1950, in urma unei decizii a Congresului Statelor

Unite, postul de radio Europa Liber a devenit principala punte de legtur intre

1. Scrisorile au fost ex1rase din transcrierile Europei Libere conservate in fondul personal
_i cel constituit de Mihnea Berindei la Bibliothèque de Documentation Internationale
Contemporaine din Nanterre.
2. Au fost selectate acele scrisori ale asculttorilor care vorbesc despre fapte, descriu
evenimente, nu sunt simpie teorii privitoare la regimul comunist.
 ULTIMUL DECENIU COMUNIST
10
din Europa Central _i de Est _i Occident. Graie fondurilor
populaiile captive
puse la dispoziie, sectiile Europei Libere care difuzau ctre diverse tri comuniste
au putut constitui redacii competente _i relativ numeroase _i au beneficiat de
mijloace de transmisie din ce în ce mai puternice si de ore de emisie zilnice in
cre_tere. Astfel, audiena Europei Libere a devenit net superioar celei a altor
posturi de radio occidentale (Voice of America, BBC, Radio France Internationale.)
In cazul României, aceast audient a crescut pe msur ce regimul Ceau_escu
întrea metodele de control societal _i ataca ultimele spatii de libertate, pe
msur ce societatea româneasc se vedea tot mai izolat, nu numai fa de
Occident, ci _i fa de vecini din trile ,fr te_ti", pe msur ce cre_tea mizeria
material i spiritual i se intensificau propaganda i dezinformarea. In cursul
ultimului deceniu comunist, postul de radio Europa Liber era ascultat, susineau
unele estimri, de 80-90% din populaie'. In multe dintre scrisorile asculttorilor
se exprim convingerea c aproape toti românii ascult Europa Liber. Numai
dou exemple, printre altele:

Datorit postului de radio Europa Liber, [pe] care il ascult cu mult pläcere i
interes aproape toi cetenii _i chiar miliienii, securistii i membrii de partid,
suntem inui la curent cu evenimentele din lumea întreag. De asemenea, multe _tiri
din propria jar nu le-am cunoa_te dac nu le-ar difuza postul de radio Europa Liber.
(,Un grup de 16 muncitori dintr-o fabric bucure_tean", [decembrie] 1981, difuzat
la 23 mai 1982)

Fie el muncitor, jran, comunist înfocat, tot deschide aparatul de radio _i ascult
Europa Liber, unde aude realitatea, adevrul _i tot ce se petrece in lumea întreag.
(,Un grup de _oferi din RFG", [martie] 1984, difuzat la 8 aprilie 1984)

O serie de evenimente ale anului 1977 au dus la sporirea încrederii _i a

interesului románilor fa de Europa Liber. In seara de 4 martie, când a avut loc
cutremurul care a devastat Bucure_tiul _i alte localiti, direcia sectiei române a
pus la dispoziia asculttorilor din ar _i din strintate telefoanele postului ca s
se poat informa în direct de soarta rudelor sau a celor apropiai. A urmat o
avalan_ de telefoane _i s-a stabilit un dialog pe calea undelor. In schimb,
Radiodifuziunea român nu ddea nici mcar _tirea cutremurului, în
a_teptarea
1. Este vorba despre statistici fcute în acei ani la Viena printre turi_ti, marinarii de pe
Dunre, oferii de pe TIR-uri etc. aflai în trecere prin Austria i refugiaii ajun_i in
lagrul de la Traiskirchen.
 INTRODUCERE

intoarcerii lui Nicolae Ceau_escu din vizita sa în Africa. Dar anul 1977 marcheaz
_i începutul unei contestai deschise mi_carea pentru drepturile omului iniiat
de Paul Goma ín consonan cu mi_crile de opoziie din fostul bloc comunist ce
au urmat Actului final de la
Helsinki (1975) _i prima grev de proporii, a celor
35.000 de mineri din Valea Jiului. Aceste evenimente au fost cunoscute în
în
tar
graie, primul rånd, Europei Libere, care a devenit de la aceast dat
principala
_i deseori unica portavoce a opozanilor _i a manifestrilor contestatare.
Un exemplu, printre altele, extras
dintr-una dintre scrisorile parvenite la
Europa Liber:

Muncitorii träiesc ca vai de ei _i

greva de acum doi ani din Valea Jiului a demonstrat-o.
Dac mediile de informare din
jara noastr nu ausuflat o vorb despre aceasta, noi
mulumim dvs. c ne punei la curent. De altfel, am verificat cele v
difuzate de dvs. i
prin mrturiile celor de acolo. A_a a fost cum ne-ai relatat. De
de poporul nostru i el v este altfel, suntei alturi
recunosctor. Nu permitem nimnui s v
cci, prin ceea ce faceti, aprai libertatea ultragieze,
i stigmatizai abuzurile. Noi v multumim
pentru munca depus i v ugm s continuai _i în viitor.
dvs. _i le intelege fiecare cum Poporul ascult emisiunile
dore_te. V muljumim înc odat în numele tuturor,
considerånd c suntem cu
siguran în asentimentul lor. (,Un grup de oameni ai
muncii", Arad, [noiembrie-decembrie] 1979, difuzat la 9 decembrie 1979)
LaEuropa Liber au fost citite scrisorile opozanilor
Vasile Paraschiv, Vlad declarai: Paul Goma,
Georgescu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mihai Botez,
Dorin Tudoran, Doina Cornea, Géza
Socz, Eva Gymesi, Nicu Stncescu, Teodor
Briscan, Dumitru Mircescu, Liviu
Mircea Dinescu, Dan De_liu...
Cangeopol, Dan Petrescu, Gabriel Andreescu,
Europa Liber a fäcut cunoscute iniiativele de
grup. precum Grupul de aciune Banat
(Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner
Kremm, Johann Lippet, Anton Sterbling, William
Totok, Richard
Wichner)' _i Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din RomâniaWagner, Ernest
Cand _i economistul (iniiat de lon
Gheorghe Bra_oveanu cu sprijinul lui Gheorghe Calciu-
Dumitreasa), continuat dup arestarea primilor de ali
1. Popovici, A. Nagy, G. purttori de cuvânt
Stancu, N. Dasclu, M. Vlad, A.
Ghita) trimi_i la råndul lor in închisoare. Com_a _i R.S.

1. Denumirea german era

Aktionsgruppe Banat: grupare a unor autori tineri de limb
2. In
german din Timi_oara, activ in
perioada 1972-1975.
paralel, luase na_tere la Timi_oara o filial SLOMR alctuit
Karl de Fenelon
Gibson, Erwin Ludwig _i alte 20 de persoane. Sacerdoteanu,
 12 ULTIMUL DECENIU COMUNIST

De aici au fost difuzate _tiri privind gesturile de opoziie

lui
Popescu, Radu Filipescu, Mariana Celac, Gheorghe Nástásescu, Dumitru luza
ale
Carmen
lulius Filip, Liviu Babe_, Nicolae Litoiu sau, mai tárziu, Petre Mihai Bácanu
Mihai Creang, Anton Uncu, ^tefan Niculescu Mayer i Alexandru
Chivoiu; to
aici au fost difuzate mesajele celor câiva membri ai partidelor istorice care
le-u
sustinut amintirea _i le-au asigurat prezenja de-a lungul decenilor. Cativa erau
prezenti în jar - lon C. Brtianu, lon Puiu, Florian Rusu -, altii trimiteau
luårile lor de poziie din strdintate Ion Raiu, Radu Caâmpeanu
_.a.'
Räzboiul Securitii împotriva postului de radio
Europa Liber
In toat perioada ei de funcionare, Europa Liber a fost considerat una dintre
cele mai periculoase instituii pentru regimul comunist care a alocat, in
consecint, ample mijloace pentru a o contracara. In 1968, perioad de ,maxim
deschidere" a regimului din România, o not a SIE ofer atât
perspectiva
autoritilor de la Bucure_ti asupra activitii postului, cât _i planurile lor in ce
o priveste:

In scopul cunoa_terii _i contracarrii activitjii duse de Europa Liber împotriva trii

noastre, organele de securitate au luat msuri informativ-operative de identificare a
emigrantilor români angajai ai acestei organizaii, studierea i intreprinderea unor
actiuni pentru atenuarea efectelor propagandei duse de el impotriva järii noastre. De
asemenea, a fost dirijat rejeaua informativ pentru obinerea de informaii _i
documente despre activitatea organizaiei i pentru descoperirea cilor _i metodelor
prin care aceasta obtine informaii din jar.
Fat de scopurile urmrite i actiunile ce le întreprinde Europa Liber impotriva
regimului din RS România, organele noastre vor întreprinde urmtoarele msuri:
Organizarea mai eficient i mai ofensiv a muncii informativ-operative, pentru
obtinerea de informaii i documente asupra aciunilor du_mnoase ce se iniiazà
impotriva trii noastre.
Initierea unor actiuni, din far _i din exterior, în vederea contracarrii activiti
ostile a Europei Libere, îndreptat
împotriva RS România.
1. O prezentare detaliatmanifestrilor de opozitie al cror ecou s-a fcut în acea
a
vreme prin Europa Liber poate fi gsit în Comisia Prezidenial pentru Analiza
Dictaturii Comuniste din România,
Raport Final, Humanitas, Bucure_ti, 2007,
698-737 _i 767-769.
 INTRODUCERE

Elaborarea unor msuri complexe, folosind combinaii adecvate, in vederea unei

activitti de dezinformare, compromitere _i anihilare propagandei Europei
Libere

Actiunile indreptate impotriva Europei Libere au fost coordonate de Serviciul

de Informaii Externe, care a lansat in acest scop operaiunea Melija. Operaiunea
i_i propunea: identificarea, obturarea i controlul canalelor de comunicaje dintre
cetenii románi i Radio Europa Liber, dar _i Vocea Americii; neutralizarea
celor ce le ascultau _i le comentau programele; infiltrarea unor agenti ai
Securitqi printre redactorii i colaboratorii din stráintate ai posturilor occidentale
care emiteau ctre România?.
Dup refugierea generalului lon Mihai Pacepa în Statele Unite, in 1978,
operaiunea Melita a suferit o reorganizare complet _i a intrat in coordonarea
Directiei de Informatii Interne, cu compartimente în Direcile Securitáii care
puteau fi utile. Prin programul de msuri aprobat la 13 martie 1980, operaiunea
Eterul, ce o continua pe cea anterioar, a dat înfruntrii dintre Securitate _i
postul de radio o dimensiune sângeroas la propriu.
La sfår_itul anilor "70 _i în anii '80, activitatea postului de radio Europa
Liber a devenit o adevrat obsesie a regimului, inclusiv a lui Nicolae _i Elena
Ceau_escu. Exist o mulime de probe indirecte asupra faptului c eful starului
a decis luarea unor msuri radicale, inclusiv de eliminare fizic a persoanelor
importante sau cu mare audien, iar Securitatea a pornit un adevrat rzboi, în
care nu au lipsit atentatele, asasinrile _i atacurile cu bombe.

1. Consiliul Securitii Statului, Cabinetul Pre_edintelui, 8 februarie 1968: nota

nr. 27. Prive_te: activitatea ,Comitetului Naional pentru Europa Liberd" (CNEL) -
Arhiva CNSAS, fond SIE, dosar nr. 45, vol. IV, f. 135 (Vezi _i Dumitru Dobre,
Onganele de securitate au luat msuri informativ-operative pentru contracararea
activittii duse de Europa Liber", Caietele INMER, Anul IV, nr. 9, iulie 2007).
2. Mihai Pelin, Operaiunile Melija i Eterul. Istoria Europei Libere prin documente de
Securitate, Compania, Bucure_ti, 2007, p. 17. Natura acestui volum de un cinism
nemsurat se recunoa_te u_or din asumarea deschis de ctre acest autor a perspectivei
stei Securitdi cu privirelapostul de radio. Däm un singur exemplu: .De_i Armand
Gurian nu apare in prim-plan in propaganda diversionist desfá_urat de Europa
Liberd impotriva României, fiind un anticomunist invederat _i un individ lipsit total
de scrupule, este folosit intens de aceast oficiná in acjiuni ostile járii noastre
Subl.n.)". Dac textul ei este de urmårit cu mazim suspiciune, in schimb, volumul
råmáne o surs relevant prin reproducerile de documenue din arbiva Securitti.
 ULTIMUL DECENIU COMUNIST
14

Lovinescu. In seara de 18 no
Monica
Seria atentatelor a început în 1977 cu de do
aceasta a fost agresat
iembrie, ajunul sosirii la Paris a lui Paul Goma,
au adus-o în stare de coma
palestinieni, de Securitate, care
agenti tocmii
ar fi ordonat:
Nicolae Ceau_escu
Conform lui lon Mihai Pacepa,

N-avem nevoie de anchete americane si

ucis.
S i se inchid gura. Nu trebuie S-i spargem dinii, falca
dificile. S-o facem zob.
franceze ce ne-ar pune în situaii
S devin un exemplu de neujtat
mai niciodat vorbi sau scrie.
bratele. S nu poat i ea i alii c nu existä
S fie btut la ea acas pentru ca s învete
pentru ceilali. proletariatului".
calomniatorii dictaturii
niciun adapost sigur pentru

Goma fusese avertizat

de generalul Nicolae
Inaintea plecrii spre Paris, Paul
s abin de la declaraii împotriva regimului c -

Ple_it -
care îi cerea se

va avea un semn
in acest sens la sosirea sa
,bratul revoluiei este foarte lung" _i
in Franta
unele documente, trase cu forcepsul din
De abia recent au început s apar _i
arhivele servicilor de informaii,
care probeaz implicarea la cel mai înalt nivel.
comunicare codat, din 20 octombrie 1980,
care se
Nestor Rate_ a identificat o
lichidarea lui Noël Bernard"i, in
intituleaz : ,In legtur cu compromiterea i
de care dispunem s-au întreprins note pentru
care este scris: ,Prin posibilitile
documentat de arhitecrul-_ef". In limbajul de cod,
a pune in aplicare aciunea
Nicolae Ceau_escu. Un al doilea
,arhitectul-_ef" era mai mult ca probabil

1 februarie 1985.
1. Interviu acordat ziarului Le Matin de Paris,
2. Monica Lovinescu, La apa Vavilonului/2, 1960-1980, Humanitas, Bucure_ti, 2001,
Pp. 247-256
3. Noel Bernard (1925-1981) a emigrat impreun cu în Palestina, in 1940. A
printii
urmat studiile la lerusalim i la Londra. In capitala Angliei a lucrat la secjia român
a postului de radio BBC. Intre 1954-1955 a fost redactor la departamentul romånesc
al postului de radio Europa Liber. Intre 1955-1958 a devenit directorul depar-
tamentului, post în care a revenit în 1966 _i unde a rmas pân la moartea sa, în 1981.
Noel Bernard a murit în urma unui cancer pulmonar galopant, provocat, contorm
unor surse fiabile, de ctre Securitate. Documentele gsite în arhiv de cätre Nestor
Rates, el insu_i redactor _i apoi director al postului de radio Europa Liber, nu lasà
niciun dubiu in aceast privin. În prefaa crii loanei Mägur Bernard, dedicatd
oriei sogului sdu, Directorul postului nostru de radio (Curtea Veche,
2007), Vladimir Tismneanu remarca: .Noël Bernard a ineles
Bucure_u,
instinetiv c opina

public din tar trebuie doar informat,

nu
precedat de o pedagogie a ei".
dar _i format _i c orice libertate se cere
 INTRODUCERE 15

document de acest tip este ,Nota extras" din 15 martie 1981, la o lun _i
jumtate dup ce Notl Bernard fusese operat la plmâni, ce reproducea un
articol aprut în publicaia exilului, BIRE, la Paris, privitor la intervenia
suferit de directorul postului de radio. Injosul paginii documentului
chirurgical
respectiv apare, dup cum noteaz Nestor Rate_, un comentariu scris de mân cu
urmätorul coninut: .Tov. col. Bogdan. Datele publicate de BIRE confirm c
mäsurile intreprinse de noi incep s aib efect. Semnat: Col. I. Tiseanu. Noël
Bernard a murit la 23 decembrie 1981.
Mai multor români din exil activi _i care aveau legtur cu postul de radio,
Securitatea le-a trimis cri-bomb, în care explozibilul trebuia s explodeze la
deschiderea pachetului: fostului ministru Nicolae Penescu, lui Paul Goma _i lui
Serban Orescu". In seara de 21 februarie 1981, teroristul internaional Carlos,
angajat de regimul de la Bucure_ti, a detonat o bomb la sediul Europei Libere
din München. Dou persoane din zon _i patru salariai ai Europei Libere au fost
rnii cu aceast ocazie. In dimineaa de 28 iulie 1981, Emil Georgescu,
zentator al,Actualitii romåneti", a fost atacat în garjul clädirii unde locuia
de ctre doi necunoscui _i înjunghiat de circa 20 de ori. Emil Georgescu a murit
si el in urma unui cancer la plmáni in luna ianuarie 1985. Se adaug cele dou
tentative de asasinare, e_uate graie vigilentei serviciilor occidentale, cea a lui
Paul Goma _i Virgil Tnase din 1982 _i cea a lui Virgil lerunca din 1983, in
ambele cazuri, agenii Securitii fiind interceptai (Matei Pavel Haiducu _i Bistran)".
La 13 noiembrie 1988, deceda la numai 51 de ani directorul
Europei Libere,
Vlad Georgescu, bolnav de un cancer galopant, precum predecesorii Noël
Bernard _i Mihai Cismrescu (care a ocupat functia de director mai puin de un
an). O rud din Romånia venise la Vlad Georgescu, dup ce se anuntase citirea
pe post a crii Orizonturi ro_ii, cu urmtorul mesaj al Securitii: ,Dac-1 dai
pe Pacepa la radio, vei muri".
Autoritjile de la Bucure_ti au încercat s saboteze activitatea postului de
radio pån in ultima clip a regimului, în ciuda schimbrilor din lumea comunist.

1. Interviu cu Nestor Rate_ realizat de Rodica Palade, Revista 22, nr. 672, 21-27 ianuarie
2003.
2. Confirmarea directorului SRI, Virgil Mgureanu, în scrisoarea adresat in 1992
Sefului serviciului de siguran al postului de radio, Richard Cummings: ,Pentru a-i
intimida pe unii colaboratori ai
Europei Libere sau pe ali adversari ai trecutului
regim, au fost folosite prin po_t unele dispozitive explozive, care prin detonare au
produs efectele cunoscute" (ldem).
3. Pentru detalii, vezi Monica Lovinescu, Jurnal
1981-1984, Humanitas, Bucureti, 2002, S.V.
 16 ULTIMUL DECENIU COMUNIST

injurul României lucrurile evoluaser pån acolo incât, ,in atmosfera de ol.
est-european, alte servicii [ale radioului Europa Liber] plänuiesc s-si trasnost
_eful _tirilor imita
redactorii in Europa de Rsärit. De pilda, peste cáteva zile,
serviciul rusesc va pleca la Moscova". de.
de la

Scrisorile adresate Europei Libere

La mijlocul anilor '60, în contextul
destinderii dintre cele dou blocuri
dus, între altele, la (care.
suprimarea bruiajului radiourilor occidentale), Europa
a
inceput s primeasc un numr crescând de scrisori, cu Liber
anul 1965, când precdere începând cu
direcia radioului a decis s solicite
prerea asculttorilor privind
diverse emisiuni. Postul putea s fac astfel
public faptul c între 1962 _i 1967
primise un numr de 25.887 scrisori din Bulgaria, Cehoslovacia,
_i România. Aceast informaie este Polonia, Ungaria
preluat într-un raport al Consiliului
Securitjii Statului din anul 1968, în care se arat c, în
msurilor de urma
interceptare a
corespondenei, numrul
scrisorilor parvenite postului
Liber din România a putut fi Europa
limitat drastic: de la 3.483 in 1965, la 561 în
1966
_i la doar 45 in primele patru luni ale anului 19674. Nu
similare pentru anii 1970-1980, dar ceea ce dispunem de rapoarte
putem afirma cu certitudine este c
Securitatea nu a reu_it niciodat s
întrerup legtura care se stabilise între
asculttori _i Europa Liber. In cursul ultimului
deceniu comunist, postul de
radio a
primit constant in jur de 500 de scrisori anual.
Scrisorile trimise la Europa Liber erau destinate mai multor emisiuni _i
aveau finaliti distincte:

tinerii, muli elevi _i studenti, trimit cu

precdere crti po_tale, semnând cu
pseudonime dintre cele mai nstru_nice, emisiunilor de muzic u_oar occiden
tal, oficial decadent, solicitând melodii pentru ei sau
unui pentru aniversarea
prieten sau prietene. Era o form de contestare a autoritjilor _i de
sfidare a Securitjii. Pentru a le
expedia, ei profitau de bunvoina unui turist
(occidental sau estic) sau de micul trafic de frontier în
Uneori ei strecurau câte o informaie sau lugoslavia _i Ungaria.
folosit de redactorii de la emisiunea
observaie pertinent, care va fi
,Actualitatea româneasc".
candidaii la emigrare, muli etnici germani, dar _i din ce în ce mai numero_i
romani se adresau îndeosebi emisiunii dedicate
drepturilor omului, emisiune
. Document al Securittii din 30 mai 1988 Mihai Pelin, op. cit., p. 534.
2. Dumitru Dobre, art. cit.
 INTRODUCERE
17
care a luat amploare mai ales dup semnarea Actului final de la Helsinki.
Scrisorile lor parvin postului prin rude sau cunoscui din Occident, _i nu
rareori acestia iau iniiativa in numele reintregirii familiei sau a unor solidariti
de grup. Numele i adresa solicitanilor sunt indicate cu grijá, iar radioul
rugat s le transmit, dac este posibil, de dou sau mai multe ori. O parte
dintre aceste scrisori, cazurile cele mai grave i semnificative pentru atitudinea
autoritilor _i pentru frdelegile Securittii _i Miliiei, au fost difuzate in
cadrul emisiunilor De vorb cu asculttorii" _i ,Actualitatea româneasc"
acestor dou emisiuni le sunt adresate pe acelea_i ci deturnate majoritatea
scrisorilor prezentate în aceste volume. Am reinut câteva texte semnate, provenind
de la opozani cunoscuji (Doina Cornea, Dorin Tudoran, lon C. Brtianu,
pårintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa), care nu au mai fost publicate dup
1990 ori au un coninut predominant factual, edificator pentru atmosfera epocií.
Alrfel, cu rare exceptii, cum ar fi románi proaspt sosii în Occident i deci_i s
nu se mai întoarc sau persoane care consider c nu mai au nimic de pierdut
(ca Nistor Rimas, invalid de rzboi, care denun în august 1984 starea de
mizerie in care se afl el i ceilali camarazi rnii pe frontul de Est), cores-
pondentii acestei emisiuni aleg anonimatul. Unii simt nevoia s se justifice:

imi pare ru c nu pot semna cu mumele meu aceste ránduri, dar familia noastr se
compune din peste 20 de membri, care, cum bine _titi, ar avea de suferit crunte
represalii în cazul în care nu a_ pstra anonimatul. (,Un român", Bucure_ti, [iarna]
1979-1980, difuzat la 13 ianuarie 1980)

Va rugm respectuos a-i da citire [scrisori noastre] i, totodat, ne cerem scuze c nu

ne dám numele, cci ar însemna s ne pierdem posturile i s rmânem pe drumuri,
iar noi avem familii _i copi. (,Un grup de asisteni medicali", Bucure_ti, [martie-
-aprilie] 1980, difuzat la 20 aprilie 1980)

Anonimii aleg uneori pseudonime (G. lonescu, lon Popescu sau Cosmina
Cosmin) sau initiale (V.Ax.), dar mai des formule anodine: Un asculttor",
Un román",Un cetjean român", .Un turist", ,Un contribuabil", .Doi soi",
Un inocent", ,0 voce din popor". Întálnim îns i formule mai sugestive care
indic vårsta, ocupaia ori profesia sau starea social: , Un elev din România",
,Un äran de pe Valea Mureului", Un tànr veterinar"'. .Un medicUn
arbitect, Un inginer român", .Un juctor de bridge", ,Un pensionar", Un
marinar pensionar", ,Un pensionar fost salariat al Ministerului Industriei
Alimentare". Apar i expresii care indic protestul sau disperarea:o fostd
 18 ULTIMUL DECENIU COMUNIST

detinut politic mâhnit", ,O mam nefericit", ,,Un român întors", ,Un rh

care v arat adevrul", ,Un patriot", ,Un romän Cinstit, nu un du_man
patrie", Un sclav al lui Ceau_escu". Alteori, formula de prezentare este stride
tricu
legat de coninutul scrisorii: ,Un reporter debutant", , Un reporter in salopers
de blan" peu
(ambele despre pregtireaderularea _i manifestaiei de la 23 august
1983), ,Un pamflet din România" (despre Adrian Punescu)...
Un fenomen care se amplific în anii "80 este frecvena scrisorilor colectiye
semnate Un grup de..". Existenta acestor grupuri este de necontestat atunci
când sunt constituite în functie de un scop comun: rezistena în
faa persecuilor
religioase (,Un grup de penticostali din România" [august-septembrie] 1982)
-

sau emigrarea (,Un

grup de tineri români ajun_i în lagrul de la Traiskirchen", care
scriu, în ianuarie 1980, pentru prietenii rma_i în tar; , Un grup de
pcliji",
[martie-aprilie] 1982, etnici germani jecmnii de Securitatea din Timi_oara in
speranta obinerii unui pa_aport; ,Un grup de emigrani români", mai 1983,
privind noua legislaie care oblig la plata cheltuielilor _colare în devize;
Scrisoare despre 12 candidai la emigrare", din primvara anului 1983, care
denunt abuziv a acestui grup).
arestarea
Existena unor grupuri pare evident, de_i nimic nu ne indic importana lor
numeric i durata lor în timp, în cazul aprrii unor interese
socioprofesionale:
Grupul 777", format din chelneri, buctari _i receptioneri care protesteaz in
septembrie 1979 contra samavolniciilor Securitjii în industria turismului, ,Grupul
asistenilor medicali", [martie-aprilie] 1980, retrogradai prin suprimarea titlului,
,Un grup de arti_ti", aprilie 1980, ,Un grup de _oferi români «VOLAN»" [vara]
1984,,Un grup de soferi din RFG", martie 1984, ,Un grup de marinari români
de pe Dunre", [august] 1984, ,Grupurile de muncitori" din Siria, [martie-
-aprilie 1982], Libia, [primvara 1983, Irak, mai 1983, Tripoli, [sfår_itul] 1983
care denun colectiv arbitrariul _i exploatarea la care sunt supuse. Autentic
apare i realitatea ,Grupului celor 16 muncitori dintr-o fabric bucure_teand".
care isi exprim dezamgirea, în decembrie 1981, in faa apatiei celor 3.000 de
colegi ai lor care se tem s se angajeze într-o actiune tip SLOMR.
In alte cazuri îns, ne putem întreba dac, sub genericul .grup", menit sa
fac impresie, se ascund mai mult decât una, dou sau câteva persoane, prieteni
sau
cunoscui de încredere reunii
ocazional:,Un grup de oameni ai muncii din
Arad", [noiembrie-decembrie] 1979, .Un grup de trani colectivi_ti", aprilie
1982, ,Un mare grup de trani _i muncitori din România", [vara] 1982, ,Un
8rup de muncitoare tinere", aprilie 1984, Un grup de femei", [aprilie-malj
 INTRODUCERE 19

1984, Un grup de femei tinere", iunie 1984. Imposibil de rspuns în absenja

unor informaii mai precise. Nu ne îndoim îns c enuntarea apariiei acestor
grupuri a dat de furc Securitii. Oricum, reale sau nu, efemere sau nu, aceste
grupuri" se fac ecoul, prin scrisorile lor, ca i ansamblul celorlali anonimi, al
unei nemultumiri profunde ce cuprinsese societatea româneasc. Problemele
expuse în scrisorile lor, ca _i necesitatea unei schimbri radicale rspundeau
unor a_teptri generalizate.
Cu atat mai preocupant pentru Securitate _i conducerea Partidului Comunist
a fost apariia printre contestatarii ce trimiteau scrisori Europei Libere a unor
comuni_ti dezamgii, ilegali_ti, activi_ti _i cadre din aparatul de partid i de stat.
lat o list sumar pentru anii "80-84: ,Un grup de femei [multe ilegaliste] din
12 judee ale tril", ce revendic pentru grupul lor numele lui Constantin Pårvulescu
care, ,cu toate gre_elile lui", a spus ,adevrul" la al XII-lea Congres (vara 1981);
Un posibil prim-ministru" (30 mai 1982); ,Scutierul ro_u" (2 aprilie 1983);
,Un membru al CC" (octombrie 1983); ,Un fost ilegalist" (iulie 1984); ,Un
român care mai sper" ([noiembrie] 1984); ,Un participant la Congresul ru_inii"
(noiembrie 1984). Acestor texte li se adaug o scrisoare a unui membru al
aparatului represiv, ,Un securist dezamgit", emul al »generalului patriot lon
Pacepa" ([toamna] 1984).
Din cele expuse mai sus reiese c scrisorile trimise la Europa Liber provin
de la toate categoriile societji, de la frani, muncitori, tehnicieni, functionari,
intelectuali pån la nomenclatur _i Securitate. Ansamblul acestor scrisori, puse
una lâng alta, ca piesele unui puzzle, ne permite s reconstituim viaa cotidian
si atmosfera acelor ani. Un reportaj veridic i terifiant totodat, scris la mai
multe mâini, de mai multe voci, dar care formeaz un tot.
Nu exist aspect al vietii cotidiene care s nu fie abordat, deseori din mai
multe unghiuri de vedere i pe mai multe tonuri. Putem urmri cum situaia se
deterioreaz treptat pån la generalizarea mizeriei morale _i materiale. Unii
corespondenti sunt con_tieni c descrierilelor de co_mar sunt greu de conceput:

Ds. chiar români fiind, dar plecai de mai de mult, nu ne mai puteji înelege. Nu se
poate povesti, este de necrezut, îmi dau seama. Trebuie s trie_ti în România, la
40 de ani dup rzboi, ca s întelegi ce nu este de înteles pentru un om care tråie_te
cat de càt normal. Care gånde_te normal. La noi nimic nu mai poate fi înserat în
limitele normalului.
untem ca pe o seen de provincie in care se joac o pies proast, cu actori amatori
si in regia unui nebun. Dac n-ar fi de fi de râs.
plâns, ar
 20 ULTIMUL DECENIU COMUNIST

. ) Oricât ai fi de aproape spiritual de noi - suntei prea departe totu_i pentru ca

Sa mai putei msura proportiile dezastrului. (, Un patriot", [iuniej 1984, difuzatá la
1 iulie 1984)

Cui i sunt adresate scrisorile?

Scrisorile scrise pentru Europa Liber au avut o tripl destinaie.
In primul rånd, ele sunt adresate directorilor postului, Noël Bernard _i apoi
Vlad Georgescu', _i uneori redactorilor si: Nicolae Constantin Munteanu
Emil Hurezeanu etc., postului de radio, considerat din ce în ce mai apropiat,
devenit indispensabil pentru ascult tori. ,Radio Bucure_ti V", cum îl nume_te
un corespondent în 1980 (, Un român cinstit, nu un du_man de patrie", 20 august
1980) este privit ca principala, dac nu unica surs de informaie corect:

Întâmplarea face s pot trimite rândurile de mai jos pentru a fi citite la postul dvs. de
radio. Situaia din tara noastr este deseori comentat, explicat, interpretat de
redactorii dvs. de specialitate _i doresc s v asigur c aceasta reprezint singura
posibilitate a cetenilor RSR de a fi informai asupra realitilor economico-
-politico-sociale ale trii. Cercul ascult torilor dvs. este din ce în ce mai mare _i
cuprinde toate pturile sociale ale populaiei. Cred c astzi nu mai exist cetjean al
republicii care s cread în informaiile difuzate de mass-mediile române_ti. (,Un
román", Bucureti, [iarna] 1979-1980, difuzat la 13 ianuarie 1980)

Un alt asculttor nu preget, de altfel, s-i atrag atenia lui Nicolae Ceau_escu
asupra acestui adevr:

1. Vlad Georgescu (1937-1988), istoric, a fost arestat în 1977 sub

acuzaia de trdare, în
urma confiscrii unui manuscris intitulat Politic _i istorie: cazul
comuni_tilor români
(1944-1977), în care denunja ingerina din ce în ce mai sufocant a partidului in
domeniul istoriei, _i a unui pamflet la adresa lui Nicolae
Ceau_escu, Ciuma lui
Caragea (publicat la Jon Dumitru Verlag, München, 1981 _i Humanitas, Bucureti,
1991 _i 2008). Eliberat în urma
presiunilor exercitate de Departamentul de Stat a
SUA, a ales calea exilului. Stabilit în Statele
Unite, a devenit director al postului de
radio Europa Liber între 1983 1988.
_i A murit în luna noiembrie
1988, dup ce
fusese ameninat în repetate rânduri cu
moartea de ctre Securitate, în urma unel
tumori canceroase, dezvoltat cu
a numeroase studii
rapiditate, ca în cazul lui Noël Bernard. Este autorul
istorice, printre care Istoria românilor de la
noastre, Jon Dumitru Verlag, München, 1984 origini pân în zilele
ideilor politice româneti, (Humanitas, Bucure_ti, 1992) _i Istorla
Jon Dumitru
Bucuresti, 1992). Verlag, München, 1987 (Humanitas,
 INTRODUCERE
21
Nu ne place presa noastr, care nu ne informeaz veridic, ci ne dezinformeaz i
incearc s ne îndoctrineze. Mare noroc avem, tov. pre_edinte, de postul de radio
Europa Liber. Este singura surs de informare cinstit a unui popor sclav _i obidit.
(.Un cetean român", Bucure_i, [vara] 1982, difuzat la 5 septembrie 1982)

Informaiile cuprinse în aceste scrisori au fost o surs important pentru

Europa Liber, permiându-i s stabileasc o legtur real cu tara _i asigurånd
emisiunilor sale un plus de vigoare _i acuratee.
Dar Europa Liber reprezenta de asemenea legtura cea mai palpabil i cea
mai de încredere cu lumea liber, cu acea parte a exilului care, prin cele câteva
asociaii pentru aprarea drepturilor omului din Frana (Liga pentru Apárarea
Drepturilor Omului în România) sau din Germania (Menschen Rechte), putea
alerta organizaile internaionale (Amnesty International, Fédération Interna-
tionale pour les Droits de l'Homme, Helsinki Watch) asupra unor cazuri conerete
de inclcare a acestor drepturi sau care informa despre situaia din România
diverse organizaii, institui _i opinia public din Occident. Textele parvenite la Europa
Liber în ultimul deceniu comunist au avut deci rolul de a contrabalansa propaganda
oficial, de a pune în lumin fata nevzuta lucrurilor. Informaiile furnizate au fost
utilizate în analizele i studiile realizate de secia de cercetare a postului (Situation

Report Romania) în cele publicate în revistele de specialitate (astfel, in Frana,

sau
revistele L'Alternative, L'Autre Europe, La Nouvelle Alternative _i Politique

Internationale, primele trei publicând, în traducere, _i unele dintre scrisorile

res-

mass-media occidental.
pective). Acestea au constituit astfel o surs constant i pentru
In al doilea rånd, scrisorile trimise Europei Libere erau destinate autoritilor

din România multe dintre ele sunt adresate direct lui Nicolae Ceau_escu _i,
-

informa _i cu sperana din ce în ce

uneori, Elenei Ceau_escu cu dorina de a
mai de_art, a unor schimbri. Dou citate

scrisorii
Suntem ungrup de asisteni
medicali din Bucure_ti care vrugm a da citire
noastre la postul de radio Europa Liber,
fiind unica surs de informare sigur pentru
ca prin dvs. s fim auzii
de dl
a noastr
noi în RSR _i, totodat, unica posibilitate
Nicolae Ceau_escu _i de ministrul Snii pentru a ne rezolva doleana
presedinte 1980, difuzat
noastr . (,Un grup de asisteni medicali", Bucure_ti, [martie-aprilie]
la 20 aprilie 1980)

Tovarse Ceau_escu, când avem ocazia,

în tara noastr critica nu se face decât de sus în jos,
Pentru c critica de jos in
Liber ca s facem _i
apeläm la bunvoina postului de radio Europa
Sus. (,O voce din popor", [maij 1984, difuzat la 3 iunie 1984)
 ULTIMUL DECENIU COMUNIST
22
Este interesant de observat c, dac la începutul anilor '80, unii coresponden
ai postului mai consider c Nicolae Ceau_escu era dezintormat de ceilal:
lenti
membri din conducerea partidului sau i se recunosc unele merite în politie
ce se amplific delirul cultului personalittii
extern, în anii urmtori, pe m sur
tonul se schimb _i devine acuzator.
In al treilea rând, scrisorile trimise Europei Libere erau destinate, chiar dac
in mod subcon_tient, pentru unii dintre autori, concetenilor. In cele din urma,
prin intermediul Europei Libere, românii se adresau românilor. Ei î_i rspund, se
completeaz, stabilesc un dialog. O spune cel mai bine .Cosmina Cosmin", tiganca
din Cluj, incitat de scrisoarea unui alt tigan din România, ,Alexandru Danciu"

Postul de radio Europa Liber a contribuit _i contribuie în mod admirabil la crearea

unei comunicri între noi, cei din Romånia, cei care scrå_nim sub nedreptate i
teroare far a avea prea multe mijloace de a ne exprima, de a ne cunoate intre noi,
de a ne recunoa_te intre noi nu dup chipurile, ci dup gåndurile noastre. Pentru
aceast munc pus în slujba noastr eu tin s multumesc tuturor colaboratorilor
postului dvs. de radio.. [,Cosmina Cosmin", Cluj-Napoca, scris la 16 mai 1982]

In acest sens, putem vorbi despre constituirea unei forme de samizdat à la

roumaine, cu o difuzare inegalabil, tinând cont c radio Europa Liber era
ascultat de o proporie covâr_itoare a populaiei. A asculta era o form de
rezistent pasiv, de sfidare a autoritilor, care devenise un sport generalizat. A
scrie îns o serisoare la Europa Liber era un
prim pas spre o rezisten activ,
individual sau de grup, atunci când apar semnturi colective.
in ultim instan, asculttorii Libere Europei ajung s simt acest post nu
doar ca al lor, ei _i ca un radio al opoziiei. El le ofer
posibilitatea de a critica,
a
protesta, de a mobiliza concetjenii _i de a-_i elibera în acest fel frustrrile:
Personal consider c dvs. nici nu v
dai seama ce înseamn postul dvs. de radio
pentru noi, deoarece într-o jar in care
nicio alt opinie
este tolerat, a
asculta programele dvs. politic sau de alt natur nu
multi s-a transformat in obiective _i critice este reconfortant
scopul vietii _i pentru
lor... Sigur c
în primul rånd, in
tar, dar singurul organ de
soarta românilor va fi hotråt,
acest punct de
vedere, un mare rol. (,V. opoziie -

postul de radio are, din

la 3 octombrie Ax.",
1982) [august-septembrie] 1982, difuzata
Acest pasaj din scrisoarea unui
sintetizeaz o atitudine asculttor, un anonim printre atâia aliu,
aproape sigur cvasigeneral: nimeni din afar nu-_i
putca
 INTRODUCERE 23

nici mãcar redactorii sau conducerea acestuia,

da seama, nu putea sa realizeze,
ce mult insemna Europa
Liberd pentru ascultätorii români. Trebuia sá locuie_ti
in tara, så suporti presiunea covâryitoare a regimului, neputina proprie _i a celor
din jur, umilinta _i sfidarea liderilor comuni_ti, ca s träie_ti cu adevárat descátu_area
oferità de postul de radio emitea din München. Astzi, la capátul acestei
ce

investigatii prin atmosfera ultimului deceniu comunist, extraordinar de fidel

reprodus de ansamblul scrisorilor trimise la Europa Liber, se poate adáuga
ceva în plus. Puse una lâng alta, scrisorile venite din tar sau, cånd soseau din
sträindtate, reflectánd experiena claustrofobic a celor de putin timp plecai.
indic o atitudine obsesiv ce nu avea cum s fie perceput individual. Societatea
româneasc avea mintea centrat total pe politica nefastá a regimului i, peste
toate, pe actiunile lui Nicolae Ceau_escu. Aceast drenare a energiei vitale în
cearta, în lupta simbolic cu Marele Vinovat sau, cel putin, cel identificat cu
Vinovaia pentru viaa träit - avea dimensiunea unei depresii colective. In acest
sens, retroactiv, se poate susine ipoteza unui adevrat rol terapeutic pe care I-ar
fi avut Europa Liber'. Får confirmrile oferite de postul de radio, får revan_a
simbolic pe care o triau ascultându-i emisiunile, romånii ar fi suferit probabil
in mult mai mari proporii, în mas, de boli mintale.

I. Dou citate care ilustreaz acest rol al Europei Libere: ^tiu c le cunoa_tei pe
mai u_urat, i s
toate, dar doresc s-mi descarc sufletul, ca s m simt, în faa dvs.,
vå adresez cu pläcere ce aud _i vd. (|,G. lonescu", [primvara] 1984, difuzat la
o descrcare a revoltei
1 aprilie 1984)". Nu _tiu de ce v scriu toate acestea. Poate ca
,

monumentelor
Si atenuarea neputintei mele de a interveni în vreun fel pentru salvgardarea
l1984,
pe care ni le-au läsat inainta_ii. (,Un arhitect din Bucure_ti", [septembrie]
16 octombrie 1984)".