1

Combaterea bolilor in culturile agricole si horticole

Plantele in general si cele de cultura in special sunt atacate de serie de boli care
influeteaza negativ puterea de crestere si de rodire ale acestora. Agricultorii, inca din cele mai
vechi timpuri au fost preocupati de prevenire si combaterea bolilor plantelor, acestia observand
ca plantele atacate dau productii mai mici de calitate slaba iar unele produse agircole atacate sunt
chiar daunatoare sanatatii(secara atacata de Claviceps purpurea).
Stiinta care se ocupa cu studiul bolilor plantelor, al agentilor fitopatogeni, precum si cu
elaborarea metodelor optime de prevenire si combatere a acestora este fitopatologia, care are
urmatoarele subdiviziuni:
Simptomatologia descrie simptomele patologice prin care se manifesta bolile;
Etiologia stabileste cauzele aparitiei bolior;
Patologia studiaza modul de actiune si de evolutie al bolilor;
Profilaxia elaboreaza metodele de prevenire a bolilor;
Terapia elaboreaza mijloace de combatere.
Clasificarea bolilor plantelor:
1. Dupa etiologie si natura agentului patogen, pot fi:
a. Boli infectioase cauzate de agentii patogeni
b. Boli neinfectioase care nu sunt determinate de agentii patogeni
2. Dupa natura agentului patogen:
- Viroze cauzate de virusi;
- Micoplasmoze provocate de micoplasme;
- Bacterioze cauzate de bacterii;
- Micoze, care au ca agent patogen diferite ciuperici;
- Antofitoze provocate de plante superioare parazite.


2

3. Dupa factorii care determina bolile neinfectioase:
- Factorii edafici, care tin de conditiile de sol, respectiv textura, structura, compozitia,
gradul de tasare si aerare a solului;
- Factorii climatici, dintre care cei mai importanti sunt: temperatura, lumina,
umiditatea, accidente climatice;
- Factorii agrotehnici, reprezentati prin aplicarea unor verigi tehnologice
necorespunzatoare care pot determina fie vatamari mecanice ale plantelor, vatamari
chimice ca urmare a efectului fitotoxic al unor substante de combatere sau
ingrasaminte chimice aplicate necorespunzator, sau carente cauzate de apicarea
necorespunzatoare a fertilizarilor, respectiv crearea unor dezechilibre nutritionale;
- Factorii poluanti reprezentati de diferiti aerosoli emanati de industrie sau
transporturi, care pot provoca leziuni, arsuri sau necroze;
- Factorii genetici care determina sintetizarea anumitor produsi metabolici de catre
unele plante, cu efecte nocive asupra altor organisme vegetale.
4. Dupa evolutia procesului patologic, bolile infectioase pot fi:
a. Acute cu evoutie scurta si manifestari intense
b. Cronice cu evolutie de durata
5. Dupa caracterul infectiei:
a. Generalizate care cuprind intreaga planta (majoritatea virozelor)
b. Localizate pe anumite organe (radacina, tulpina, frunze, fructe)
6. Dupa arealul de raspandire:
a. Epidemii care cuprind un teritoriu mai larg
b. Endemii in cazul in care o boala se manifesta numai intr-un anumit loc, delimitat.








3

Patogeneza

Pentru a stabili principalele masuri de prevenire si combatere a bolilor plantelor, trebuie
sa se cunoasca evolutia agentilor patogeni. In patogeneza fiecarei boli se succed urmatoarele
faze:
1. Contaminarea reprezinta venirea in contact a agentului patogen cu planta gazda.
Majoritatea organismelor parazite prezinta forme de rezistenta care le asigura perpetuarea
si care sunt rezistente la actiunea factorilor de mediu. Aceste forme sunt adaptate pentru a
putea fi raspandite direct, prin intermediul organelor generative ale plantelor (seminte,
bulbi, rizomi, butasi, etc), fie indirect prin intermediul factorilor de mediu: apa, vant,
animale sau om.
2. Infectia presupune patrunderea agentului patogen in organismul parazitat si stabilirea
relatiilor de nutritie parazitara intre acesta si planta. Caile de patrundere a parazitilor in
pante pot fi prin orificii naturale (stomate, hidatode), leziuni (mecanice sau chimice) sau
prin strapungerea activa (secretii ale agentilor patogeni care dizolva invelisurile
protectoare si peretii celulelor).
Durata acestui proces este diferita, de la cateva ore pana la cateva zile, in functie de tipul
agentului patogen, starea plantei si conditiile de mediu.
3. Incubatia reprezinta perioada de timp dintre infectie si aparitia primelor simtome, timp
in care agentul patogen, utilizant substantele furnizate de planta gazda si uneori sistemul
sau genetic (in cazul virusilor) se inmulteste, se dezvolta si invadeaza portiuni mai mari
sau mai mici din planta. Aceasta perioada are o durata diferita, iar cunoasterea ei are
importanta in stabilirea momentelor de aplicare a masurilor preventive si curative de
combatere.
Un rol important in aceasta perioada revine conditiilor climatice care pot fi in favoarea
plantei gazda, determinand o rezistenta sporita la agentii patogeni, sau favorabili evoutiei
bolii, caz in care aceasta se dezvolta si poate compromite partial sau total recolta.
4. Manifestarea bolii este faza in care simptomele bolii se manifesta in totalitate, la inceput
mai putin evident, iar mai apoi foarte pregnant.

4

In decursul procesului de patogeneza cei doi parteneri gazda si parazitul sufera o serie de
modificari chimice, fiziologice si morfologice ca rezultat la adaptarea la noile conditii de viata.
1. Modificari chimice. In plantele atacate se constata o scadere a continutului de clorofila si
a hidratilor de carbon, iar continutul in apa poate creste sau se poate diminua
2. Modificari fiziologice. Toate procesee pantelor atacate de boi sunt perturbate:
- Fotosinteza este diminuata in proportie direct proportionala cu suprafata atacata;
- Respiratia se intensifica;
- Transpiratia se poate diminua in cazul ectoparazitilor, sau se poate intensifica in cazul
endoparazitilor;
- Temperatura pantelor atacate creste datorita intensificarii proceselor metabolice si a
aparitiei fenomeneor fermentative.
3. Modificari genetice ele sunt mai evidente in cazul atacului virusilor, care determina
modificarea aparatului genetic al plantei gazda in favoarea lor.
4. Modificari anatomo-morfologice. Acestea sunt evidente ca rezultat al tuburarilor
biochimie si fizioogice ale plantelor.
Principalele modificari vizibile ale panteor bolnave sunt:
a. Modificari cromatice, respectiv schimbarea culorii organelor atacate sau a plantei in
intregime. Cele mai importante sunt:
- Cloroza presupune colorarea plantei sau a unor organe in gaben. Ea poate avea o
etiologie patogena sau fizioogica;
- Necroza reprezinta portuni de tesut mort, avand cauze patogene sau chimice;
- Patarea, respectiv aparitia de pete de diferite cuori (sau necrotice) de forme variate
(circulare, ovale colturoase, striate etc.) si de dimensiuni diferite (la inceputu bolii
sunt punctiforme, apoi cresc in dimensiuni);
- Antracnoza este o patarea necrotica la care tesuturile atacate au o suprafata
concava;
- Pustulele sunt pete cu suprafete convexe;
- Mozaicul este o patare caracteristica atacului de virusi, plante prezentand tesuturi de
cuoare verde (sanatoase) in alternanta cu zone de culoare galbena (tesut bonav);
- Eflorescenta este caracteristica atacului de mana, avand aspectu unui puf fin, alb si
este constituita din fructificatiile ciupercii,
5

- Fainarea reprezinta o pasla alba la suprafata frunzeor atacate, cu aspect pulveruent.
b. Deprecieri structurale
- putrezirile reprezinta portiuni de tesuturi dezorganizate de consistenta tare sau
moale;
- mumificarea este o putrezire specifica fructeor si evoueaza de a un putregai moae,
la inceput, la unul tare, cu tesuturi sclerificate;
- ofilirea patologica este un fenomen ireversibil caracterizat prin pierderea turgescentei
tesuturilor si caderea frunzelor.
c. Modificari in cresterea si dezvoltarea plantelor:
- deformarea unor organe: basicari, incretiri, asimetrie;
- hipertrofii caracterizate prin cresterea exagerata a portiunilor unor organe ca urmare
a diviziunilor haothice a celuleor (cancer);
- atrofia presupune dezvoltarea incompleta a unor organe;
- nanismul (piticire) este reducerea dimensiunilor unui organ sau a intregii plante;
- ciuruirea se manifesta prin aparitia unor perforatii in frunze ca urmare a desprinderii
unor portiuni necrozate;
- scurtnodarea este un fenomen caracteristic atacului de virusi, presupunand scurtarea
distantei dintre noduri;
- metapazia presupune transformarea unor elemente florale in elemente foliare
- inlocuiri de organe cand un organ al plantei este inlocuit de cel al agentului
patogen;
- proliferari in unele cazuri sunt stimulati mugurii auxiliari, astfel ca ramurile se
ramifica anormal;
d. Aparitia unor scurgeri:
- exudatele sunt pelicue de ichid la suprafata unor organe;
- gomele se manifesta prin scurgeri de rasini, specificae unor pomi cultivati.