Veverita

Ciubotaru Georgeta
• Se gaseste pe intregul glob pamantesc, exceptie facand Madagascar,
Australia si regiunile polare. Locuinta veveritei este o vizuina in
pamant sau in copaci, daca nu gaseste scorburi pe care sa le
foloseasca drept casa.

Acest animal este foarte activ. Este mic, are 2 urechi mici, 2 ochi, 4
labute si,o coada lunga si stufoasa, prezenta numai la veveritele care
traiesc in copaci. Unele dintre ele, care poarta numele de "veverite
zburatoare" au o membrana care leaga fiecare Текст слайда
membru din fata cu cea
din spate. Aceasta membrana le este folositoare pentru a zbura dintr-
un copac in altul cu mare usurinta.

Culoarea blanitei difera in functie de specie, avand culorile neagru

sau gri si rosiu-maro, unele specii avand si dungi.
• Acest mamifer masoara intre 18 si 23 de cm, iar coada este cuprinsa
intre 7 - 9 cm, cantarind doar cateva sute de grame.
Cand se nasc puii sunt sensibili (nu au par si sunt orbi)
si traiesc o perioada impreuna cu mamele lor, dar cand
ajung la maturitate locuiesc singuri. Numai in cazul in
care este foarte frig este acceptata o a doua veverita in
aceeasi vizuina, dar aceasta trebuie sa plece de indata ce
se incalzeste.

Veverita naste de 4 ori pe an cate 3 - 7 pui, dupa o sarcina

de 38 de zile.
Pentru ca este foarte mica si firava are multi dusmani (vulturii, ursii, coiotii, vulpile si ulii) impotriva carora nu are
nici o arma. Nu-i ramane decat sa fuga si sa se ascunda. Din aceasta cauza nu este foarte atenta la ce mananca, fiind
cu ochii in patru pentru a nu fi atacata de vreun pradator .

Exista peste 300 de specii de veverite dintre care cele mai cunoscute sunt marmotele, veverita rosie si veverita
zburatoare . Veveritele supranumite "de pamant", care nu locuiesc in copaci, au obrajii in forma de "buzunare", in
care sa care hrana pe care o stocheaza apoi in vizuina.

Coada este folosita in comunicarea cu alte veverite, in pastrarea echilibrului in timpul salturilor, pentru a se incalzi
iarna, dar cel mai important rol ramane acela de "parasuta" in sariturile din copaci.

Veveritele isi ascund mancarea si de aceea au un miros foarte sensibil, care sa le ghideze catre hrana ascunsa, avand
in vedere faptul ca memoria nu o ajuta. Acest simt dezvoltat al mirosului ii permite sa-si dea seama daca o aluna
sau nuca sunt mancate in interior de insecte. Pentru a-si mentine dintii curati, veverita rontaie radacini de copaci.
Veverita se hranes
te cu numeroase p
lante, dar ii place s
i carnea. Printre pr
eferintele sale se n
umara: alunele, se
mintele, nucile, ou
a, viermi, insecte,
ciuperci si pasari
mici
Curiozitati interesante despre Veverite
• Exista peste 265 de specii de veverite in lumea intreaga.
• Sunt unele din putinele animale salbatice care se incumeta sa manance din mana omului.
• Cea mai mica veverita este: Veverita Africana Pigmee de 7-10 centimetri lungime si doar 10 grame in greutate.
• Cea mai mare (in lungime) este veverita Gigant Indiana 1 metru lungime si cantareste pana la 2 kilograme.
• Cea mai grea (sau grasa) este Marmota Alpina, care are 53–73 cm lungime si cantareste de la 5 la 8 kg.
• Veveritele isi fac depozite de nuci si seminte in mai multe locuri, pentru a avea masa asigurata pe timp de iarna.
• Contribuie involuntar la aparitia copacilor, deoarece planteaza (isi ascund) nuci si seminte in pamant si nu le
dezgroapa pe toate.
• Veveritele alearga dezordonat (zig zag) cand sunt urmarite. Acest lucru este destinat sa insele potentialii
pradatori in privinta directiei alease, astfel incat sa poata scapa.
• Cand o veverita este speriata, prima data ramane nemiscata.
• Sunt animale foarte inteligente si sapa gropi, prefacandu-se ca isi ascund mancarea acolo, pentru a pacali
posibilii "hoti".
• Ca la majoritatea rozatoarelor, au patru dinti in fata care cresc continuu, cu o rata de aproximativ sase
centimetri pe an. De aceea ele trebuie sa roada mereu cate ceva.
• Veveritele se imperecheaza odata sau de doua ori pe an si dau nastere dupa 3 pana la 6 saptamani (in functie
de specie) la 2 pana la 8 pui.
Un pui nou-nascut masoara aproximativ 2,5 cm.
Un studiu din 2010 a descoperit ca unele veverite colecteaza pielea veche de sobolan, o mesteca si apoi isi ling blana,
creand un fel de "parfum de sobolan" care le ajuta sa se ascunda de pradatorii.
Pana in sezonul rece acestea se ingrasa pentru ca stratul de grasime sa le tina de cald pe timp de iarna.
O veverita de sex masculin poate mirosi o femela in calduri, de la o distanta de pana la 1,6 km.

Multe din veverite isi construiesc cuiburi elaborate in copaci, asemenea pasarilor.
Sunt foarte bune la acrobatii. La nevoie, acestea pot deveni foarte bune inotatoare si folosesc coada pe post de carma.
Media lor de viata este de 5-8 ani.
Veveritele de copaci mananca mai ales nuci, alune, seminte si fructe, dar sunt omnivore. Veveritele cenusii, de exemplu, au
fost stiute ca mananca insecte, melci, oua de pasare si carcase de animale atunci cand nu gasesc alte alimente.

Coada lunga si stufoasa le ajuta sa isi tina echilibrul, sa comunice si totodata sa isi tina de cald pe timpul iernii, folosind-o
pe post de plapuma.
Exista 44 de specii de "veverite zburatoare". In loc sa zboare efectiv, aceste specii plutesc in aer folosind o membrana
care se intinde de la incheieturile labelor din fata pana la glezne. Permite veveritelor sa pluteasca in aer in mod natural, asa
cum o fac oamenii cu ajutorul unei parasute. Salturile lor acrobatice au adesea o lungime de 50 de metri, unele specii
acoperind aproape 100 de metri intr-o singura plutire.

Veverita zburatoare are mustati lungi cu care "pipaie" hrana.

In 2013, autoritatile au inchis campingul in Padurea Nationala din Los Angeles cand au gasit o veverita infectata care traia
acolo. Infectia a ucis de fapt un baiat de 15 ani din Kirghizistan si alte aproximativ 100 de persoane au trebuit sa fie puse in
carantina pentru ca aceasta infectie sa fie oprita.
S-au dovedit ca alearga cu viteze de 32 km/h, insa, in general, majoritatea veveritelor alearga cam la jumatatea acestei