Tratat Legumicultura: Alegerea Sortimentului Corespunzator de Soiuri I Hibrizi

226 TRATAT DE LEGUMICULTURA
Se folosesc specii de plante furajere insamantate din toamna �i destinate

furajarii animalelor sub forma de masii verde, primavara cat mai devremc:
secarii, ovaz, rapita etc. Acestea se cultivii, in special, pe terenuri irigabile,
oferind posibilitatea unei bune pregatiri a terenului, in vederea lnfiintarii
culturilor de plante legumicole �i o irigare corespunzatoare a acestora.
Cerealele paioase sunt reprezentate in special de orz �i grau, iar legu
minoasele de maziirea furajedi, ce elibereazii terenul vara devreme, per
mitand efectuarea de culturi de castraveti de toamna, dovlecei de toamnii,
fasole de gradina, morcov, varza � i eonopida de toamna, salata, spanac
etc. (Miron V., Radoi V., 1 993, citati de Ciofu Ruxandra, 1 995).
In principal , criteriile de realizare a culturilor duble sunt:
recoltarea cat mai devreme a culturilor paioase furajere, pana la
data de 1 0- 1 5 aprilie, asigurand timpul necesar pentru realizarea
duratei de vegetatie a speciilor lcgumicole;
efectuarea culturilor in amplasamente irigabile favorabile ambelor
grupe de plante;
folosirea de soiuri cu perioada mai scurHi de vegetatie din cadrul
speciilor legumicole �i cu rezistenta la temperaturi mai ridicate;
evitarea erbicidarii culturilor cu triazine care nu sunt suportate de
speciile legumicole.
Culturi intercalate
Sunt denumite astfCl culturile legumicole care se practidi in special in
plantaliile tinere de pomi, de arbu�ti fructiferi �i plantatii viticole.
Se utilizeaza pentru culturi intercalate specii legumicole mai putin
pretentioase fali'i de temperatura, cu durata de vegetatie redusa, cu habitus
mai mic �i sistem radicular superficial (morcov, salata, spanac, ceapa verde,
usturoi verde etc.).
4.5. ASIGURAREA MATERIALU LU I BIOLOGIC

PENTRU iN FIINTAREA
'
CULTURILOR
4.5.1 . ALEGEREA SORTIMENTULUI CORESPUNzATOR DE SOIURI �I HIBRIZI

RUXANDRA CIOFU
Pentru producatorii de legume o decizie corccta in vederea alegerii

plantelor pe care le vor cultiva, trebuie luata nurnai in urrna unor studii
atente privind cerintele pietei, costurile specifice ale tehnologiilor practi
cate (forta de munca., pregatirea terenului, lucrarile de ingrij ire �i recol-
Principiile dezvoltiirii intensive a procluc{iei de legume 227
tare, apa necesadi irigarii, combustibil �i energie, materiale consumabile)

�i posibilitatile proprii (resursele financiare �i materiale) de realizarc �i
valorificare a produqiei .
in cgala masura, trebuie sa se tina cont de destinatia productiei rea-
lizate, astfel:
intr-o ferma destinata cultivarii legumelor in stare proaspata pe
piata, optiunile se vor orienta catre plante mult solicitate de ditre
consumatori �i de la care se realizeaza produse mai putin perisa
bile, care i�i pastreaza timp mai indelungat calitatea �i se pot pre
zenta in forme cat mai atragatoare (legaturi, preambalate in can
tiHiti mici, spalatc etc.), cum sunt: ridichi de luna, verdetufi, ceapa
�i usturoi verde, tomatc, ardci, vinctc, castraveti, varza, conopida,
cartofi, ceapa;
in fe1mele din sistem asociativ, cu suprafete mai mari, a caror
productie este destinata �i aprovizionarii fabricilor de conserve,
alegerea sortimentului de specii se va face de comun acord cu be
neficiarul �i va avea in vedere cultivarea unor plante care.se pre
teaza la mecanizarea procesului de productie, care au randament
ridicat �i se pot livra in partizi mari de legume, cum sunt: tornatele
pentru industrializare, fasolea, mazarea, gogo�arul, ardeiul lung,
spanacul, varza de toarnn a, varza ro�ie, radaeinoasele;
fermele private mici, vor alege pentru eultura plante legumicole
destinate consumului propriu, familial, in funetie de preferinte,
dintr-o gama diversificaHi �i care sa includa �i legume mai putin
cultivate, mai seumpe �i mai greu de procurat de pc piata, ea: bro
ccoli, varza chinezeasea, varzii de Bruxelles, sparanghel, andive,
ciupcrci etc.
Indiferent de tipul exploatatiei legumicole �i de sortimcntul de specii,
eultivatorii trebuie sa aplice o serie de masuri menite sa conducii la cre�
terea eficientei economice a culturilor, aceasta fiind singura cale de a re
zista puternicii concurente existente pe piata legumelor. Una dintre so
lutii le care determina atingerea unui nivel superior de rentabilitate este
alegerea corespunzatoare a soiului sau hibridului cultivat.
in activitatea de ameliorare s-a avut in vedere necesitatea promovarii
unor soiuri speeializate pe anumite direetii de productie �i valorificare. S-au
obtinut soiuri �i hibrizi noi pentru productia extratimpurie in camp pro
tejat �i neprotejat, pentru eultura in sere, soiuri pentru culturile de vara �i
de toamna, pentru industrializare etc.
Pentru cultivatorii de plante legumicole este utila cunoa�tcrea notiu

nilor de soi �i hibrid ea forme de cultura, a particulariHitilor bazei lor ge
netice, care se disfrang asupra rezultatelor de productie.
Soiul este definit ea un ansamblu de indivizi cultivati care au proprii
un numar de caractere �i insu�iri (morfologice, fiziologice, biochimice, ci
tologice etc.) importante pentru practidi �i care, dupa inmultire, i�i mentin
caracteristicile distinctive.
Conform Codului International de nomenclatura a plantelor cultivate
( 1 969), denumirea de soi este sinonima cu cea de cultivar. in limba engle
za ,cultivation variety" define�te cultivarul ea notiune generala, sinonima
soiului �i hibridului comercial, ee indica orice structura genetica vegetala
cultivata �i comercializata (Craciun T., 1987).
Un soi se caracterizeaza prin trei insu�iri de baza:
identitate se distinge de alte soiuri ale aceleia�i specii prin unul
-
sau mai multe caractere, cum sunt: perioada de vegetatie, talia,

particulariHitile frunzelor, florilor, fructelor, potentialul productiv;
omogenitate toate plantele ansamblului de indivizi care alca
-
tuiesc soiul sunt asemanatoare in privinfa principalelor caracte

ristici de identitate;
stahilitate - mentinerea in urma inmultirilor succesive a carac
terelor �i insu�irilor de identitate �i omogenitate.
De�i unitar la prima vedere, soiul este in realitate un amestec de
,biotipuri" (grupe de indivizi cu constitutie gcnetica identidi sau asema
natoare din punct de vedere morfologic �i fiziologic). De-a lungul timpu
lui, soiul i�i pastreaza caracteristicile ereditare datorita echilibrului ge
netic ce se stabile�te lntre biotipurile care il alcatuiesc. La plantele legu
micole autogame (tomate, ardei, vinete, mazare, fasole), soiurile sunt al
catuite din mai putine biotipuri homozigote (pure din punct de vcdere ge
netic), sunt mai unifonne �i datorita autofecundarii i�i mentin mai bine
echilibrul genetic. Prin comparatie, la plantele alogame (morcov, patrun
jel, sfecUi, ridichi, varza, conopida, castraveti, dovlecei, pepeni, ceapa,
praz), soiurile sunt alcatuite din numeroase biotipuri heterozigote (neuni
forme din punct de vedere genetic), sunt mai neuniforme �i datorita pole
nizarii cu polen strain, au un echilibru genetic mai putin stabil.
Uneori, in decursul timpului, soiurile de legume nu-�i pastreaza ca
racterele pe care le-au avut initial, suferind un proces de degenerare, de
inrautatire a insu�irilor initiate. Modificarea structurii genetice a popula
tiei care constituie soiul este dcterminata de actiunea conj ugata a factori-
Principiile dezvoltiirii intensive a produc{iei de legume 229
lor evolutiei �i de cultura, dintre care mai importanti sunt: mutatiile, mi
gratia (infiltratiile de gene), selectia naturala �i artificiala, driftul genetic
sau deriva genetica (adica favorizatea sau defavorizarea anumitor geno
tipuri), conditiile de mediu �i de cultura, izolarea in spatiu etc.
Tinand seama de caracteristicile biologicc ale soiurilor, in procesul de
producere a semintelor se urmare�te mentinerea neschimbata a echilibru
lui genetic care determina o anumita tipicitate �i puritate biologica, reflec
tate 1n capacitatea de productie �i calitate.
Principalele verigi ale procesului de inmultire �i de mentinere a valo
rii biologice a soiurilor sunt: asigurarea semintei de baza prin selectie con
servativa; respcctarea tehnologiilor de cultura �i a masurilor speciale de
mentinere a puriHitii biologice a soiurilor.
Asigurarea semintei de bazii prin selectie conservativa se executa de
ditre personal calificat din cercetare �i are drept scop conservarea de bazii
a soiurilor prin eliminarea tuturor dcsccndcntclor netipice acestora.
Respectarea tehnologiilor �i a masurilor de rnentinere a puritiitii bio
logice se realizeaza prin: amplasarea judicioasa a culturilor; evitarea im
purificiirilor biologice �i mecanice; purificarea culturilor semincere �i apli
carca unor masuri tehnologicc speciale.
Hibridul rezultii in urma incruci�iirilor dirijate intre doi sau mai multi
gemton cu valoare culturalii deosebitii. Pentru a nu fi confundati cu hibri
zii realizati in procesul de ameliorare in vederea realizarii de noi soiuri,
hibrizii pentru cultura sunt denumiti ,hibrizi comerciali " sau ,,siimtintii
hibridii".
Valoarea formelor hibride pentru culturii are la bazii fenomenul ge
netic (heterozis) al uniformitatii indivizilor �i dominanta unuia sau mai
multor caractere in generatia I (F1 ). Vigoarea hibrizilor in F1 , care depii
�e�te nivelul genitorilor din care au provenit, asociata cu o mare uniformi
tate �i cu exprimarea accentuatii a unei caracteristici (productivitate, pre
cocitate, calitate, rezistenta la boli �i daunatori etc.) confera hibrizilor o
valoare economica net superioanl soiurilor.
In ultimii ani, pe plan mondial �i in tara noastra se cauta cxtindcrca in cul
tura a hibrizilor F 1 datorita avantajelor deosebite pe care le prezinta ace�tia.
In legumicultura, hibrizii F1 se folosesc mai mult la tomate, ardei, vi
nctc, castravcti, pepeni galbeni �i, in mai mica masura, la speciile din gru
pele varzoase, radacinoase, bulboase, la care datorita constitutiei florale,
castrarea partenerului matem este foarte dificilii (practic imposibila in
conditii de productie) �i reduce posibilitatile de obtinere a semintelor
hibride. Pentru obtinerea hibrizilor la aceste specii, s-a recurs la utilizarea

diverselor forme de androsterilitate naturaUi sau indusa artificial, pe cale
fizidi sau chimica.
Principalele forme de androsterilitate folosite sunt: autostcrilitate la
ceapa, morcov �i mai putin la ardei, vinete �i tomate; autoincompatibili
tatea la plantele legumicole din familia Cruciferae �i ginoicia In special la
castraveti
Deoarece in generatia F2 are lac fenomenul segregarii �i se pierde ma
nifestarea fenomenului heterozis, hibrizii comerciali se utilizeaza in cul
tura numai un singur an (.F J ) , iar samanta hibrida trebuie produsa in fie
care an. Accasta explica de ce cultivatorii care folosesc pentru productie
samiinta recoltata de ei de la culturile anterioare, nu mai obtin In anul ur
mator rezultatele de productie :;; i economicc scontate.
Pornind de la faptul bine cunoscut ea In acelea�i conditii pedocli
matice �i tehnologice se pot obtine productii diferite, daca se cultiva soiuri
diferite, se poate sublinia importanta materialului biologic in valorificarea
eficienta a ansamblului factorilor tehnologici. In acela:;;i timp, se :;;tie ea
elementul ,biologic" are cea mai mare mobilitate, fiind capabil sa valori
fice in eel mai 1nalt grad conditiile create prin optimizarea celorlalti fac
tori. Cunoa:;;terea acestor premize explidi astfcl, orientarea accentuata a cer
ccHirii din domeniul legumiculturii catrc crearea de noi soiuri �i hibrizi,
care sa depa:;;easca permanent sortimentul existent :;;i sa fie In continua com
petitivitate cu cele mai noi realizari pe plan mondial.
Din gama larga a acestor oferte, In alegerea materialului biologic, o
atentie deosebita trebuie acordata soiurilor sau hibrizilor potriviti pentru
culturile dorite, �tiut fiind ea nu se pot realiza culturi In sere cu soiuri de
camp, sau culturi timpurii folosind soiuri tarzii :;;i invers.
Pentru a face alegerea corespunzatoare, cultivatorilor li se recomanda
sa consulte "Catalogul Oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura
din Romania", editat anual de catre ISTIS - Institutul de Stat pentru Tes
tarea �i Inregistrarea Soiurilor - sub coordonarea MAAP. Cei interesati
pot gasi in catalog lista, perioada de vegetatie �i descrierea celor mai noi
soiuri :;; i hibrizi pcntru culturi in sere, camp, solarii ea �i recomandarea lor
pentru diferite destinatii (consum proaspat, industrializare, pastrare).
Alegerea materialului biologic adecvat este foarte importanta :;; i da
torita costului ridicat al semintelor, care este mull mai mare pentru cultu
rilc de sere �i hibrizii de import, comparativ cu eel al semintelor pentru
culturile din camp �i soiurile sau hibrizii autohtoni.
Principiile dezvoltlirii intensive a produc{iei tie legume 231
Semintele folosite pentru producerea disadurilor trebuie sa fie auten

tice, sa aiba facultate germinativa �i puritate fizica ridicate �i sa fie libere
de boli �i daunatori. Aceste caracteristici sunt mentionate pe ambalajul In
care se livreaza samanta. Prevedcrilc legate in vigoare impun ea pe am
balaj sa se noteze de asemenea, data ambaUirii, numarul lotului, numarul
de seminte sau greutatea acestora, tennenul de garantie �i substanta cu
care eventual s-au tratat semintele.
Dupa cum s-a aditat in capitolul 1 al lucrarii, m strategia MAAP de dez
voltare a legumiculturii, un obiectiv principal este cultivarea de soiuri �i
hibrizi de marc productivitate �i calitate, rezistenti la agentii patogeni �i dau
natori specifici �i la factorii adver�i de mcdiu, aceasta fiind 0 masura deosebit
de importanta in modernizarea �i intensivizarea procesului productiv.
4.5.2. PREGATIREA SEMINTELOR DE PLANTE LEGUMICOLE

'
iN VEDEREA SEM.ANATULUI
PELAGHIA CHILOM
Inainte de a fi folosite pentru semanat, scmintclc trebuie supuse unor

lucrari de pregatire, vizand atat semintele insa�i, cat �i p lantele ce vor pro
veni din ele, lucrari ce au drept scop: scoaterea l or din starea de repaus,
intensificarea sau reducerea unor functii tiziologice, stimularea sau inhi
barea germinarii, scurtarea perioadei de vegetatie, uniformitatca �i redu
cerea perioadei de disarire, imprimarea unei rezistente mai mari la tem
peraturi sci:'izute, distribuirea cat mai unifonna, mentinerea starii lor fito
sanitare �i evitarea transmiterii prin seminte a unor agenti patogeni.
Sortarea $i calibrarea seminfelor are drept scop separarea semintelor
lntregi, siinatoase, viabilc, cu insu�iri calitative superioare de alte impu
ritati . Pentru cantitiiti mari lucrarea se executa in cadrul fennelor de pro
ductie sau la nivelul depozitelor de piistrare a lor, folosindu-se selectoare
sau trioare. Pentru cantitati mici se utilizeaza metoda scufundarii in apa
(castraveti, pepeni), alegerea la masii (fasole, maziire, tomate, ardei) sau
prin folosirea s itelor (vezi capitolul 12 al lucriirii).
Amestecarea cu seminfe de plante indicator se utilizeaza la semintele
speciilor care gem1ineaza greu (morcov, ceapa etc.), iar cultura se poate
imburuiena. Se recurge la amestecarea semintclor speciilor respective cu
semintele unor specii ce gennineaza u�or (salaUi, ridichi de luna etc.),
folosindu-se aproximativ 70 g samanta indicator la I kg samanta a culturii
de baza. Prin genninarea rapidii a semintelor de plante indicator, se
observa nlndurile culturii de baza �i se poate efectua ''pra�ila oarbii", bu

ruienile putand fi distruse prin lucdiri de pra�it �i plivit. Semintele se pot
amesteca In propoqie de 1 :2 cu tarate de grau, rumegu�, sau ingra�aminte
granulate pentru a se asigura o distribuire mai uniforma pe rand.
Umectarea este lucrarea care se aplica semintelor cu tegumentul tare
�i care germineaza greu. Semintcle umectate se pot folosi atat pentru
sernanat dit �i pentru completarea golurilor aparute in cultura.
Cand se folosesc cantitati mici de seminte, accstea se pun m saculeti de
tifon sau panza rara, ce se umplu pana la eel mult 2/3 din volum, tinandu-se
altemativ 1-3 ore In apa �i 1-3 ore la aer, schimbandu-se mereu apa. Dupa
realizarea timpului stabilit semintele se zvanta �i se seamana imediat.
Pentru cantitati mari semintele se a�aza pe platforme din beton sau
scandura, in spatii acoperitc, in straturi groase de pana la 30 cm, se u
rnecteaza �i se amcsteca de 2-3 ori pe zi, atat timp cat durcaza umectarea.
Durata de umectare variaza In functie de specie (tabelul 4.5.2. 1 ).
Tabelul 4.5.2. 1
Du rata umecUirii �i preincoltirii scmintelor de legume (dupli lndrea D., 1 974)
Du rata de:
SPECIA
umectarc (ore) preincoltire (ore)
Tomate, salatl!., ridichi 1 -3 24
Varza, conopida 4-5 24
Fasole, mazare 10- 1 2 48
Castraveti, pepcni galbcni 24 4 8-72
Morcov, plitrunjel 48 72- 1 20
Ardei, ceapa. telinl!., spanac 72 96- 1 20
'
Depa�irea timpului de umectare a semintelor determina trecerea lor la

o respiratie anaeroba, duca.nd la reducerea faculHitii germinative.
Dupa Edelstein, 1 953 (citat de Popescu V., 1 996) umectarea continua
in apa timp de 5 zile a determinat o reducere substantiala a facultatii ger
minative de la 9 1 % la 1 % pcntru mazare, de la 89% la 5% pentru fasole �i
de la 86% la 3% la ridichi.
Semintele umectate �i zvantate se seamana imediat in sol reavan �i cu
posibilitati de irigare.
incol{irea for{atii reprczinta lucrarea prin care se continua urnectarca
semintelor pana cand apar germenii la eel putin 5% dintre acestea pentru
semanatul mecanizat �i pana la 50-80% pcntru eel manual. In acest sens
semintele umectate se intind in straturi groase de 5-6 cm �i se acoperii cu
saci umezi, mcntinandu-se o temperatura de 22-25 °C, pana se declan�eaza
Principiile dezvoltlirii intensive a prodttc(iei de legume 233
germinarea. Durata incoltirii foqate este variabiUi in functie de specie

(tabelul 4.5.2. 1).
Se practica in cazul semintelor folosite pentm infiintarea culturilor
timpurii �i foarte timpurii precum �i pentru cele anticipat-asociate, aso
ciate �i succesive, pentm a influenta scurtarea duratei de vegetatie �i utiliza
rea mai buna a solului, precum �i pentru asigurarea desimii corespunzatoare.
Se seamana in sol reavan �i cu posibilitati de irigare, altfel se
mintele pier.
Stratificarea se folose�te in cazul semintelor cu maturare e�alonata
(morcov, ceapii, cruciferae etc.) pentru grabirea �i uniformizarea germinarii.
Semintele umectate se tin 1 - 1 Yz ore la o temperatura de 15-20 C,
°
dupa care se a�aza in strat gros de 3-5 cm, intre panze umede sau straturi
°
de pamant umectat �i se tin timp de 2-3 zile la temperatura de 1 5-20 C.
Semintclc se pot amesteca, in prcalabil, cu nisip curat �i dezinfectat,
in propoqie de 1 :3., dupa care se a�eaza in ladite dezinfectate, pe un strat
de nisip umed in grosime de 2-3 cm �i acoperit cu o panza de sac sau tifon.
Stratul de seminte trebuie sa fie de 2-3 cm, peste care se a�aza din
nou o panza �i apoi un strat de nisip in grosime de 1 cm. Uiditele se tin in
°
camere riicoroase, la temperatura de 0 C (cu oscilatii ale temperaturii de
° °
la - I C la +2 C) �i se uda moderat (Stan N. �i Stan T . , 1 999).
Durata stratifi.carii depinde de specie:
le speciile din familia Umbeliferae 1 0- 1 5 zile;
la tomate, ardci, vinete, cicoare, sfecla 7-8 zile;
la castraveti, dovlecei, pcpeni 3-5 zile.
In vederea semanatului, semintele se separa de nisip prin cernere �i se
zvanta.
Ciilirea se practica la semintele destinate infiintarii culturilor timpurii cu
scopul de a spori vitalitatea, precocitatea �i rezistenta la frig a planlelor.
Semintele umcctate �i in curs de incoltire se tin un anumit timp la
°
temperaturi de 0 C, fie in mod alternativ la temperaturi scazute �i tem
peraruri ridicate, durata de timp fiind in functie de specia cultivata:
° °
la tomate 1 2 ore la 20-24 C, 1 2 ore la 2-6 C - durata 1 0- 1 5 zile;
la castraveti 2-3 zile la 2-5 °C, 2 zile la 25 °C, 1 - 1 ,5 zilc la 0°C- 2°C.
Drajarea seminfelor (granularea) are drept scop ,marirea volumului"
semintelor mici, prin inglobarea lor in amestecuri organo-minerale la care
se adauga insecto-fungicide �i substante stimulatoare (tabelul 4.5.2.2).
La cantitiitile stabilite se adaugii apii, 1 5% din greutatea amestecului,
iar prin actionarea ma�inilor de tip "porzolator" amestecul se depune in
jurul semintelor, formand granule cu diametrul de 3-6 mm.
234 TRATAT DE LEGUMJCULTURA
Tabelul 4.5.2.2
Drajarea �i tratarea semintclor de plante Iegumicole
(prelucrare dupl\ Royal Sluis )
Specificari Procedeul Specia 0 (mm) Observa(ii
Semintc calibrate, cu o buna
praz., ceapli,
0,25 strat de germinatie care asigura uniformitatea
Unifrax morcov,
acoperire culturilor. Se livreaz!l in unihi.ti
ridichi, andive
a 1 000 seminte.
Se face drajarea in vederea
salaUl., andive, semllnatului de precizie. Drajeurile,
3,0-3.5
Pentm praz, v!lrzoase datoriti'i greutfitii specifice ridicate,
semfinat Split-kote fac un contact bun cu solul,
direct in ri dichi 3,5-4 usigurandu-se accesul apei �i
camp oxigenului, ceea ce duce la un
morcov 2 0-2 ,5
,
· procent ridical de germinatie.
Este o draj are spccialll prin care
praz, ccapi'i 3,0-3,5 se realizeaza un amestec cchilibrat
Sano-kote de produse fitosanitare care a�igura
protectia impotriva bolilor
morcov 2,0-2,5
�i dauniitorilor.
0,25 stro�t de De pe seminte se elimina tegumentul
vllrzoasc
acopcrire �i apoi sunt preincol(ite, eliminandu-
tomate, ardci,
Super-fr.!X
se semintclc neviabile. Procedeul
4,0-4,5
pi'itlagele vinete ofern o germinatie ridicata �i uniforma
Drajeurile semi'inatc intr-un sol umed
se umecteazll �i inveli�ul crapa
salati'i, andivc,
Pentru Split Pill 3,0-3,5 imediat permitand acccsul
praz
scmi'inat oxigenului �i apei la s!lrn§.ntll
in cuburi �i gem1inatia rapidll a acesteia.
nutritive, var.wase
. 3,0-3,5 Semintele preincoltitc sunl drajate
Split Pill
palete tomate, vinetc 4,0-4,5 (se pot pastra maxim I an) �i apoi
special
alveolare, ardei 5,0-6,0 semiinate.
ghivece etc. Dupii prcincoltire semintele sunt
drajate. Quick Pill se pregiite�te cu eel
pu(in 6 sllpt!lrnani inaintc de semiinat.
Quick Pill telina 2,0-2,5 Drajeurile se transportii (la 5°C)
�i se seamana in cateva zile. Se pot
pastra pana la 2 sllptamani in frigider
la temperatura de 5 °C.
Cantitatile componente ale amestecului difera in functie de specie �i

marimea semintelor. Stan N. �i Stan T. ( 1 999) arata ea la 1 kg seminte de
tomate se pot folosi 50 kg mranita cernuta fin, 750 g superfosfat, 2,0-2,5
kg balega proaspata de bovine, liant � i apa.
Principiile dezvoltiirii intensive a produc{iei {/e legume 235
Semintele drajate se distribuie uniform la distantele stabilite pc rand,

asi gurand o dcsime corespunzatoare la unitatea de suprafata 1ii se elimina
astfel lucrarea de rarit. Se reduc substantial cantitatile de semintc folosite
. . .
pcntru unitatea de suprafata, este grabiHi germinarea 1ii se realizeaza o ra

sarire mai uniforma, iar plantulele au asigurat, pentru inceput, un bun
substrat nutritiv.
lncastrarea semintelor este o varianta a granularii 1ii consta in intro
ducerea unei seminte i'ntr-o tableta de Vermiculit. Semanatul se executa in
a1ia fel incat tableta sa ramana la suprafata solului, evitandu-se efectul
negativ al crustei.
indepiirtarea unor formafiuni de pe suprafafa seminfelor are drept
scop U1iurarea lucrarii de semanat la semintele ce prezinta unele forma
tiuni pe suprafata lor, tepi la morcov, peri�ori la tomate.
La morcov, indepartarea tepilor se face cu instalatii ce actioneaza pe
principiul valturilor sau cilindrilor (Reiber- pentru morcov).
Stimularea are drept scop scoaterea din repaus a semintelor in vede
rea grtlbirii germinarii acestora �i cu influente favorabile asupra unor mo
difidiri morfologice, fiziologice �i biochimice la plante, influentand direct
eantitatea �i calitatea productiilor.
Se realizeaza prin metode:
fizice, folosindu-se radiatii clectromagnetice, gamma, Rongen, izotopi
radioactivi, radiatii crepusculare (neutroni rapizi), laserul, curentul
electric (8- 1 5 volt4), radiatii vizibile ale spectrului solar, ultrasunete,
temperaturi ridicatc sau coborate etc. Rezultate recente obtinute de
Ciofu Ruxandra �i colab. ( 1 999, 2000), Ddighici Elena �i colab.
(2000) au stabilit posibilitatea stimularii seminte1or de castraveti,
ridichi de !una, tomate, lufa, mazare, folosind aeroioni artificiali,
radiatii electromagnetice, sau efectul de piramida.
chimice - prin tratarea semintelor cu solutii de ingra�aminte chimice
(2-3%), ingra�aminte organice (must de gunoi de grajd, urina de ani
male etc.), diluate in proportii de 1 :2- 1 :4, diferite substante stimula
toare (tabelul 4.5.2.3).
Dezinfec{ia, lucrare obligatorie, care are drcpt scop preintampinarea

transmiterii prin seminte a germenilor de boli �i daunatori sau instalarea
acestora in intervalul de la germinare la rasarire.
Dezinfectia se poate face prin mij loacc fizice sau chimice, iar metoda
de tratarc a semintelor se alege in functie de: provenienta acestora, specia
tratata �i agentii patogeni identificati in urma controlului fitosanitar.
Dezinfectia termica (tabelul 4.5 .2.4) este recomandata in special

pentru semintele folosite la producerea disadurilor �i mai putin pentru cele
utilizate la culturile infiintate prin semanat direct.
Tabelul 4.5.2.3
Substante utilizate pentru stimularea chimidi a semintelor de plante lcgumicole
Concentratia Du rata Spccia la
SPECIFICARE
solutici tratamentului (ore) care se aplic�
Acid giberelic 1 · 100 ppm .
difcrite specii
Acid nicotinic 0,0 1 % - diferite specii
Acid succinic 0,002% - diferite specii
Albastru de metilen 0,03% 12 castraveti
Clonml mercuric! 1 sulfur!i. de sodiu 0, 1 % + 0,5% 2 ceapa
Cycocel (CCC) 0, 1 5 -0,5% -
diferite spcci i
Folcisteinli. 0, 1 ppm - diferite specii
Hi permanganat de potasiu + rezorciml 0,0 1 % + 0, 1% 4 varzl!.
i m rr�aminte chimice 2-3% diferite spccii
K-acid alfanaftil acetic 0, 1 ppm 10 tomate
Rezorcina 0, 1 % 4 to mate
Solutii cu microelemente urme -
diferitc spcc i i
Dat fiind faptul ea temperatura poate influenta negativ facultatea �i in

special energia germinativa a semintelor, se recomanda respectarea cu
strictete a parametrilor tchnici indicati. Prin utilizarea accstei metode sunt
distruse microorganismele parazite (virusuri, bacterii, ciuperci) cat �i cele
antagoniste din interiorul �i de pe suprafata semintelor, dar fiira protejare
impotriva agentilor patogeni din sol, de aceea este necesara �i dezinfectia
chimica a semintelor, cu produse specifice (tabelul 4.5.2.5).
P1in vacuum-infiltratie se trateaza agentii patogeni care ataca endofit �i
tratamentele se aplica m centre speciale ce dispun de aparatura necesara.
Metoda imersici prezinHi avantajul di distribuie uniform produsul
dezinfectat pe suprafata semintelor �i impune uscarea ulterioara a acestora,
implicand instalatii speciale in cazul unui volum mare de seminte. Este o
metoda mai putin periculoasa pentru lucratori, in comparatie cu pulverizarile.
Mocirlirea (slurry) semintelor consta in formarea unui amestec con
stituit din produsul utilizat �i o cantitate redusa de apa (500-700 ml apa/ 1 00
kg seminte), formandu-sc o suspensie densa (pasta) care se distribuie pe su
prafata semintclor prin agitare in ma�ini specialc. Se recomanda pentru
scmintele cu suprafata neteda �i lucioasa (fasole, mazare, castraveti etc.).
Prafuirea se realizeaza prin agitarea semintelor in aparate tip ,porzo
lator", pentru cantitati mari, iar in cazul cantitatilor mici prin folosirea
Principiile dezvolttirii intensive a produc{iei de legume 237
pungilor de plastic. Metoda se aplica, in special, la tratarea semintelor a

diror suprafata este prevazuHi cu asperitati sau peri (telina, morcov, bame,
tomate etc.), deoarece produsele nu sunt retinute in cantitati suficiente pe
suprafata semintelor, in special a celor cu tegumentul neted.
Produsele chimice dezinfectante pot fi adaugate in amestecul realizat
�i utilizat pentru drajarea semintelor.
Tabelu/ 4.5.2.4
Dezinfectia semintelor de plante legumicole prin mijloace tizice
Metoda
SPEC lA Agentii patogeni Norme Observatii
de tralare
la 80°C timp de Se va asigura ventilarea
VMT �i toate speeiile lermic
Tomale 24 h sau la 70°C aerului In spatiul de
de bacterii �i ciuperci uscal
timp de 72 h trc�lare.
Dupa tratare semintele se
Tomate, Toale speciilc de termie la 53°C
racesc in apa �i se usueli
castraveti baeterii �i ciuperei umed limp de 1 h
In eurenl de aer eald.
la 580C limp de
Se va asigura venlilarea
VMT �i loate speciile lermie 4-6 h + la BOOC
Ardei aerului in spatiul de
de baelerii �i ciuperei uscat timp de 24 h sau la
tralare.
700C timQ_de 72 h
Dup11 lratare semintele se
termie la 50°C
Vinete Asochyuta honorum raccsc in apii �i se usuca
umed timp de 30'
in curent de aer cald.
Virusul mozaicului
Se va asigura ventilarea
verde al castravctilor lermic la 760C limp
Castraveti aerului in spatiul de
�i toale spcciilc de uscat de 72 h
tralare.
bacterii :ji ciupcrci
Xamhomonas
Varzii �i termic Semintele se racesc
campestris la 50°C limp de 30'
conopida umed la 30-32°C
Phoma lingam
la 60"C timp de
Colletotrichum lermic
Fasolc 5' sau la 54,5°C
lindemuthianum umed
limp de 15'
To:1te speciile de lermic
Morcov la 50°C limp dlf 25'
baeterii �i ciuperci umed
termic
Telina Seploria apiicola la 48°C timp de 30'
umed
in prealabil siimanta se
trateazii prin imersie in
Virusul mozaicului termie la 40°C limp
Salat:i polietilen glicol. Dupa
salulei uscat de lO zile
lratare se spalii in curent
de apil �i se usuca.
Toale speciile Iermic
Spunac la 50"C timp de 25'
�e ciuperci urned
-
_
2_
3 s________________
TRATAT D E L E G UMIC U LT URA
J, ._ _____________
__ _
Tabelul 4.5.2.5
Dezinfcctia seminfelor de plante legumicolc prin mijloace chimice
Metodn
SPECIA Agentii patogeni Norme Observatii
de trntnre
Dupa tratare samanta se
Corynebacterium vacuum Cryptonol,
Tomate usuc!'l in eurent
michiganense in filt rati e in cone. de 0, 1 %
de aer l a 20-3o•c.
Tomate, Ardei, Tratamentul se face
Tiuram 75 PTS sau
vinete, Ciuperci de sol �i cu 2-3 zile inainte
prafuire Tiramet 60 PTS, in
morcov, de pe saman� de semiinat, inclusiv la
dozll. de 4 g/kg
spanac siimiinta lratata termic.
Virusul mozaicului
imersie, Fosfat trisodic, Dupii tratare sll.manta se
verde al
timp de 30' cone. 1 0% spall! in curcnt de apii.
castravetilor
Kasuran 50 WP, in Dupa tratare siimiinta
vacuum
cone. 0, 1 5% sau Dithane se usucii in eurent de aer
Pseudonwnas infiltratie
Castraveti M45 in cone 0,20% la 20-3o·c.
lac/Jrymans
Kasuran 50 WP, TratamenLUI se face eu 2-3
in dozli de 4 glkg
pra fui re
zile inainte de semanat.
Tiuram 75 PTS sau Tratamentul se face
Ciuperei de sol
prllfuire Tiramcl 60 PTS, cu 2-3 zile inainte de
seman at
�i de pe samantii
in dozll. de 4 g/kg .
Tiuram 75 PTS sau Tratamentul se face

Varza �i Ciuperci de sol Tiramet 60 PTS. in doza cu 2-3 zile inainte
prilfuire
conopidll �i de pe slimantli de 4 glkg sau Rovral 50 de scmlinat, inclusiv la
WP, I O .r/kg sll.manta tratata termi c .
Tratamentul se face
Tiuram 75 PTS in doza
Ci upcrc i de sol �i cu 2 - 3 zi le inainte de
Salatli prllfuire de 4 g/kg sau Rizolex.
de pe samantll semlinat, inclusiv la sll.mantu
20 glkg
tratatli termic.
Apron 35 SD, 2glkg sau Tratamentul se face
p rll.fui re
Ciuperci de sol �i
Mazare Apron TZ cu 2-3 zile inainte
69 so. 1 ,5 glkg
de sama.nta
de semanat.
Xanthomonas
phaseoli :ji Dithane cupromix sau
slurry
Pseudomonas Dithane M45, 4 gfkg Tratamentul se face
Fasole phaseolicola cu 2-3 zile inainte
Tiuram 75 PTS sau de semimat.
Ciuperci de sol
slurry Tiramen 60 PTS
�i de pe slimdn\11
--
in doza de 4 g/kg
-
prli.fuire cu
umec t are
Tratamentul se face
Sclerotium prealab i l11 Ronilan 50 WP,
Ceupa cu 2-3 zilc inainte
cepivorum in solutie 50 glkg
de semanat.
de aracet
0,5%
4.5.3. PRODUCEREA RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE

RUXA:\'DRA CIOFU
Rasadurile sunt plante legumicolc tinere, la inceputul vegetatiei obti

nute In conditii organizatorice �i tehnice speciale �i care prin transplanlare
servesc la infiintarea culturilor.
Avantajele acestei metode justifica efortutile economice pe care le im-
plica. Astfel, producerea rasadurilor permite:
obtinerea unor productii mai timpurii, mai mari �i de calitatc su
perioara comparativ cu cele obtinute prin semanat direct;
mare�te arealul de cultura al speciilor pretentioase la caldura;
asigura o e�alonare mai buna a productici in cursu! anului prin scur
tarca tirnpului de ocupare a terenului de catre cultura respectiva;
realizeaza posibilitatea alegcrii materialului pentru plantat �i in
consecinta asigura o unifonnitate corespunzatoare a culturilor;
reduce necesarul de seminte la unitatea de suprafata;
economisc�tc consumul de energie pentru producerea legumelor
in sere;
u�ureaza intretinerea plantelor In primele faze de vegetatie �i
combaterea buruienilor.
in afara multiplelor avantaje, producerea disadurilor prezinta �i unele
inconveniente cum sunt:
necesitatea asigurarii unor spatii corespunzatoarc;
un consum ridicat de forta de munca;
cost ridicat.
Majoritatca lcgumclor care au pondere mare pentru legumicultura
tarii noastre se cultiva prin riisad (tomate, ardei, vinete, legumclc din gru
pa verzei, castravetii, pepcnii galbcni �i salata pentru culturi in sere, sola
rii �i timpurii in camp, dovleceii pentru cultuti extratimpurii In camp,
telina de radiicinii �i petiol, ceapa de apa, prazul).
La unele specii legumicole producerea rasadurilor este obligatotie.
Ardeiul gras, de exemplu, nu poate fi semanat direct, deoarece, 1n condi
tiile tarii noastre nu se asigura in camp suma gradelor de tempcratura
solicitata de planta (3 600 °C), o parte dintre aceasta fiind asigurata in
spatiile incalzite in timpul producerii rasadului. Telina prin specificul
biologic (seminte foarte mici, ritm lent de cre�tere a plantelor, pcrioada
lunga de vegetatie) impunc producerea rasadurilor.
Sunt �i unele specii care, datorita sensibiliHitii la transplantare a sis
temului radicular, nu se pot cultiva prin rasad, ci numai prin semanatul di
rect (morcov, patrunjel �.a.).
Producerea rasadurilor este un proces tehnologic complex care solicitii

utilizarea unor spatii amenajate, un volum mare de mundi, un cost ridicat,
conditii care impun organizarea rationaHi lji eficienta a acestui proces.
Anual in tara noastra se cultiva, prin plantarea rasadurilor, o suprafata
de aproximativ 1 50 mii ha, care necesita 1 0- 1 2 miliarde rasaduri, pcntru
producerea carora trebuiesc amenajate 3,5 - 4 mii ha spatii.
Sectoarele pentru producerea riisadurilor se deosebesc ea suprafata,
tip constructiv �i dotari, durata de exploatare, parametrii functionali.
Constructiile specifice utilizate pentru producerea rasadurilor sunt:
sere i'nmultitor de tip industrial; sere inmultitor individuale; solarii de di
ferite tipuri; tunclc joase; disadnite. Descrierea caracteristicilor construc
tive ale acestora este :Iacuta In subcapitolul 4.3.2 al lucrarii privind dotarea
tehnico-materiaHi a cxploatatiilor legumicole. Se adauga folosirea pcntru
rasadurilc necesare culturilor de toarnna a brazdelor reci care nu sunt con
structii propriu-zise, ci se realizeaza In aer libcr, fiidi protejare speciala.
in conditiile actuale dind peste 97% din suprafetele cultivate cu legu
me sunt in posesia producatorilor particulari, obtinerea rasadurilor se
realizcaza in cea mai mare parte de catre ace�tia, in disadnite, solarii �i
doar in foarte mica masura in sere.
Mai exista putine ferme specializatc in producerea rasadurilor, sau
sunt organizate asociatii private de cultivare a legumelor in care se poate
efectua accasta activitate in sistem centralizat.
Producerea unor cantWiti mari de rasaduri pcntru unitati produciitoare
de legume din bazinele legumicole se face in complexele de sere, care i�i
rezerva suprafetc pentru producerea rasadurilor, pentru necesarul proptiu
�i pentru valorificare.
In cazul fermelor legumicole apartinand unor exploatatii agricole cu
profil mixt, ea �i in cadrul unor ferme legumicole private, cu suprafete
mici, rasadurile de plante legumicole se pot produce in sectoare proprii,
pe plan local. Acestea folosesc ea spatii in principal rasadnitele ea �i alte
construqii existente in unitate ea: serele inmultitor individualc, solarii
acoperite cu sticHi sau folie de polietilena.
Pentru realizarea unui flux tehnologic corespunzator, indiferent de ti
pul de constructie ce se folosc�tc, raportul dintre suprafata pentru semanat
�i cea pentru repicat trebuie sa fie de 1 : 5, iar calculul suprafetelor nccc
sare se bazeaza pe urrnatoarele elemente:
in rasadnite suprafata utila pentru semanat sau repicat este egaHi cu
suprafata din interiorul acestora;
Principiile dezvo/tiirii intensive a produc(iei tie legume 24 1
la solarii, din suprafata utiHi acoperita, se scade suprafata potecilor in

terioare, neccsare efectuarii lucrarilor de semanat, repicat �i de lngriji
re a rasadurilor;
pentru scmanaturile dcse, pe I m2 de suprafata amcnaj ati:i, se pot pro
duce 1 200- 1 500 fire de rasaduri care unneaza sa fie repicate;
semanaturile rare, care se fac pentru rasadurilc ce nu se mai repica,
trebuie sa aiba o desime optima de 500-600 fire/nl;
In cazul repicatului, numarul de rasaduri care ocupa I m2 dcpinde de
marimea cuburilor nutritive sau ale ghivecelor folositc. Astfel, In cazul
celor cu latura sau diametrul de 5 cm, rezultii 400 de fire/m2, la cele de
7 cm se obtin 200 fire/m2, iar la cele de 1 0 cm, doar 1 00 fire/m2
Folosirea intensivii a spa(iilor in care se produc rasaduri este absolut
necesara in scopul rentabilizarii acestui proces, avand In vedcre di acestea
se construicsc �i se amenajeaza cu cheltuieli destul de mari.
Toate spatiile destinate pentru producerea rasadurilor trebuie gospo
darite cat mai rational, astfel lncat, intre perioadele de obtinere a rasadu
rilor, sa se cultive cu legume pentru consum, dupa un plan bine stabilit
(figurile 4.5 . 3 . 1 .. . 4.5.3.3). in alcatuirea acestui plan de succesiuni se va
avea in vedcre, pe cat posibil, sa nu se cultive dupii rasaduri, plante din
acee�i familic botanica, pentru a se evita transmiterea bolilor �i diiunato
rilor specifici. Perioadcle de exploatare a acestor spatii sunt diferite cu po
sibilitatile de incalzire �i destinatia de cultura a rasadurilor care unneaza sa
fie produse. Astfel:
serele se pregatesc �i se folosesc pentru producerea rasadurilor pentru
ciclul I de cultura in perioada octombrie-februarie, �i pentru ciclul II,
in mai-iunie, iar in succesiune se vor cultiva cu tomate, castraveti,
ardei, vinete, la care se pot asocia salata, gulioare etc.;
solariile incalzite cu gunoi de grajd se folosesc in perioada 20 ianuarie -
1 0 aprilic pentru produccrea rasadurilor destinate planta.rii in solarii,
iar cele nelncalzite in perioada 20 martie - 10 iunie pentru semanat
sau repicat disaduri destinate culturilor de vara - toamna �i apoi pot fi
cultivate cu tomate, ardei, vinete, fasole pitica, castraveti corni�on,
asociate cu salaHi, spanac, ardei iutc, marar;
rasadnitele calde se folosesc in perioada 20 ianuarie - 20 aprilie in
vedcrea producerii riisadurilor timpurii destinatc planHirilor in solarii
sau camp, cele semicalde in martie-aprilie pentru obtinerea riisadurilor
pentru culturi de vadi, iar cele reci, In mai-iunie, pentru rasaduri des
tinate culturilor de toamna, dupa care se pot cultiva cu tomate, ardei,
vinete, castraveti, salata, spanac, marar, patrunjel pentru frunze.
16 - Tratat de legumicultura
Exemplul l
Ianuarie Februarie Martie Aprilic Mai Iunie Iulie August
Specificatie Decada Decada Decada Decada Decada Decada Decada Decada
1 I21 3 1 1213 1 I2I 3 11 2 I 3 1 I2 I3 1 I213 I I 2 13 1 I2 I3
Rasad de varzA �i conopid�
I pentru solarii
X X
Tomate, ardei, vincte X •••••••••••. .••••. ••••.••••. .••••••..•••.•.••••..••••••••••• •.•••••••••. X

I
Salat�, spanac ...
X ============ X
(culturi asociate)
Exemplul 2
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iu1ie August
Specificatie Decada Decada Decada Decada Decada Decada Decada Decada I
1 121 3 1 1 213 1 I 2 I 3 11 2 I 3 1 I 2 13 1 I213 1 I 2 13 1 I2I3
R�sad de tomate pentru solarii X X I
Castraveti
! (cultur� sustinut!)
• • •.••.••.••••.•••••• •••.•.••••••••• ••••••.•••••
I
X X
Sala�, m�rar . .
(cultur� asociatA)
.
X ============== X
I
Ardei iute
(cultura asociatA)
x ============================= x l
x_ x rlisadun x .. . ... x culturi de bazl'i
. .. x ==== x culturi asociate
Fig. 4.5.3.1 - Scheme privind folosirea intensiva a solariilor inciilzite cu gunoi de grajd
(Florescu Elena �i colab., 1998)
Exemplul l
Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septcmbrie Octombric
11213 1 1 213 1 12 I 3 11 2 I 3 1 I 2 13 1 I 2 13 1 I 2 13 1 I2I 3
Riisad de varza de vara X X
Ardei, vinete X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. X
Fasole pitica
X ============ X
(cultura asociatA)
I
Salata de toamnli -------------
X - ------------ X
(cultura asociatA) -- - - - - - -- -
Exemplul 2
Martie Aprilie Mai lunie Iulie August Septembrie Octombrie
1I2I3 1 1213 1 I 2I 3 11 2 I 3 1 I 2 1 3 1 I 2 I 3 1 I 2 13 1 I2I3
Rlisad de tomate
X X
pentru toamna
Castraveti comi�on
X . . . . . .. . . . . . . .. . ... . . . . . . . . . . . . X
(cultura su5linuta)
Salata, spanac, ridichi de tuna
X =============== X
(culturi asociate)
x x r!saduri x. . . . . 0 0 oo x culturi de baza x :::::::::::::::: x cul turi asociate
Fig. 4.5.3.2 - Scheme privind folosirea intensivA a solariilor neinciilzite cu gunoi de grajd
(Florescu Elena �i colabo, 1 998)
Exemplul l
Februarie Martie Aprilie Mai lunie Iulie August Scptcmbrie

1 1 2 1 3 I 1 2 1 3 lj 2 l 3 l l 2 J 3 1 j 2 j 3 1 l 2J 3 1 I 2 1 3 1I2I3
Rasad de varzii $i conopidii
X X
, pentru dlmp
Tomate X . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . X
Salata,
X ============ X
(culturli asociatli)
Exemplul 2
Februarie Martie AQ_rilie Mai lunie lulie August Septembrie

1 1 2 1 3 1 I 2J 3 1 I2I 3 lj 2 J 3 l j 2J3 l j 2J 3 1 I 2 1 3 1 I2I3
Rlisad de tomate timpurii
I pentru camp
X X
Ardei gras X . . ............ . . ..... . . . . . . . ................. . . ...... . . . . . ........ X
Castraveti
I (culturii intercalatii) X ================== X
Salata
X ========= X
(culturii intercalatii)
x x rlisaduri x ......... x culturi de bazli x ==== x culturi asociate
Fig. 4.5.3.3 - Scheme p rivin d folosirca intensivA a rasadnifelo r incalzite cu gunoi de grajd
(Florescu Elena �i colab., 1 998)
Pentru extindcrea perioadei de utilizare a acestor spatii, se reeomamta

incalzirea eu gunoi de grajd a solariilor, ea �i dubla protejare a rasadurilor
cu tunele joase sau tocuri de rasadnite montate sub solar �i alte metode ce
permit obtinerea mai timpurie a rasadurilor (fig. 4.5.3.4).
;.'CmJnt
/>.:nestec de
E
\
3
E
�
b d
Fig. 4.5.3.4 Tipuri de adaposturi adaptate pentru producerca rasadurilor:
-
a - solar tip tuncl lnalt cu tuncle joase; b - solar tip tune! inalt cu pema de acr;
c - solar tip tunc! inalt cu pat rece �i mulcirca semli.nattrrii;
d - sera-solar cu pat de biocombustibil �i rasadnite simple

Posibilitatile de utilizare eficienta a spatiilor in care se produc rasa
duri de plante legumicole pot fi mult diversifieate de catre cultivatori in
functie de experienta proprie �i de posibilitatile pe care le au.
Amplasarea sectorului pentru producerea disadurilor trebuie laeutli
cu atentie tinand eont de investitiile initiate mari necesitate de construirea
t , ' '
�i amenaj area spatiilor. Se vor lua in considerare conditiile de ordin eco-

nomic, social, precum �i de sol �i clima. De aceea inainte de amplasarea
constructiilor se fac studii amlinuntite legate de toti parametrii amintiti.
In vederea rcalizarii la cci mai buni parametri a rcgimului de lumina
din interior, toate constructiile folosite trebuie corect orientate fata de
punctele cardinale: rasadnitele cu o panta cu Latura lunga pe directia est
vest; rasadnitele cu doua pante �i solariile individuale cu latura lunga pe
directie nord-sud; serele �i solariile bloc eu lungimea eoamei pe dircctia
nord-sud.
Se aleg terenuri plane, cu o inclinare mica (3-5 %0) spre sud sau sud
est, pentru o mai buna expunere la soare a constructiilor, ferite de vanturi
dominante �i curenti reci de aer sau aparate de ace�tia prin perdele natu
rale de protectie sau obstacole artificiale (garduri inalte, case, alte cUidiri).
Adapostirea terenului se impune datorWi sensibilitatii rasadurilor la tem
peraturi scazute cat �i faptului ea cea mai mare parte a construqi i lor este
reprezentata de solarii, care se deterioreaza daca sunt expuse vanturilor
putemice.
Solurile pe care se amplaseaza constructiile trebuie sa aiba acelea�i
insu�iri fizice �i hidrice, ea cele aditate la alcgerea solurilor pentru fer
mele de camp (subcapitolul 5 . 1 ). In mod special se cere ea apa freatica sa
fie la adancime mare, de peste 2,5 m. Se vor evita zonele mai j oase ale
terenurilor de pc care apa nu se dreneaza.
Fluxul tehnologic a/ producerii rasadurilor se constituie din unna
toarele verigi principale: pregatirea spatiilor; procurarea �i pregi:'itirea se
mintelor, amcstecurilor de pamant, inventarului �i materialelor neccsare
(ghivecc, ingra�aminte, insectofungicide, unelte etc.); semanatul; repica
tul; ingrij irea pana la p lantare.
Pregatirea spafiilor pentru producerea disadurilor consta in: curatirea
acestora in unna desfiintarii culturilor anterioare; revizuirea �i repararea
partilor constructive deteriorate (tocuri, rame, schelet, u�i, instalatii); com
p letarea inventarului de mij loace tehnice; dezinfectia cu substante speci
ficc a spatiilor, uneltelor, ghivecelor, solului sau substratului nutritiv;
0 atcnti e deosebita trebuie acordata asigurarii agentului de indilzire a
spatiilor. Astfel, pentru screle, solariile �i disadnitele indilzite tehnic se
stabilesc sursele �i graficele de preluare a carburantilor sau a altor agenti
termici care trebuie asigurati din timp. Pentru disadnitele indilzite bio
logic se va procura din timp gunoiul de grajd.
In general spatiile pentru producerea rasadurilor se pregatesc la fel ea
pentru infiintarea culturilor, descrierea amanuntita a lucrarilor fiind flicuta
in capitolele privind tehnologiile generate de cultivare a plantelor legu
micole in adaposturi acoperite cu materiale plastice, rasadnite �i serc (vezi
capitolele 6; 7 �i 8).
Seminfele fol osite trebuie alese cu rnult profesionalism, deoarece ca
litatea accstora reprezinta o conditie de baza pentru realizarea unor ra
saduri �i respcctiv a unor culturi reu�ite. Inaintea procurarii semintelor,
cultivatorul trebuie sa se infonneze cu privire la unelc aspecte dctermi
nante, cum sunt: alegerea soiului sau hibridului corespunzator sistemului
de cultura; indicii de calitate ai semintelor; tennenul de garantie; eventu-
Principiile dezvoltarii intensive a producfiei de legume 247
alul tratament aplicat pentru dezinfectie. Aceste informatii se gasesc, de

obicei, inscriptionate pe ambalajul semintelor.
Se recomanda sa se foloseasdi numai seminte care la data semanatu
lui sunt in termenul de garantie, deoarece semintelc vechi, care au depa�it
durata de pastrare a facuWi!ii germinative, determina o rasarire necores
punzatoare sau chiar compromiterea acesteia.
Sunt cazuri cand cultivatorii i�i produc o parte din semintc in gospo
daria proprie sau folosesc seminte ramase din anii trecuti. Aceasta pro
cedura estc riscanta, poate duce la impurificare �i sciiderea valorii biolo
gice a soiului sau la segregare �i obtinerea unor culturi ncunifonne in ca
zul hibrizilor. In astfcl de situatii trebuie !acute unelc determinari pentru a
cunoa�te inSU$irile semintelor folosite �i mai ales facultatca germinativa $i
puritatea acestora, care ajuta la calcularca valorii culturale a materialului
�i a normei nccesare de samanta.
Datcle privind indicii de calitate ai semintelor la principalele plantc
legumicole $i modul de determinarc a acestora sunt prezcntate In capitolul
1 2 al lucdirii, privind produccrea semintelor de legume. Calculul cantWitii
de samanta necesara se face In functie de numarul de disaduri cc trebuie
produs, suprafata de semanat �i valoarea culturaHi a materialului.
Inaintea semanatului semintele se pregatesc printr-o seric de operatii
(vezi subcapitolul 4.5 .2) care unnaresc o rasarire mai rapida $i mai uni
forma, stimularea cre$terii rasadurilor, prevenirea transmiterii bolilor $i
daunatorilor $i al caror efect se regase$te in calitatca culturilor $i in
productiile realizate. 0 importanta deoscbita trebuie acordata dezinfectiei
semintelor, care este obligatorie �i dadi. pc ambalajul respectiv nu este
mentionaHi, trebuie fiicuta de catre cultivator.
Substratul nutritiv joaca un rol foarte important in reu$ita obtinerii unor
rasaduri de buna calitate, de aceea este necesar ea el sa intruneasca urma
toarele caracteristici: sa aiba o structurii corespunzatoare pentru a asigura
schimbul de gaze cu atmosfera, sa fie atanat, cu o porozitate mare (peste
75% ), permeabil, cu o capacitate mare de retinere a apei, bogat in ele
mentc nutritive, cu nu continut in sarmi solubile de maximum 0,85g I 1 00 g,
un pH corcspunzator cerintelor speciei la care se produce rasadul $i o ca
pacitate de tamponare ridicaHi, pentru a mentine valoarea pH-lui . Un sub
strat bun trebuie sa aiba stabilitate biologica, sa contina ciuperci care fac
micorize $i bacterii rizosfcrice din gcnul Pseudomonas, sa nu contina mi
croorganisme fitopatogene.
Astfel de substraturi se obtin prin amestccarea multor componente de
natura organica $i anorganid1, dintre care frecvcnt folosite in legumi-
cultura sunt: turba n cagra �i ro�ie, mranita, pamantul de telina sau gradina,
nisipul. Pentru ea amestecul sa fie eficient, Davidescu D. �i Davidescu
Velicica ( 1 992) mentioneaza necesitatea respectarii unor reguli �i anume:
componentele organice sa nu fie prea uscate (sa aiba o umiditate de 60-
70% la turba, 50-60% la mranita, 40-50% la compost), iar proportia intre
ingra�amintele organice �i cele chimice sa nu depa�easca anumite limite
(3 : 1 sau 4: 1).
in ultima vreme exista o preocupare pentru folosirea i n amestecuril e
nutritive a diferitelor composturi forestiere din rumegu� de ra�inoase,
composturi gospodare�ti, substraturi de la eiupercarii, resturi vegetate.
Rezultate foarte bune s-au obtinut la noi in tara prin utilizarea compos
turilor rezultate din namolul de dej ectii porcine, de la statiile de epurare a
apei �i din de�euri menaj ere (Vaj iala M., Ionescu S ise�ti Vl., Ciofu
Ruxandra, 1 983, 1 984).
Caracteristicile principalelor componente folosite, provenienta �i mo
dul in care ele influenteaza proprietatile amestecurilor de pamanturi pen
tru producerea rasadurilor sunt urmatoarele:
Mranita provine din descompunerea avansata a biocombustibi lului in
platf'Orme de fermentatie timp de 1 -2 ani , sau din biocombustibilul care a
fost folosit in paturile calde din rasadnite, solarii �i ulterior a fost des
campus in pl atforme speciale timp de 6 luni. Datorita bogatiei in elemente
nutritive, este principala componenta care asigura baza de nutritie a rasa
durilor. Trebuie bine dozata in amestecul nutritiv, deoarece in proportii de
peste 50% poatc determina cre�terea peste optim a concentratiei solutiei
amestecului �i distrugerea plantelor. Estc bine structurata, are culoare
neagra �i de accca se inciilzc�te u�or. Ca deficiente trebuie retil!uta posibi
litatea de a contine seminte de buruieni �i germeni de boli �i daunatori,
ceea ce impune nccesitatea dczinfectiei prealabile folosirii.
_Iyrba este o componenta organica cu calitati tehnologice exceptio
nale, provenita din descompunerea in ,turbarii" a unor cantitati mari de
depozite naturale de mu�chi de turba (Sphagnum). Prin constitutia orga
nica reprezentata in principal din materie celulozica, asigura o buna aerare
a amestecurilor �i constituie un excelent liant la confectionarea cuburilor
nutritive. Are eel mai mare potential de schimb cationic, o capacitate de
retinere a apei de peste 200% �i capacitatea de cedare a acesteia in teren
intr-un i nterval de 20 de zile. Se recomanda mai ales turba ro�ie care, fi
ind mai acida (pH 3,5-4,5), contribuic la echilibrarea reactiei amestecului
care de obicei cuprinde componcnte neutre sau alcaline. Turba nu contine
germcni de boli �i daunatori, deci nu necesita dezinfectie. Ca dezavantaje
Principiile dezvoltiirii intensive a producfiei de legume 249
se pot aminti: continutul sdizut in elemente nutritive imediat accesibilc

plantelor �i uneori o reactic prca acida care trebuie corectata cu amenda
3
mente bazice ( 1 -2 kg var/m de turba).
f.amdntul de ,+11liHti.provine din stratul superficial de sol de pe terenuri
intelenite, izlazuri sau terenuri necultivate. Brazdele de 1 0- 1 2 cm gro
sime, recoltate de pe terenurile intelenite, se a�aza in platforme de des
compunere inalte de 1 m care se uda periodic �i se intorc de eel putin o
data in timpul verii. Este un component mult utilizat, atat datorita cali
Hitilor lui de suport structural al amestecului nutritiv, cat �i u�urintei de
procurare �i costurilor mai reduse. Are un continut echilibrat in elemente
nutritive �i este lipsit de gem1eni de boli �i daunatori.
lucer.- 11i.&J;e sau. di1l,...teJ:£11.UJ:i..fdJt.i.JuJ
Pamcintul de__..-
_______
J Jg_ c;.I,Lt;ere.(Jle p.iiioas.g__�
�"i leguminoase se colecteaza din perimetrele cultivate, dupa mobilizarea
cu plugul, evitand orizonturile inferioare cu structura argiloasa sau com
pactata. 0 atentie deosebita la procurarea lui trebuie acordata interzicerii
prezentei reziduurilor de erbicide, evitandu-se terenurile erbicidate cu
produse atrazinice.
!:!J!Jp_ul este un component important, care se introduce in ameste
...
curilc nutritive in vederea cre�terii permeabilitatii acestora. Trebuie extras

din cariere de pe cursurile de apa nepoluate sau din vaile uscate ale rau
rilor. Principala componenHi. chimidi. este bioxidul de siliciu care prin
stabilitatea granulometrica asigura aeratia amestecurilor nutritive �i con
tribuie la evitarea formarii crustei la suprafata straturilor semanate �i a
compactarii cuburilor nutritive sau a arneslecurilor din ghivece. S e reco
mandii nisipul cu granulatie mai grosiera, rara componente aluvionare sau
fractiuni fizice mari, lipsit de resturi vegetale.
Compostul {orestier provine din coaja �i a�chiile de lemn rezultate din
prclucrarca primara a Lrunchiurilor de conifere. Dupa maruntirea grosiera
�i compostarea in conditii de umiditate ridicata �i adaos de ingra�aminte
chimice cu azot, rezulta un material cu reactie u�or acida, continut scazut
in elemente nutritive imediat accesibile plantelor, lipsit de germeni de boli
9i daunatori specifici plantelor legumicole. Prezinta inconvenientul ea
daca contine fragmente mai mari, descompunerea se prelunge�te �i se
realizeaza un exces de azot. Datorita costului mai scazut comparativ cu
eel al turbei, compostul forestier este mult intrebuintat la pregatirca
amestecurilor nutritive in exploatatiile mari (complexele de sere).
Compos tu! gmpa�._ este folosit pc scara mai redusa, in termele
privat e familiale, unde se obtine prin fermentarea controlata a tuturor res
turilor organicc din gospodiirie. Pe langa utilizarea in amestecurile nu-
tritive, acest tip de compost este folosit frecvent la fertilizarea organica a

culturilor de legume din ferma.
Perlitul este un component inert din punct de vedere chimic, care
-
provine din tratarca rocilor vulcanicc cu tempcraturi foarte mari (700 °C),
la care apa continuta in mineral se evapora, rezultand particule granulare
spongioase. Este un material u�or ( 1 1 0- 1 30 kg!m\ cu porozitate ridicata
(80%), capacitate mica de retinere a apei (34%), pH neutru, capacitate de
tamponare nula, capacitate de schimb cationic midi. Perlitul contine 75%
Si02 �i 13% Ab03, nu contine elemente nutritive nici germeni de agenti
patogeni. Se folose�te in pregatirea amestecurilor nutritive carora le imbu
natii!e�te proprietatilc fizice, mai ales porozitatca �i permeabilitatea, sin
gur sau in amestec cu turba. Acest material este reciclabil , se poate folosi
mai mul�i ani, pana cand se deterioreaza, i�i schimba culoarea in galben
murdar, se compacteaza �i formeaza la suprafata alge verzi.
Stabilirea proporfiilor in care diferitele materiale intra in alcatuirea
amestecului nutritiv, cstc deosebit de importanta deoarece se rcflecta di
rect in calitatea rasadurilor obtinute. La alcatuirea substratului trebuie sa
se tina cont de compozitia chimidi a diferitelor componente (tabelul 4.5.3. 1)
�i de pretentiile speciei la care se produce rasadul.
Tabelul 4.5.3. 1
Starea chimici'i �i continutul mineral al componentelor amcstecului nutritiv
(dupa Geming, 1 965)
Materia organicli mg/ 1 00 g

calcinatii (%)
Component pH
N04 NH4 PzOs K20
--·
Turba nea gra 7,2-8,4 60-50 1 0-20 - - 1 0- 1 2
Turbii ro�ie 4,0-5,4 60-80 4-6 1 ,0- 1 ,5 0,5 4-7
Mran�tti 7,8-8,0 35-40 40-60 1 ,0- 1 .5 6- 1 0 200-250
Parmi.nt d e �elinii 6,5 4-5 20-30 - 1 ,2 8-LO
Compost de porcine 58, 43 49
- 20 22
- 1 ,0- 1 ,3 2,45 40-60
- - - -
Nisip 9,0 -
Amestec de turba:
6 , 1 -7,0 30-40 3 0-4 0 -
20-30 40-60
mrani(li: nisip = 50:25 :25
Compozitia substratului nutritiv influenteaza calitatea rasadurilor �i in

continuare, cre�terea plantelor in cultura, reflectandu-se in rezultatele de
productie. Ceau�escu I., Voican V., Ciofu Ruxandra (1 979) au obtinut cele
mai bune rezultate la tomate, utilizand la produccrca riisadurilor substraturi
formate din: 75% turba �i 25% mranita, sau 60% turba �i 40% mranita.
Tn urma cerceHirilor intreprinse cu privire la produccrca rasadurilor de
plante legumicole solanacee pe diverse substraturi de cultura fertilizate cu
Principiile dezvoltiirii intensive a produc{iei de legume 25 1
solutii nutritive, Hoza Gheorghita ( 1 997) recomanda utilizarea substratu

rilor din turba simpH\ sau turba in amestcc cu compost forcsticr �i pcrlit,
care determinii scurtarea perioadei de obtinere a rasadurilor �i imbunata-
tirea calitiitii acestora. .
Rezultatele cercetiirii �i ale practicii indelungate in producerea rasadu
rilor au pus la dispozitia cultivatorilor o gama foarte mare de retete pentru
realizarea amestecului nutritiv (tabelul 4.5.3.3). Dupa cum se observa din
acest tabel, amestecurile pentru semanat contin de regula mai mult nisip,
iar cele pentru cuburile nutritive contin cantitati mai mari de turba (com
ponent ce reprezinta liantul de mentincrc a cubului, asigurandu-i in acela�i
timp o porozitate buna). Pentru uncle specii cum sunt: castravetii, ardeiul,
vinetele, se recomanda amestecuri in care predomina mranita �i turba, care
asigura un grad de a!anare ridicat, favorabil acestor plante.
Tehnologiile modcrnc de producerc a rasadurilor se bazeaza pe folo
sirea substraturilor inerte care au doar rolul de suport pentru plante, e a
sursa de elemente nutritive fiind folositc solutii nutritive care sunt dis
tribuite in mod automatizat.
In tarile mari producatoare de legume in spatii protejate, se folose�te
ea substrat vata mineralii cunoscuta sub denumirea comerciaUi de Grodan.
Acest material inert, folosit pentru prima data in 1 970 in Dancmarca, a
fost experimcntat cu bune rezultate de catre Sholto Douglas ( 1 972), sub
forma de ghivece mici introduse cu baza in solutie nutritiva care ajungea
la plante prin capilaritate. in prezent, pentru produccrca disadurilor, Gro
dan se livrcaza sub forma de cuburi de diferite dimensiuni.
Pregiitirea propriu-zisii a amestecurilor se face din timp �i comporta
operatiuni de cernere, maruntire, dezinfectie �i omogenizare. in functie de
volumul de amestec ce trebuie pregatit �i de dotarca tchnica a unitati,
accste operatiuni se fac manual sau mecanizat.
Amestecarea componentelor se face toamna sau primavara devreme,
in perioade mai putin aglomerate cu alte lucdiri. Lucrarea se efectueaza in
conditii bune pe timp uscat, fiind recomandat ea in perioadele cu precipi
ta!ii amestecul de pamant sa se depoziteze in magazii sau �oproane.
Amestecarea propriu-zisa se face pe platforme curatate, tasate, chiar
betonate sau asfaltatc. Dupa maruntirc �i cerncrc, componentele ameste
cului, masurate in volume (galeti, targi, roabe) conform retetei stabilite, se
rastoarna pe platforma, in straturi succesive �i se amestedi prin lopatare �i
greblare, pana la omogenizarea perfecta (cand in masa amestecului
realizal nu se mai disting componcntclc folositc) (fig. 4.5.3 .5).
Tabelul 4.5.3-:2
Amestecuri de pAmant folosite la producerea rAsadurilor
Destinatia amestecurilor �i proportia componentelor

Denu - Substrat pt. repicat sau umplerea
Arnes - Substrat pentru semanat Substrat pentru confectionat cuburi nutritive
mirea pH ghivecelor din material plastic
tecul
culturii Mranit!l. Telin!l. Turb!l. Nisip Mranit!l. Telin!l. Turbi!. Nisip Mraniti!. Telin!l. Turb!l. Nisip B!l.legar
% o/c % % % % o/c % % % % % %
Tomate 6,5 -7 I 50 25 -
25 50 40 -
10 30 20 40 10 -
11 30 20 30 20 30 20 30 20 50 30 - 15 5
- -
III 25 50 25 30 30 20 30 40 20 10
IV 40 40 - 20 20 40 30 10 45 45 - 10
V - - - - 40 40 10 10 50 40 -
10
VI - - - - - - - -
60 30 - 10
Ardei 6-6,5 I 40 50 - 10 40 50 -
10 40 20 30 10
� i vinete 11 40 40 -
20 30 20 40 10 30 20 40 10
Ill -
30 60 10 10 30 50 10 - 20 60 5 15
IV 30 20 30 20 40 10 40 10 10 20 65 5
V 50 25 -
35 50 30 -
20 20 20 50 10
VI - - - - - - - -
40 30 20 10
Castra- 7 I 40 40
I
- 20 20 30 50 -
50 20 20 5 5
veti II 50 25 -
25 40 40 10 10 30 20 40 10
m 30 20 30 20 30 20 30 20 30 10 50 10
Varz!l., 6,5-7 I 50 25 -
25 50 25 -
25 20 20 50 5 5
conopida II 30 20 30 20 40 10 40 10 -
20 60 20
�i salat!l. Ill -
25 50 25 50 30 - 20 30 30 30 10
IV 40 40 - 20 30 20 30 20 30 50 10 10
V - - - - 40 40 10 10 40 50 -
10
VI - - - - - - - - 20 70 -
10
Principiile dezvo/tlirii intensive a producfiei de legume 253
Fig. 4.5.3.5 - Amestecarea componentelor pentru obtinerea substratului nutritiv

In momentul amestecarii componentelor, in functie de rezultatele ana
l izelor de laborator, se adauga �i ingra�aminte chimice, amendamente sau
alte substantc ncccsare imbunatatirii starii fizice sau chimice a substratu
rilor nutritive (tabelul 4.5.3.3).
Tabelul 4.5.3.3
Doze de ingra�amintc pcntru amestecurile nutritive folosite la
producerea riisadurilor de legume (dupa Florescu Elena �i colab., 1 998)
Felul ingr�amantului /g/1 0 kg amestec
Specia
Azotat de amoniu Superfosfat Sare potasica*
Tomate, ardei, vinete 20 1 00 ]()
Vurzil., conopidil., gu l i i 30 50 10
Castraveti, pepeni
10 75 25
galbeni, dovlecei
* Sarea potasica poate fi inlocuita cu sulfat de potasiu ( in special la Solanaceae �i Cucurbitaceae)
Rezultatele unor cercetari recente recomanda aplicarea In substratu

rilc nutritive a produselor chimice hidrofile care imbunatatesc insu�irile
fizice �i chimice ale acestora, asigurand astfcl conditii optime de cre�tere
a disadurilor. S unt mentionate in literatura de specialitate produsele:
Agrosoke, Erosel, Grain d'eau, Aquasorb, Romacril Agr. �i altele.
In experientele cu ardei gras, Ciofu Ruxandra, Luchian Viorica, Draghici
Elena ( 1 999) au obtinut rezultatc favorabile prin utilizarea plimerului
Eco-Agrogel sub forma de pudra hidratata (1 0 g/1 ,5 1 apa) sau granule in
substratul pentru semanat �i pentru confectionarea cuburilor nutritive.
Comparativ cu martorul netratat, rasarirea plantelor a fast mai uniforma,
iar rasadurile mai viguroase (masa mai mare cu 1 2,5 g �i volumul siste
mului radicular cu 0,4 cm\ determinand cre�terea productiilor timpurii �i
totale de ardei.
Produ�ii hidrofili romane�ti Fitpol C �i Fitpol CA au fost testati prin
aplicarea in amestecurile pentru confectionarea cuburilor nutritive in ve
derea repicatului de catre Chivulete S . , Ciofu Ruxandra, Luchian Viorica,
Ditu D., Curtescu Maria ( 1 998). Autorii mentioneaza ameliorarea starii fi-
zice a cuburilor nutritive, evidentiata prin sdiderea densitatii aparente �i a

conductivitatii hidraulice saturate, reducerea numarului de udari pentru
intretinerea rasadurilor, cre�terea cu 3-4 g a masei medii a rasadurilor de
tomate, vinete �i varza comparativ cu cca a martorului. Adaugarea produ
l?ilor hidrofili in amestecul nutritiv a avut �i efecte economice, determinfmd
scaderea costului de obtinere a rasadurilor (numarul de cuburi obtinute dintr
un m3 de amestec a crescut cu 33 % fata de martor, iar cantitatea de amestec
utilizat pentru producerea riisadurilor s-a redus cu 12 - 14 %).
Dezinfectia amestecurilor nutritive inaintea folosirii lor este obligato
rie, in vederea prevenirii transmiterii unor germeni de boli �i daunatori.
Lucrarea se poate efectua inaintea amcstccarii componentelor (numai pen
tru cele care sunt purtatoare de germeni ea: mranita, composturile gospo
diire�ti sau de la ciuperdirii), sau dupa realizarea amestccului. In functie de
posibilitati, dezinfectia se face pe cale termidi sau chimica (tabelul 4.5.3.4).
Tabelu/ 4.5.3.4
Dezinfectia amestecului pentru prm1us rasaduri
(dupli Roman T. �i Costache M., 200 1)
Produsul Nonnc Specificul de ac�iune Observat i i
Vapori 0 orA, la Virusul mozaicului Dczinfcctia se face cu
supraincii.lziti. 70-80° c tutunului, bacterii �i ciuperci eel putin doua
de sol, insecte, nematozi, sil.p til.man i inainte de
scminte de buruieni folosirea arnestecului.
Dazomet 90 G 200 g/m3 Bacterii, ciuperci de sol, Timpul de pauzii
Basarnid 98 G 200 glm3 insecte, nematozi, seminte este de 1 0-30 zilc,
Onection 36 500 mllm3 de buruieni in functie de
Fonnalina 40 CS 2 11m3 temperatura solului.
Previcur 607 SL, 300 ml/m3 Ciupcrca de sol Nu este necesar un
Proplant 72,2 SL 300 ml/m3 timp de pauzil..
Pentru o buna dezinfectie chimica, amestecul se intinde in straturi

uniforme cu grosimea de 25-30 cm, iar dupa aplicarea tratamentului se in
vele�te, pentru sudatie, cu o prelata sau o folie de polietilena, timp de 3
zile. La dezvelire, amestecul se lopateaza de 2-3 ori in vederea inlaturarii
vaporilor de pesticide care sunt toxice pentru seminte sau rasaduri. Pentru
a evita astfel de accidente se recomanda ea dupa dezinfectia chimidi sa se
lase o pauza de 1 2- 1 5 zile pana la folosirea amestecurilor nutritive la
producerea rasadurilor.
In lipsa substantelor indicate mai sus, Florescu Elena �i colab.
( 1 998) recomanda folosirea sulfatului de cupru 3% sau dezinfectarca
partiala a amestecului nutritiv prin expunere la soare, in strat subtire de
4-5 cm �i lopatare.
Introducerea amestecurilor nutritive fn spafiile de producere a riisa

durilor se face cu cateva zile inaintea folosirii (in vederea incalzirii lui la
temperatma ambicntu lui) , iar grosimea stratului este diferita cu tipul con
structie i �i desti nat i a de folosire a amesteculu i, astfel:
pentru semanatul des urmat de repicat, stratul de amestec nutritiv
trebuie sa aiba grosimca de 5 -6 cm, daca. se a�aza in sera (p e sol,
parapet sau in ladite) �i 8-10 cm, daca se a�aza in rasadnita incal
zita cu biocombustibil;
pentru semanatul rar sau rep i c atul in strat, grosimea statului de a
mestec trebuie sa fie de 1 2- 1 5 cm.
Volumul de amestec nutritiv necesar se calculeaza tinand cont de su
prafata ce urmeaza a se semana sau repica �i de grosimea stratului sau de
numarul de cuburi nutritive rezultate dup a presare, dintr-un m 3 de am estec
(intre 1 000 �i 8000 in functie de dimensiuni).
Problema pregatirii amestecurilor de p amant nu se punc in cazul pro
duccrii nis aduri lor pe brazde reci afara in camp . In aceasta situatie se re
comanda, ea dupa maruntirea brazdei, sa se adauge la suprafata un strat de
4-5 cm mranita, care sa se incorporeze apoi superficial pe coronament.
Variantele tehnologice de producere a rasadurilor de legume sunt di
ferite din punct de vedere al con ditiil or �i modalitatilor de ex ec utie . Spa
tiul in care se efcctucaza lucrarea � i perioadele de semanat se stabilesc in
functie de momentul plantarii rasadurilor �i de de sti natia acestora pentru
diferite sist.eme de cultura: camp, solarii , sere (tabclul 4.5.3 .5).
Tabelul 4.5.3.5
Variantelc de producere a rasadurilor pentru diferite
sisteme de cultivare a legumelor (dupa Ciofu Ruxandra, 1 994)
Sistemul de cultura pcntru Condi�ii �i modalita�i de producere a msadurilor
care producem rasadul
Scmlillat Rcpicat
1 2 3
Culturi in serc �i solarii - in scrc inmul�itor - in sere inmultitor
- in strat de amestec nutritiv - obligatoriu
- des, in vederea repicatului 3
- in ghivece de plastic de 1 dm
2 - in cuburi nutritive (cu latura
( 1000- 1 500 fire/ rn )
- direct in ghivece sau cuburi de 7 - 1 2 cm pentru sere �i de
nutritive penlru a elimina 3; 5; 7; 8 cm pentru solarii)
repicatul
Culturi timpurii in camp - in sere inmulptor, rnsadnite calde - in rnsadnite calde �i solarii
sau solarii inca.lzite incl!.lzite
- des, in vederea n:picatului - obligatoriu
(1200-1500 fire/ m2 ) - in cubllri nutritive cu Jatura de 3;
5; 7; 8 cm
Tabelul 4.5.3.5 (continuare)

1 2 3
Culturi de vara in camp - in ri!.sadnite semicalde - in rasadnite �i solarii
sau solarii neincalzite - facultativ, dt: o bicei nu se
- rar (400-600 fire/m2); pentru repica; pentru culturi de vara, se
suprafctc mici, se poate semllna poate repica in strat nutritiv sau
des in vederea repicatului. pat nutritiv, cu plantatorul
Culturi succesive de - in rasadnite reci, sau pe - nu se efectueaza
toamna in camp straturi amenajate (brazde reci)
- rar (400 - 600 firelm2)
Semiinatu/ se efectueaza cu seminte de calitate �i dezinfcctatc, rcs

pectand norma caractcristica fiedirei specii. Lucrarea se poate face in di
ferite moduri: In strat de amestec nutritiv; In Uidite de pamant; in diferite
tipuri de ghivece; In palete alveolare.
Semanatul fn strat se practidi in sere (m cazul suprafetelor mari), m
rasadnite �i solarii (pentru rasadurile de cultwi de vara �i de toarnna) intr-un
substrat a!anat, bine nivelat �i tasat u�or. Se seamana manual, prin impra�ti
ere daca rasadul urmeaza sa fie repicat sau in n1nduri marcate in prealabil cu
marcatoare de lemn, la distan�e de 8- 12 cm, daca rasadul nu se repica.
Pentru suprafete mai mari se utilizeaza semanatori manuale tip Gardcna,
rame de semanat sau dispozitive cu cilindrii din plastic perforati (fig. 4.5.3.6).
In complexele de sere de tip industrial, specializate in producerea ra
sadurilor, semanatul se poate mecaniza folosind utilaje cu distributic mcca
nica de tip ORADEA sau SCPL Buzau, sau cu distributie pneumatidi de tip
SCA Simnic. Se folosesc cu bune rezultate �i semanatorile MSR-5- 1 2 �i
SUP-21 in agrcgat cu V-445 �i MSS-70-14 purtata manual. Pentru semanatul
pe brazde reci se utilizeaza semanatoarea purtata SPRL- 1 3 R (fig. 4.5.3.7).
ox cu po!eti
/ i n leriori ·
�::+-___.___.__,__...,JL._ _ j 8- 1 0 c m
lft'";--;---,;--,--� ,.: -- -,,
I.;. �;, ori ficii de 2-S mr!'

.:;.�t;.r" c.""l·-t:�
�-�O( :n
--
-- ..., 0 - 7 0 c. m ---
..
---- 1 m ---
b
o
Fig. 4.5.3.6 - Dispozitive de semanat in randuri:

a - rama de semanat; b - tub din material plastic perforat
E E
a a
E E
51 �
9
Fig. 4.5.3.7 - SemAnAtoare purtata pentru producerea rasadurilor de legume

Semiinatul in liidife se practicli mult in sere, pentru a utiliza caldura
registrelor de inclilzire �i pentru u�urinta de a transporta laditcle in vede
rea repicatului. Aceastli metoda este, de asemenea, uzualli in gospodariile
individuale, deoarece Hi.ditele se manevreazli u�or iar dupa semanat se pot
muta in difcrite spatii, in functie de dildudi �i lumina.
Se folosesc ladite din lemn sau material plastic, de diferite dimen
siuni: 40-60 cm lungimc, 30-40 cm Hitirne, 8 cm inaltime. Semanatul se
poate face prin impra�tiere sau in randuri distantate la 3-4 cm.
Semanatul direct fn ghivece sau cuburi nutritive prezinta avantajul
eliminarii repicatului. Se poate efectua in orice tip de ghiveci (de material
plastic, turba, amestec nutritiv, hartie, ceramicii etc.) �i la orice specie le
gumicolii cultivatii prin riisad. Accst mod de semiinat este obligatoriu pen
tru plantele care suportii greu repicatul, cum sunt: castravetii, dovleceii �i
pepenii galbeni.
Dezavantajul acestei metode este suprafata mare necesarii inca de la
semlinat, ceea ce duce la un consum sporit de resurse energetice.
Semiinatul in palete alveolare se practicii Inca din perioada 1990- 1 99 1 ,
in numeroase tari din lume. In acest sistem, riisadurile s e produc larii re-
17 - Tratat de legumicultura
picat, sunt uniforme, sanatoase, viguroase, nealungite �i se pot planta ma

nual sau mecani1.at.
Paletele sunt confec�ionate din material plastic expandat, rigid, au di
mensiuni de 40/60 cm, sunt u�oare, rezistentc �i u�or de manevrat (fig.
4.5.3.8).
Fig. 4.5.3.M - Palete alveolare
Alveolele au forma tronconica sau trunchi de piramida �i dimensiuni

variabile: diametrul (sau latura piramidei) la baza de 2; 3 ; 4 cm, adan
cimca de 3; 3,5; 4 cm, volumul aproximativ pentru ambele forme, de 4;
3
12; 24 cm . La o paleta numarul alveolelor difera cu dimensiunile acesto
ra �i poate fi de 600; 260; 150, asigurand obtinerea unui numar de 2400;
2
I040; 600 rasaduri la m semanatudi.
Dupa umplerca palctelor cu substrat, in fiecare alveola se seamana
automatizat, cu instalatia pneumatica tip Hemilton, cate o samanta drajata
(telina, salata, plante condimentare) sau calibrata obligatoriu.
Mctoda prezintii numeroase avantaje economice comparativ cu metodclc
clasice de producere a rasadurilor, ctun sunt: reducerea consumului de mundi
manuala cu 80-85%; economie de spatiu (de 12; 5; 3 ori in functie de di
mensiunile alveolelor); sdiderea cantitatii de suhstrat de 5-14 ori; scurtarea
timpului de producere a rasadurilor cu 1 0-15 zile cu wmari ln reducerea
consumului de combustibil pentru indilzirea spatiilor. Datorita acestor avan
taje, semanatul in palcte alveolare a inceput sa se extinda �i la noi In tarn in
unitatile specializate in producerea rasadurilor de legume.
Suprafafa de semiinat necesard producerii rasadurilor se determinli �tiind
2
di, in general, pentiu 1 ha de cultu..ra trebuie semanati 40-60 m daca rasadul
2
se repidi �i 120-200 m cand se seamana rar, pentru riisad nerepicat.
Pentru reu�ita lucrarii de semanat, trebuie respectate anumite reguli
printre care importantc sunt: dupa repartizarea dit mai uniforma a semin
telor, se face acoperirea acestora cu nu strat de amestec nutritiv in gro-
sime de 0,8- l cm, se taseaza u�or �i se uda cu stropitoarea cu sita fina;

pentru a mentine temperatura �i umiditatea optima in substrat �i protejarea
impotriva insolatiei directe, se recomanda ea pana la rasarire, semanatu
rile sa fie acoperite cu hartie, ziar sau folii de polietilena, pana la rasarire.
La inceputul formarii primelor frunze adevarate, dupa 1 0-20 de zile
de la riisarire, in situatiile cand tehnologia o cere, rasadul se poate repica.
Repicatul este lucrarea de transplantare provizorie a riisadurilor mici,
din semaniitura deasa la distante mai mari. Se redimensioneaza astfel spa
tiul de nutritie al plantelor, la o suprafata de 5 - 1 3 ori mai mare ea cea ini
tiaHi, asigurand desimea favorabila cre�terii normale a plantelor prin reali
zarea unor conditii mai bune de lumina, aer, hrana, apa. Un avantaj prae
tic important 11 constituie faptul ea la efectuarea lucriirii se pot alege
plantutele cele mai viguroase �i sanatoase.
De�i este o lucrare care necesiHi multa munca manuala, se practica pe
scara larga In productie, avand in vedere faptul ea permite semanatul des,
deci utilizand suprafete mai mici, se realizeaza o economie considerabiHi
de combustibil in prima perioada, pana la repicat. Dupa efectuarea lu
crarii, disadurile sunt trecute din sera sau rasadnita incalzita in solarii sau
rasadnite reci, mai putin costisitoare.
Repicatul este o lucrare obligatorie pentru rasadurile destinate culturi
lor din sere, solarii, timpurii in camp �i chiar pentru unele culturi de vara
toamna (vinete).
Momentul repicatului este diferit cu specia. Astfel, la tomate, ardei,
vinete, disadul se repica atunci cand frunzele cotiledonale au o pozitie
orizontala �i au aparut primele doua frull7:e adevarate, iar la varza, cono
pida, salata, telina, praz, cand au 3-4 frunze. In general, aceasta faza ve
getativa este atinsa de diferite specii dupa 8- l 0 zile dupa rasiirire.
Adancimea de repicat este de asemenea di ferita cu particularitatile bio
logice ale plantelor �i trebuie respectata, In vederea prinderii btmc �i obti
nerii unor rasaduri de calitate. Astfel: plantele care au proprietatea de a for
ma riidacini adventive pe poqiunea de tulpina ingropatii in sol, cum sunt:
tomatele, varza, conopida �i castravetii, se repica mai adanc, pana sub pri
mele frunze; ardeii �i vinetele se repicii numai cu 1 - 1 ,5 cm fata de adancimea
din semanatura; salata �i telina se repica strict la aceea�i adancime din sema
natura, pentru a se evita acoperirea mugurelui de cre�tere al plantelor.
Exista diferite moduri de repicat. Pentru eulturile de vara, in rasadnite
sau solarii, repicatul se face in strat de amcstec nutritiv. Pentru culturile pro
tejate �i eele timpurii, repicatul se face in sere, in cuburi nutritive �i ghivece
de diferite tipuri, care ulterior pot fi mutate in alte spatii pana la plantare.
Repicatul fn strat se face dupa o prealabila atanare, nivelare �i tasare

u�oara a substratului, folosind plantatorul de lemn, in randuri marcate in
prealabil la distante la 5 - 14 cm in functie de specie (fig.4.5.3 .9).
a b c
Fig. 4.5.3.9 Repicatul in strat: a gre�it; b gre�it; c corect

- - - -
Ingeneral distantclc dintre randuri difedi cu specia �i destinatia rasa

durilor, fiind recomandate urmatoarele: 1 0- 1 4 cm la ardei ; 8- 1 0 cm la vi
nete; 7- 1 0 cm la tomate; 5 cm la varza, conopida, salata �i telina. Distan
telc dintre rasaduri pe rand pot fi de 5 - 1 0 cm.
Repicatul tn ghivece asigudi obtinerea unui rasad de calitate supe
rioara, viguros, ale carui radacini nederanjate la plantare, favorizeaza o
prindere buna, rapida, rara stagnare In vegetatie �i determina reducerea
golurilor din cultura.
In practica se folose�tc o gama larga de ghivece pentru repicat, cele
mai raspandite fiind prezentate In continuare.
Ghivece de material plastic sunt difcritc din punct de vedere al tipului
de material (rigid sau flexibil, ea la paharele de inghetata), al formci
(tronconice sau prismatice), al dimensiunilor (diametrul sau latura de 6- 1 2
cm; inaltimea d e 5 -7 c m sau 8 - 1 0 cm). Au avantajul d i s e pot manevra,
curata �i dezinfecta u�or. Cclc cu peretii rigizi se pot folosi multi ani, iar
cele flexibile, cu peretii mai subtiri, doar doi ani.
Cuburi nutritive, confectionatc prin presare, din amestecuri de pa
manturi dupa diferite retete, la care se pot adauga ingra�aminte chimice
sau alte componente (tabelele 4.5 .3.2 �i 4.5.3 .3), sunt foarte mult folosite
in practica, in special cand se produc riisaduri in cantitati mari.
Au forma cubica (de unde �i denumirea curenta de ,cuburi nutritive")
�i dimensiuni variabile cu marimea laturii : 3; 4; 5 ; 6; 7; 10 cm.
Confectionarea cuburilor nutritive se face cu ajutorul preselor ma
nuale (fig. 4.5.3 . 1 0) sau cu ma�ini speciale cum sunt: MGN-4; MGN-6;
Gregoire (care produce pc ora 1 0 mii ghivece cu latura de 6 cm); agrega
tul mobil MCCN-6 construit l a IMAIA Vatra Domei (cu un randament de
7 - 42 mii ghivcce pe ora, efectuand concomitent �i semiinatul).
Principiile dezvoltiirii intensive a producfiei de legume 26 1
Fig. 4.5.3.10 - Prese manuale pentru confecfionarea ghivecelor nutritive

In fermele private, pentru un numar mai mic de rasaduri, se pot folosi
rame de lemn de diferite tipuri pentru confectionarea cuburilor nutritive
(fig. 4.5.3. 1 1 ).
Fig. 4.5.3.1 1 - Rame de lemn pentru confectionarea cuburilor n utritive
Pentru realizarea unor cuburi corespunzatoare, este necesara folosirea

unui amestec nutritiv cat mai a:ffin at �i asigurarea umidita!ii optime (80%
In cazul preselor �i 65-70% in cazul folosirii ma�inii), In momentul con
3
fectionarii acestora. Dintr-un m de amestec nutritiv rezulta, In functie de
dimcnsiuni, un numiir de 1 000-8000 de cuburi .
In vederea repicatului In bune conditii, ghivecele.nutritive trebuie utiliza
te imediat dupa contectionare, pentm a nu se usca. in orificiile cu care sunt
prevazute cuburile, se repica manual folosind un plantator de lenm.
Dupa repicat, cuburile nutritive se a�aza unele l anga altele, pe un strat
subtire de nisip sau p e o folie de polietilena, in spatiul unde disaduril e se
vor lngriji pana la plantare.
In gospodariile mici, lipsite de fondurile necesare procurarii ghivecelor

pentru repicat, se pot confectiona alte tipuri simple de ghivece, care pot in
locui cu bune rezultate ghivecele de plastic sau de ceramicii. Astfel sunt:
Ghivece de polietilenii uzatii - confectionate din ra�ii de polictilena
(care rezulta de la invelirea anterioadi a adaposturilor), taiate i'n bucati
lungi de 1 8-20 cm �i late de 6-8 cm, care se ruleaza ea un cilindru �i se
cos sau se prind cu ace de gamalie, cuie, ori se sudeaza cu un dispozitiv
simplu, din sarma, incalzit in foe. Au forma unor pungi tara fund, care se
a�aza in rasadnite sau solarii �i se umplu cu pamant. Ofera rasadurilor
conditii foarte bune de crc�tere, sunt u�or de confectionat �i economice.
Ghivece din hartie - i'n care se pot repica cu bunc rezultate cantitati
mici de rasaduri pentru plantare in solarii. Se confectioneaza din orice fel
de hartie uzata, u�or dcgradabila, pus a in mai multe straturi, care se ru
_
leaza in jurul unei cutii mici de conserve umpluta cu amestec de pamant.

Dupa rastumare, cutia se scoate iar ghivecele se a�aza in ladite (fig.
4.5.3 . 1 2). Nu se recomanda hartia de ziar datorita reziduurilor de plumb
din cemeala tipografidi, ce pot fi toxice pentru radacinile rasadurilor.
Fig. 4.5.3.12 - Confecfionarea ghivecelor din hartie
Pe p lan mondial exista o preocupare permanenta pentru gasirea unor

solutii mai eficiente in procesul de producere al rasadurilor. Printre a
cestca trebuie mentionate folosirea unor tipuri noi de ghivece confectio
nate pe cale industriala, cum sunt cele din figura 4.5.3 . 1 3 �i anume:
Ghivece Jiffy - alcatuite din turba (70-75%), celuloza (20-25%), uree (2-
3 %), lianti �i microelemente. Sunt de forma trunchi de piramida (Jiffy-strips)
sau trunchi de con (Jiffy-pots), pot fi individuale sau grupate. Folosite mai
ales pentru rasadurile destinatc culturilor din sere, au avantajul ea sunt
Principiile dezvoltiirii intensive a produc(iei de legume 263
plantate odata cu rasadul, peretii lor fiind u�or strabatuti de catre radacini,
ceea ce asigurii eliminarea stresului de transplantare �i deci un procent de
prindere maxim.
�
�
�
�
�
� ..
� --
�
- UiJ
Fig. 4.5.3.13 Ghivece Jiffy �i de hartie:

-
1 - Jiffy seven; 2 - Jiffy-pots; 3 - Jiffy-strips; 4 - paper-pots

Ghivece tip pastilii (Jiffy seven) se livreazii presate, ocupand un volum
foarte mic pentru depozitare. Au circa 1 cm grosime, 4-5 cm diametru �i
sunt lnvelite cu o plasa de relon biodegradabil. Se umecteaza cu 24 de ore
lnaintea folosirii �i datorita capacitatii foarte mari de absorbtie a apei, l�i
miiresc volumul de 7 ori, devenind ni�te ghivece cilindrice in care se poate
serniina sau repica. Se planteaza cu totul, asigurand o prindere foarte bunii.
Ghivece de hiirtie biodegradabilii (paper-pots) confectionate dintr-o
hartie care rezistii la umiditate doar 6-8 saptiimani, au forma hexagonalii,
fua fund, sunt lipite cu un clei solubil in apa astfel incat dupa udiiri repe
tate se individualizeaza �i se pot planta cu tot cu rasadul . Se livreaza
pliate, ocupand un spatiu redus �i au un cost rnai sciizut comparativ cu alte
tipuri de ghivecc.
Ghivece de piimiint ars de�i ofera conditii optime de cre�tere pentru
plante, se folosesc rar �i doar In situatia unei cantitiiti mici de riisaduri, de
oarece sunt scumpe, casante, grele, deci dificil de manevrat �i piistrat. Se
procurii din cornert �i au diferite dimensiuni. Cele cu diametrul de 5 cm
sunt recomandate pentru riisadurile de varza, conopidii, salata, eventual te
linii, iar cele de 1 0 cm, pentru tomate, vinetc, ardci, castraveti.
Indiferent de modul in care se repica, pentru reu�ita lucrarii trebuie
respectate cateva reguli generale: nu se repica In zilele prea reci sau prea
lnsorite, pentru a proteja rasadurile de frig sau insolatie putemidi; din se
miinatura udatii cu 2 - 3 ore inaintc, riisadurile se scot in cantitati rnici, prin
dislocarc cu o scanduridi �i se tin acoperite pana la repicat; suprafetele

repicate (cate 1 - 1 ,5 m2) se uda imediat cu stropitoarea cu siHi; dupa repi
cat rasadurile se umbresc timp de 1 -3 zile �i se aerisesc mai putin, pentru
a se asigura prinderea.
In tabelul 4.5.3.6 sunt prezentate pentru principalele specii de plante
legumicole cultivate J:n diferite sisteme de cultura, datele sintctice privind
semanatul �i repicatul J:n vederea producerii rasadurilor.
Lucriirile de ingrijire aplicate riisadurilor incep imediat dupa sema
nat �i dureaza pana La plantarea la locul definitiv. In toata aceasta perioa
da, se fac lucrari care urmaresc J:n primul rand dirijarea factorilor de vcge
tatic, la care se adauga tratamentele fitosanitare, cele cu substante regula
toare de cre�tere �i calirea. Aceste lucrari sunt aplicate diferentiat cu spatiul
de producere a rasadurilor, specia �i faza de vegetatie.
Dirijarea factorilor de vegetatie se face tinand cont de faptul ea ace�
tia actioncaza J:n stnlnsa corelatie, eficienta maxima a unuia dintre ei ma
nifestandu-se numai J:n masura J:n care sunt asigurati �i ceilalfi. Spatiile in
care se produc disadurile permit mai mult sau mai pufin dirijarea factori
lor de vegetatie, aceasta depinzand de dotarea cu diferite instalatii .
Lumina este factorul hoHirator in obtincrca unor rasaduri de calitate,
cu care trebuie corelati permanent ceilalti factori. Toate speciile l egumi
cole fiind exigente �i manifestandu-se prin etiolarea rasadurilor la o in
tensitate scazuta a luminii.
In perioada februarie-mai, cand are lac producerea rasadurilor la ma
joritatea speciilor legumicole, la noi in tarn sunt variatii mari in ceea cc pri
ve�te numarul mediu lunar de ore de stralucire a soarelui. In aceasta perioada
se asigura conditii optime de lumina prin: oricntarca corecta a constructiilor
fata de punctele cardinale; inclinarea u�oanl a tocurilor de nlsadnita spre sud;
utilizarea unor structuri de sustinere u�oare �i vopsite in culori deschise;
mentinerea curata a materialelor de acoperire a constructiilor; folosirea insta
lat}ei de iluminare artificiaUi J:n sere; asigurarea desimii optime a rasadurilor;
raritul ghivecelor cand rasadurile J:ncep sa se umbreasca.
In perioada mai-iunie, la producerea rasadurilor de vara-toamna, este
uneori necesara umbrirea pcntru a reduce excesul de lumina care in con
ditiile temperaturilor ridicate determina alungirea rasadurilor. Aceasta
operatie este necesara mai ales cand se repica pe timp insorit, iar rasadu
rile sunt in pcricol sa se ofilcasca. Timp de 1 -2 zile dupa repicat, peste fe
restrele rasadnitelor sau pe solarii, se pun rogojini mai rupte sau smocuri
de paie, care reduc insolatia in interior, detenninand evitarea supraincal
zirii spatiului �i prinderea rasadurilor.
Principiile dezvolti'irii intensive a producfiei de legume 265
Tabelul 4.5.3.6
Date sintetice privind tehnologia producerii rAsadurilor de legume
Sisteme Culturi Varsta Semiinatul Rcpicatul
g/mp
de de legume riisad
2
Data Nr. fire/ Nr. fire I m
2
culturii zile m
Tomate ciclul I 65 1 -20 XI 4-5 1 200 1 00- 1 60

Tomate ciclu1 II 40 1 - 1 5 VI 14-5 1 300 1 00- 1 60
Castraveti �i pepeni ciclul I 50-55 20-25 IX 1 0- 1 6 1 00- 1 60 -
f:!
11.) Castraveti �i pepeni ciclul II 25-30 10-20 VII 1 0- 1 6 1 00- 1 60 -
Cl)
Fasole ciclul I 30 5-15 I 40- 1 00 1 00- 1 60 -
Fasole ciclul II 20 10-20 VII 40- 1 00 1 00- 1 60 -
Sal alii 35-40 1 - 1 5 XII 2,5-3 1 400 600
Tomate 55-60 1 5 -20 I 4-5 1200 175
Castravcti 40-45 1 5-20 1I 1 5-20 1 75-200 -
...
"' Ardei �i vinete 60-65 10- 1 5 I 4-5 1200 1 75-200
0 V ana 40-45 l-10 I 7-8 1 200 400
Cl)
Fasole verde 25-30 20-25111 40- 100 1 75-200 -

Salatli 35 l-15 I 2,5-3 1400 600
Tomate 55-60 1 5 -2 l l 6-7 1 200 150
Ardei 50-60 20 XII - 1 5 I 1 4- 1 5 1 200 1 50
Vinete 50-60 25 XII - 10 I 7-8 1200 1 50
.!:!.
Castraveti 30-35 l -20 I 1 2- 1 8 lOO -
·a Dovlecci 30-35 l -20 I 25-30 1 00 -
-o
"'
"'
'"' Pepeni galbeni 50-60 25 XII - 15 I 1 5-20 l OO -
c:G
Varzll. 40-45 20-30 XII 8- 10 1 200 400
Conopida 40-45 25 XII - 25 I 6-8 1200 400
Gulioare 30-35 25 XII - l I 8-10 1 200 400
Salatii 35-40 VIII - III 2-3 1 400 600
Tomate timpurii 55-60 20-25 11 4-5 1 200 200
Tomate de varll-toanma 30-35 20 ill-20 IV 5-7 1 200 200
Ardei �i vinetc timpurii 60-65 1 - I S III 6-8 1400 400
Ardei �i vinete de var.Hoamna 55-60 20-30 III 3-4 600 -
VariA �i conopidii timpurie 40-45 l - 1 0 11 7-8 1 200 400
Varza de varli 35-40 1 5-20 III 4-5 500 -
0.
Vana �i conopidli de toamnll. 30-35 20-30V 4-5 500 -
E Castraveti timpurii 35-40 25-30 I I I 1 5-20
"" 200 -
u
Dovlecei timpurii 35-40 1 5-20 Ill 1 5-20 200 -
Telinll 40-45 l - 1 0 Ill 2- 3 400 -
Praz 35-40 20-30 III 3-4 600 -
Ceapli de apii 35-40 20-30 III 4-5 600 -
Salalii timpurie 30-35 20-25 n 1 ,2- 1 ,6 1 400 600
SalatA succesivii 25-30 1 0-20 VD 1 ,5-2 600 -
Salatii din toamnli 20-25 1 0- 1 5 IX 1,5-2 600- 1 75 -
Pe p arcursul producerii rasadurilor, lumina se dirijeaza diferit. Astfcl,

dupa semanat, pana la disarire, lumina nu este necesara, iar semiinaturile
se !in acoperite cu ferestre, rogoj ini, folii de polietilena, hartie. Dupa ra
sarire, mai ales in primele zile, rasadurile sunt foarte preten!ioase la lu
mina. Ferestrele sau polietilena trebuie sa fie curate pentru a asigura o
transparenta maxima, iar materialele care se pun uneori pe ferestrele ra
sadnitelor pentru mentinerea caldurii trebuie stranse dimineata cat mai
devreme pentru a se evita alungirea plantutelor.
In sere, in perioadele critice, se poate efectua chiar iluminatul supli
mentar al rasadurilor. De Forges ( 1 990) arata ea iluminarea suplimentara
cu lampi de 400 w (2700- 3 000 luc�i) a determinat imbunatatirea cre�terii
�i calitatii disadurilor de tomate, reducerea timpului de producere a ra
2
sadurilor cu 25%, un aport de caldura de circa 40w/m �i obtinerea unei
productii timpurii de fructe supcrioadi celei inregistrare la rasadurile pro
duse in conditii normale de lumina.
0 masura utila pentru evitarea umbririi reciproce a disadurilor este
diritul ghivecelor sau cuburilor nutritive in momentul cand frunzele plan
tutelar vecine incep sa se suprapuna. In vederea efcctuarii acestei lucrari,
in calculul suprafetelor necesare pentru repicat se iau in considcrare �i
suprafetcle necesare pentru rarit.
Temperatura se dirijeaza diferit in functie de specie �i faza de vc
getatie, corelandu- se permanent cu intensitatea luminii (tabelul 4.5.3 .7).
Fiecare specie legumicola are anumite pretentii fata de temperatura, iar
dirijarea acesteia trebuie :Iacuta diferentiat, motiv pentru care se recoman
da ea in accla�i spatiu sa se produca simultan numai rasaduri din specii cu
cerinte asemanatoare (de exemplu ardei cu vinete sau varza cu salata).
Din tabel se observa modul in care nivelul temperaturii este corelat cu
intcnsitatea luminii. Fata de zilele insorite, In cele cu nor �i mai ales noap
tea, temperatura trebuie scazuta in limitele aratate la fiecare specie.
Pentru a rasari uniform �i intr-un timp anume, plantele au nevoie de
temperatura optima specifica. La temperaturi mai mici rasarirea intarzie,
iar semintele se clocesc, in timp ce depa�irea nivelului optim, de�i deter
mina o rasatire mai rapida, duce la obtinerea unor plante plapande �i sen
sibile la boli. Mancini L. '(1 99 1 ) arata ea temperatura substratului influ
enteaza procentul de germinare al semintelor, indicand drept optime tcm
pcraturi de 24°C pentru tomate �i ardei, 26°C pentru vinete �i 32°C pentru
castraveti. Autorul subliniaza de asemeni efectele favorabile ale tempera
turii substratului asupra permeabilitatii cclulelor didacinii, absorbtiei hi-
drice $i minerale, mentionand ea temperaturile mai joase favorizeaza con

centrarea azotului in tesuturi �i cre�terea numfuului de radacini la unitatea
de suprafata.
Tabelul 4.5.3. 7
Reglarca temperaturii in diferite faze de vcgetatie
in spafiile de producerea rlisadurilor
Temperatura Temperatura in aer (0 C)

Cul tura Perioada substrat
nutritiv (0 C) Zile tnsorite Zile innourate Noaptea
Tomate - panli la rasarire 22-24 22 - 24 22-24 20-24

timpurii - In primcle 4-6
zile dupa rasarire 1 0- 1 2 1 2- 1 4 1 0- 1 2 1 0- 1 2
- panli la repicat 1 7 -1 9 1 8-20 1 5- 1 6 1 5- 1 6
- dupii rcpicat 20-22 20-22 1 6- 1 8 1 6- 1 8
- cu 8 - 1 0 zile
inaintca plantlirii 1 2- 1 4 14- 16 10- 1 2 8- 1 0
'
Ardei, - panl!. l a rl!.sl!.rire 22-25 22-25 22-25 22 -25
vinete - In primele 4- 6
zilc dupll rlislirire 1 2- 1 4 12-14 10- 1 2 1 0- 1 2
- pana la repi cat 1 8 -20 1 8 - 20 15-16 1 2- 1 4
- dupli repicat 20-22 20-22 1 6- 1 1! 1 5- 1 6
- cu 6-8 zile
inaintea planUirii 14-16 14-16 1 2- 1 4 10- 1 2
Varza, - pana l a rasarirc 20-22 20-22 20- 22 20-22
conopidli - in pri me1e 4-6
timpurie, zile dupll. rll.slirire 10-12 1 0- 1 2 8- 1 0 6- 8
gulioarc - pana la re pic at 1 4- 1 6 1 4- 1 6 12- 14 1 0- 1 2
- dupii rep i cat 16- 1 8 1 6- 1 8 1 4- 1 6 1 2- 1 4
- c u 6-8 zile
lnaintea plantlirii 1 2- 1 4 12-14 1 0- 1 2 8- 1 0
Castraveti, - p§.nli la riislirire 26 - 28 26-28 26 -28 26- 28
pepeni - in primelc 4-6
galbeni �i zile dupli rll.sarire 20 - 22 20-22 1 8 - 20 1 8-20
dov1ecei - panli la calire 22-24 22 - 24 20-22 1 8-20
timpurii - cu 6-8 zi1e
inaintea p1antlirii 1 8 -20 1 8-20 }6c J 8 1 5- 1 6
Timp de 4-6 zile dupa rasarire, plantele au nevoie de mai putina cat
dura pentru a nu se alungi, iar in continuarea acestei perioade temperatura
trebuie sa creasca treptat pentru a asigura cre�terea �i inradacinarea cores
punzatoare a plantelor. Cu 6-8 zil e pana la plantare, temperatura trebuie
din nou scazuta in vederea ,calirii" rasadurilor.
Ridicarea temperaturii �i pastrarea ei se realizeaza cu ajutorul insta

latiei de incalzire (In sere), a mcntinerii balegarului in stare de fermentatie
(la disadnite �i solarii lncalzite biologic) �i printr-o izolare cat mai buna a
spatiilor folosite (captu�irea screlor cu folie de polietilena, acoperirea
rasadnitelor cu ferestrc duble, folie de polietilena sau rogoj ini, dubla pro
tejare la solarii). Pentru scaderea temperaturii, spatiile se vor aerisi m mod
corespunzator.
Dirijarea umiditiifii In atmosfera �i In sol este diferita. Umiditatea
atmosferidi se va mentine moderata prin aerisire atenta, cre�terea ei fa
vorizand atacul anumitor boli. in sol umiditatea se dirijeaza In functie de
fenofaza (tabclul 4.5 . 3 . 8).
Tahelul 4.5.3.8
Dinamica consumului de apA �i repartizarea udArilor la producerea rAsadului
(dupl\ Iano�i S., 1973)
V arsta �i fenofaza
Specificatie 1 - 1 0 zile 1 0-20 zile 20-30 zile

2 frunze 3-4 frunze 4-5 frunze
adevarate adevlirate adevmte
Consumu1 mediu specific de apa (ml/pllzi) 6,4 4,2 17,3
Plafon minim de umiditate a substratului (%) 70 50 40
Disponibil de apa pentru consum (mllp1) 1 5,6 26,0 3 1 ,2
Interval de zile lntre udari 3 6 2
Cantitatca de apa la udare (11m2) 6- 1 0 1 0- 12 1 2- 13
La lnceput, cand rasadurile sunt mici �i timpul friguros, se uda rar �i

cu apa putina deoarece stratul de pamant se usuca doar la suprafata. Apa
trebuic sa fie la tempcratura ambientului pentru a nu dici substratul sau
chiar patul de gunoi de grajd, cu urmari negative asupra rasadurilor. Pe
masura ce timpul se incalze�tc, udarile se fac mai des �i cu cantitati mai
mari de apa. Se urmare�te ea apa sa patrunda mai adanc �i sa umezeasca
stratul de pamant pe toata grosimea. Dupa Raduica �i colab. ( 1 988), con
sumul specific de apa pe firul de rasad, pe parcursul perioadei de ve
getatie este de 0,3-0,4 1 de apa.
Distribuirea apei se face cu stropitori sau furtun cu sita, iar In sere (In
special la rasadurile destinate ciclului TT de cultura), pe suprafete mari,
cand disadurile sunt lntr-o faza mai avansata de vegetatie, se pot utiliza
instalatii de irigare prin aspersiune cu duze fine.
Aerisirea este o lucrare de ingrij ire care se executa zilnic, in scopul
lmprospatarii aerului �i eliminarii excesului de gaze, In special de dioxid
de carbon rezultat din procesul de respiratie al plantelor in timpul noptii �i
de amoniac degaj at in timpul fermentatiei gunoiului de grajd, care pot

provoca moartea rasadului.
Prin acrisire se regleaza in acela�i timp regimul de temperatura �i
umiditate atmosferica din spatiile de producerea rasadurilor.
Lucrarea se face in mod diferit cu tipul constructiei, specia �i faza de
vegetatie. in general, spatiile indilzite cu biocombustibil �i cele acoperite
cu folie de polietilena se vor aerisi mai des.
Rasadnitele se aerisesc pe timp friguros prin ridicarea �i inchiderea
imediata a ferestrelor, iar pe masura ce timpul se incalze�te, ferestrele se
ridica din ce in ce mai sus sprijinindu-se pe suporti de lemn (,aere"). in
zilele cu vant ferestrele se deschid toate in partea opusa directiei din care
bate vantul, in timp ce in zilele calme, se deschid altemativ pe cele doua
parti ale tocului.
In solarii, acrisirea se face pe la partea superioara, cand este frig �i
prin deschiderea u�ilor �i ridicarea foliei de polietilena pe plif!ile laterale,
dind este mai cald.
Serele se aerisesc folosind instalatiile mecanice sau automatizate din
dotare. Avand in vedere ea rasadurilc sunt foarte sensibile la temperaturi sca
zute �i curenti reci de aer, indiferent de spatiul in care se produc, se reco
manda ea aerisirca sa se faca ziua, in orele mai dilduroase de la amiaza.
Dirijarea regimului de nutritie este o lucrare de mare importanta �i
eficacitate in obtinerea rasadului de calitate.
Asigurarea necesarului de substante nutritive se face prin dozarea
componentelor in amestecul de pamant �i prin fertilizari suplimentare,
faziale, cu ingra�aminte chimice �i mai rar cu ingra�aminte organice. Se
fac 1 -2 fcrtilizari, prima la 6-7 zile dupa repicat �i a doua la un interval de
1 0- 1 2 zile dupa prima. in situatia cand rasadurile nu se repica, se va apli
ca prima fertilizare la 1 0- 1 5 zile de la rasarirea plantelor �i a doua dupa
alte I 0- 1 2 zile. in general, ultima fcrtilizare trebuie racuta cu 1 0 zile
inaintea plantarii rasadului.
Ca ingra�aminte chimice se folosesc in mod curent: azotatul de amo
niu, superfosfatul, sarea potasica, sulfatul de potasiu sau ingra�aminte
complcxe (ea de exemplu Complex Ill). Acestea se administreaza sub for
ma de solutii, in concentratii de 0,3 1 %, cu multa atentie, printre randu
-
rile de plante �i sunt urmate de o stropire a plantclor cu apa pentru a se in

latura eventualele pidituri de solutie dizute pe frunze.
Cantitatile de ingra�aminte �i de solutie, precum �i concentratiile re
comandate pentru diferite specii de plante legumicole sunt prczentate 1n
tabelul 4.5.3.9. Dupa cum se observa din tabel, indifercnt de specie, con
centratia solutiilor este mai mare la a doua fertilizare comparativ cu prima.
r Tabelu/ 4.5.3. 9
I
Date privind fertilizarea suplimentarli a rasadu rilor la principalele spccii de legume
1
Ingr�liminte
ingr�!iminte chimice Cantitatea
Concentrafia organice
g la 10 I apli de solutie
Specia solufiei de g la 1 I apli
ingra�area care se dli
legumicola Azotat ingra�aminte Gunoi
Sare Must de la 1 m2
de Supeliosfat (%) de
potasicli gunoi de rasaduri
amoniu pilsliri
Ardei I 20 10 5 0,35 - 7 3 -4
-
li 20 30 10 0,60 6-8
Castraveti I - - - - 20 5 3 -4
:;; i dovlecei n 20 40 10 0,70 - - 5-6
- -
Conopidli I 30 15 5 0,50 3-4
II 30 50 20 1 ,00 - - 6-8
Sal aLa I 30 - - 0,30 - -
4- 5
'
Varzli I 30 20 10 0,50 - 4-5

�i gulii II 50 40 20 1 , 10 - -
8- 1 0
Vinete I 20 30 5 0,55 10 -
5- 6
II _
__40 -- -
50 10
--
1 ,00 - - 8- 1 0
Principiile dezvoltiirii intensive a producfiei de legume 27 1
Deosebit de importanta cste �i proport:ia diferitelor elemente nutritive.

Magnifico V. ( 1 99 1 ) atrage atentia di fertilizarea repetata cu azot ureic
sau amoniacal in conditiile insuticientei azotului nitric �i a potasiului ,
poate induce fitotoxicitate la ardei �i tomate, mai ales cand intensitatca lu
minoasa cste ridicata. Acela�i autor afirma ea rasadurilc cu cre�tere lenta,
ea ardeii �i telina, ccr cantiHiti mici de potasiu, in timp ea la speciile cu
cre�tere rapida, cum sunt tomatele �i salata, este absolut necesar un raport
echilibrat intre azot �i potasiu pentru asigurarea calitatii acestora.
Se poate recurge �i la fertilizarea extraradiculara cu ingra�aminte fo
liare de tipul Wuchsal in concentratie de 0,2 %, Foliar feed 0,03 %, Plant
prod 0, 1 -0,2%. u bune rezultate se folosesc produsele romane�ti : F-4 1 1 ,
F- 23 1 , F- 1 4 1 � i altele, in concentratie e , - , o. olutiile de ingra�a
minte foliare se pulverizcaza fin pe pi ante, in cantitati de 1 - 1 ,5 1/1 0 m2
rasaduri. Uncle dintre ingra�amintcle mentionate sunt lichide, contin aH'i
turi ge macroelemente, inicroelemente �i inscctofungicide cu care sunt
compatibile. Eficacitatea uti lizarii accstora sub forma unor solutii in con
centratii de 0,5 % la rasadurile de tomate, cste mentionata de Chilom
Pelaghia, 1 976. Dintre ingnl�amintele organice se pot folosi mustul de gu
noi de grajd, gunoiul de pasari �i altelc, diluate in apa in diferite raporturi
(1 : 1 0; 1 :20) �i administrate sub fonna de solutii.
0 influenta pozitiva asupra calitatii rasadului o arc �i ,fertilizarea car
bonica", lucrare ce consta in sporirea in anumite limite � i conditii de apli
care (tempcratura optima �i lumina intensa) a cantitatii de dioxid de car
bon, cu ajutorul aparaturii din sere.
Combaterea bolilor -$i diiuniitorilor
Reu�ita culturilor de legume este determinata in mare masura de vi
goarea �i starea fitosanitara a rasadurilor folosite la p lantare. Combaterea
bolilor �i daunatorilor este o lucrare obligatorie deoarece in spatiile in care
se produc rasadurile, se creeaza conditii foarte prielnice pentru aparitia �i
dezvoltarea gennenilor diferitilor agenti patogeni.
In afara masurilor preventive de dezinfectie a scmintelor, substratului
�i scheletului constructiei, este necesar sa se depisteze la timp aparitia
agentilor patogeni �i sa se efectueze tratamentc la sol �i foliare, pe tot par
cursu! perioadei de la semanat la plantare. Se vor aplica tratamente ter
mice �i chimicc, cu substante specificc fiecarui agent �i spccii de cultura,
respectand nonnele de aplicare (vezi tabelelc 4.5.2.4; 4.5.2.5 �i 8.3 ). Ma
surilc �i mij loacele de combatere a bolilor �i daunatorilor in diferite etape
ale procesului de producere a rlisadurilor de legume sunt prezentate in
labelul 4.5.3 . 1 0.
Tabelu/ 4.5.3.10
'r Masuri �i mijloace de combatere a agentilor patogeni �i a daunatorilor la rasaduri
(dupli Roman T. �i Costache M., 200 1 )
Agentul patogen Concentra1ia Nr. de

Perioada Tratamente aplicate Observatii
sau driunatorul (%) tratament
1 2 3 4 5 6
inainte de semlinat: Ciuperci de sol: Previcur 607 SL 0,15 S e trateaz! amestecul de sol
• castraveti Pythium deharyanum (Proplant 72,2 SL) + din ghivece sau cuburile
• pepeni galbeni Rhiz.octonia solani Bcnlate 50 WP sau Metoben nutritive cu
Fusarium spp. 70 PU, Topsin M 70 WP, 50-75 ml de suspensie, cu 2-
(,criderea" ra.sadurilor) Bavistim 50 WP/DFIFL sau 3 zile inainte de semanat.
Derosol 50 WP 0,05 1
Dupli semlinat Ciuperci de sol Previcur 607 SL 0, 1 5 S e strope�te patul germinativ
• tomate, ardei, (Proplant 72,2 SL) 0, 1 5 l a suprafatri cu I 0-1 5 I de
2
patliigele vinete, Folpan 50 WP 0, 1 5 1 suspensie/100 m
varza, conopidri, salata Captadin 50 PU 0, 15 semanAturli.
Rlslirire-repicare Ciuperci de sol Previcur 607 SL 0,15 S e strope$(e patul germinativ
• tomate, ardei, Proplant 72,2 SL 0, 1 5 la suprafalli c u 20-25 I
patlligele vinete, Folpan 50 WP 0,20 I de suspensie/100 m2
varza, conopidli, Folpan WDG 0, 1 5 semanAtura, la interval
salata Merpan 80 WDG sau 0, 15 de 6- 7 zile.
Captadin 50 PU 0,20
Repicare-plantare Previcur 607 SL 0, 1 5 Tratamentele se fac cu 2-3 zile
a) tratamence la sol Proplant 72,2 SL 0, 1 5 inainte sau imediat dupa
pentru combaterea Folpan 50 WP 0,20 repicare, folosindu-se 4-5 I de
agenfi/orpatogeni: '----
_
_ __
Folpan WDG 0,15 1 suspensielm2 de pat nutritiv,
00 Tabelu/ 4.5.3. 10 (continuare)
�
I
l 2 3 4 5 6
• tomate, arclei, Merpan 80 WDG sau 0, 1 5 cuburi nutritive sau ghivcce cu
0. pAtlagele vinete, varza, Captadin 50 PU 0,20 amestec de sol. La nevoie se
f
(1)
conopida, salata repeta dupa 6-7 zile.
b) rratamente foliare Alternaria so/ani Dithane M 45WP 0,20 Tratamente foliarc preventive,
(') "
c pentru (patarea brunll.) Sancozeb 89 WP 0,20 la interval de 7- 10 zile.
�
=·
combaterea agenfi/or Novozir MN 80 WP 0,20 1 -2
patogeni: Vondozcb 80 WP 0,20
• tomate, patlagele Polyram DF 0,20
vinete, Seproria Lycopersici Topsin M 70 WP 0,50
(septorioza) Metoben 70 PU 0,50 1
Bavistin 50 WP/DFIFL 0,50
Derosol 50 WP
• ardei Leveil/ula wurica Afugan 30 EC O,Q3 Tratarnente foliare la
(tlinarea) Bayfidan 250 EC 0,05 2 semnalarea atacului.
Topas l OO EC 0,035
Kumulus DF 0,3
• castraveti, pepeni Pseudoporonospora Ripost M WP 0,25 Tratarnente foliare preventive,
galbeni cubenis Previcur 607 SL 0,20 la interval de 7- 1 0 zile.
(mana) Dithanc M 45WP 0,20
Pseudomonas Novozir MN 80 WP 0,20 2-3
lachrymans Sancozeb 89 WP 0,20
(pll.tarea unghiulara) Vondozeb 80 WP 0,20
Turdacupral ,50 PU 0,40
I
Sphaerotheca fuliginea Afugan 30 EC 0, 1 3 Tratamente foliare la
(tlinarea) Systhane 1 2 E 0,03 1 -2 semnalarea atacului.
Kumulus DF 0,30
Tabelu/ 4.5.3. 10 (continuare)
1 2 3 4 5 6
• varza, conopida Peronospora brassicae Sandofan M 8 WP 0,25 Tratamente foliare
(mana) Ridomil Gold MZ 68 0,25 preventive, la interval de 7-
Dithane M 45 WP 0,20 1 0 zile.
Novozir MN 80 WP 0,20 2-3
I
Sancozeb 89 WP 0,20
Vondozcb 80 WP 0,20
Turdacupral 50 PU 0,40
• salata Bremia lactucae Dithane M 45 WP 0,2 Tratamente foliare
(rnana) Novozir MN 80 WP 0,2 1 preventive,
Sancozeb 89 WP 0,2 la interval de
Botrytis cinerea Rovra1 50 WP 0, 1 7- 1 0 zile.
(putregaiul cenu�iu) Sumilex 50 WP 0, 1 1 -2
Sclerotinia sclerotiorum Calidan SC 0,15
(putregaiul alb)
c) tratamente la sol Gryl/ota/pa gryllotalpa Mesurol 4 G 3-6 Kg/ha Se distribuie pe sol �i se
pentru combaterea (coropi�nita) Sintogrill 5 G 30 Kg/ha 1 incorporeazii la 2-3 cm
diiuniitorilor: Gryllosin 5 G 30 Kg/ha adancime.
• tomate, ardei, vinete,
patliigele, castraveti,
varz� conooidii, salatii
d) tratamente foliare Macrosiphon spp. S inoratox 35 CE
I
0, 1 5 Tratamente foliare, la
pentru combaterea Myzus persicae Actellic 50 Ec 0, 1 5 semnalarea atacului.
diiunatorilor: Cerosipha gossypii Diazol 60 EC 0,15 1-2
• tomate, ardei, Brevicoryne brassicae Pirimor 25 WG 0, 1
patlagele, vinete, Aulachortum scariolae Confider 20 SL
L...:... - - - - --- - � -
-- - -'--- o.� - - ---
Tabelu/ 4.5.3.10 (continuare)
I 2 3 4 5 6
castraveti, varza, Aphis f,abae (ajide) Chess 25 WP 0,04
conopidl!., salatl!. Actara 25 WG 0,02
Mospilan 20 SP 0,0125
• ardei, pl!.tll!.gcle Tetranychus urticae Demitan 20 SC 0,5 Tratamentc foliare, la
vinete, castravcti , (paianjenul ro�u) Sanmite 20 WP 0,5 semnalarea atacului.
Polyphagotarsonemus Torque 55 SC 0,5 1 -2
latus (paianjenul !at) Neoron 500 EC 0,08
Omite 57 EC 0, 1
• tomate, ardei, Trialeurodes Metomex 90 SP 0,05 Tratamente foliare, la
patll!.gele vinete, vaporariorum Lannate 90 WS 0,05 2-3 semnalarea atacului.
castraveti, (musculita alb!'t) Confidor 20 SP 0,075
Mospilan 20 SP 0,04
Actara 25 WG 0,04
• tomate, castraveti, Agriolimax agreste Mesurol 4 G 3-6 kg/ha Se distribuie pc sol,
salata (limaxul cenu�iu) Optimol 4 G 1 5 kg/ha I fW'a incorporare,
de regula seara.
in perioada de l a semanat la plantat, o aten�ie deosebita trebuie acor

data igienei culturale �i dirijarii corecte a factorilor de mediu in vederea
prevenirii aparitiei �i dezvoWirii agentilor patogeni.
In rasadnitele sau solariile incalzite cu biocombustibil, �oarecii �i co
ropi�ni�ele produc pagube insemnate deoarece pot distruge atat semintele
inainte de rasarire, cat �i tinerele pHintute. Pentru combaterea acestora se
folosesc momeli toxice care se pun din loc in loc in substratul nutritiv �i
deasupra lui. Momelile se pregatesc din :fiiina sau malai amestecate cu za
har �i ulei, in care se adauga substante de combatere. Bune rezultate dau �i
momelile preparate gdiunte fierte de gnlu, orz sau porumb, amestecate cu
zahar, apa �i substante toxice, care se repartizeaza la suprafata stratului ,
printre plantute.
Combaterea buruienilor se face preventiv prin dezinfectia termica sau
chimica a materialelor organice folosite la obtinerea substraturilor nutriti
ve �i curativ prin plivitul manual �i prin erbicidare.
Plivitul se face cand buruienile sunt mici, dupa o udare, pentru ea
smulgerea lor sa fie u�oara, :fiira a se deranja rasadurile. Daca lucrarea se
intarzie �i buruienile sunt prea mari, dupa plivit rasadurile nlman alungite
�i etiolate, i�i revin greu �i pot fi chiar compromise.
Pentru suprafete mari este recomandata erbicidarea cu produse spe
cificc fiecarei plante sau grupe de plante (vezi subcapitolul 4.6.3 privind
combaterea buruienilor).
lniilfarea tocurilor de riisadnifii este o lucrare necesara atunci cand
rasadurile au crcscut prea rnari �i ajung la geam. Tocurile se ridica folo
sind o ranga �i apoi se fixeaza pe pictre sau cararnizi. Se mai poate pro
ceda �i la fixarea pe toe a unci alte scanduri pe care se vor sprijini feres
trele. Lucrarea se executa numai daca timpul este inca rece �i protejarea
rasadurilor mai este necesara.
Ciilirea riisadurilor se aplica la cele produse pentru culturile timpurii,
avand in vedere ea in camp acestea vor intalni conditii total diferite �i mai
nefavorabile decat cele in care au crescut. Rasadurile necalite sufera dupa
plantare, se prind greu sau, daca temperaturile mai scad, nu se prind deloc.
Lucrarea incepe cu 6- 1 0 zile inainte de plantare �i consta in reduce
rea treptata a udarilor, intreruperea fertilizarilor �i cre�terea numarului de
aerisiri. Ferestrelc rasadnitelor se vor deschide tot mai sus, iar in solarii se
ridica polietilena de pe partile lateralc. Aerisirile se executa la inceput nu
mai in timpul zilei, iar spre sf'ar�itul perioadei de calire, disadul ramane
descoperit permanent.

Tratat Legumicultura: Alegerea Sortimentului Corespunzator de Soiuri I Hibrizi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tratat Legumicultura: Alegerea Sortimentului Corespunzator de Soiuri I Hibrizi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

226 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Se folosesc specii de plante furajere insamantate din toamna �i destinate

4.5. ASIGURAREA MATERIALU LU I BIOLOGIC

4.5.1 . ALEGEREA SORTIMENTULUI CORESPUNzATOR DE SOIURI �I HIBRIZI

Pentru producatorii de legume o decizie corccta in vederea alegerii

tare, apa necesadi irigarii, combustibil �i energie, materiale consumabile)

Pentru cultivatorii de plante legumicole este utila cunoa�tcrea notiu­

sau mai multe caractere, cum sunt: perioada de vegetatie, talia,

tuiesc soiul sunt asemanatoare in privinfa principalelor caracte­

hibride. Pentru obtinerea hibrizilor la aceste specii, s-a recurs la utilizarea

Semintele folosite pentru producerea disadurilor trebuie sa fie auten­

4.5.2. PREGATIREA SEMINTELOR DE PLANTE LEGUMICOLE

Inainte de a fi folosite pentru semanat, scmintclc trebuie supuse unor

observa nlndurile culturii de baza �i se poate efectua ''pra�ila oarbii", bu­

Depa�irea timpului de umectare a semintelor determina trecerea lor la

germinarea. Durata incoltirii foqate este variabiUi in functie de specie

Cantitatile componente ale amestecului difera in functie de specie �i

Semintele drajate se distribuie uniform la distantele stabilite pc rand,

pcntru unitatea de suprafata, este grabiHi germinarea 1ii se realizeaza o ra­

Dezinfec{ia, lucrare obligatorie, care are drcpt scop preintampinarea

Dezinfectia termica (tabelul 4.5 .2.4) este recomandata in special

Dat fiind faptul ea temperatura poate influenta negativ facultatea �i in

pungilor de plastic. Metoda se aplica, in special, la tratarea semintelor a

Tiuram 75 PTS sau Tratamentul se face

4.5.3. PRODUCEREA RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE

Rasadurile sunt plante legumicolc tinere, la inceputul vegetatiei obti­

Producerea rasadurilor este un proces tehnologic complex care solicitii

la solarii, din suprafata utiHi acoperita, se scade suprafata potecilor in­

Tomate, ardei, vincte X •••••••••••. .••••. ••••.••••. .••••••..•••.•.••••..••••••••••• •.•••••••••. X

Februarie Martie Aprilie Mai lunie Iulie August Scptcmbrie

Februarie Martie AQ_rilie Mai lunie lulie August Septembrie

Ardei gras X . . ............ . . ..... . . . . . . . ................. . . ...... . . . . . ........ X

Pentru extindcrea perioadei de utilizare a acestor spatii, se reeomamta

d - sera-solar cu pat de biocombustibil �i rasadnite simple

�i amenaj area spatiilor. Se vor lua in considerare conditiile de ordin eco-

alul tratament aplicat pentru dezinfectie. Aceste informatii se gasesc, de

se pot aminti: continutul sdizut in elemente nutritive imediat accesibilc

curilc nutritive in vederea cre�terii permeabilitatii acestora. Trebuie extras

tritive, acest tip de compost este folosit frecvent la fertilizarea organica a

Materia organicli mg/ 1 00 g

Compozitia substratului nutritiv influenteaza calitatea rasadurilor �i in

solutii nutritive, Hoza Gheorghita ( 1 997) recomanda utilizarea substratu­

Destinatia amestecurilor �i proportia componentelor

Fig. 4.5.3.5 - Amestecarea componentelor pentru obtinerea substratului nutritiv

Rezultatele unor cercetari recente recomanda aplicarea In substratu­

zice a cuburilor nutritive, evidentiata prin sdiderea densitatii aparente �i a

Pentru o buna dezinfectie chimica, amestecul se intinde in straturi

Introducerea amestecurilor nutritive fn spafiile de producere a riisa­

Tabelul 4.5.3.5 (continuare)

Semiinatu/ se efectueaza cu seminte de calitate �i dezinfcctatc, rcs­

I.;. �;, ori ficii de 2-S mr!'

Fig. 4.5.3.6 - Dispozitive de semanat in randuri:

Fig. 4.5.3.7 - SemAnAtoare purtata pentru producerea rasadurilor de legume

picat, sunt uniforme, sanatoase, viguroase, nealungite �i se pot planta ma­

Fig. 4.5.3.M - Palete alveolare

Alveolele au forma tronconica sau trunchi de piramida �i dimensiuni

sime de 0,8- l cm, se taseaza u�or �i se uda cu stropitoarea cu sita fina;

Repicatul fn strat se face dupa o prealabila atanare, nivelare �i tasare

Fig. 4.5.3.9 Repicatul in strat: a gre�it; b gre�it; c corect

Ingeneral distantclc dintre randuri difedi cu specia �i destinatia rasa­

Fig. 4.5.3.10 - Prese manuale pentru confecfionarea ghivecelor nutritive

Fig. 4.5.3.1 1 - Rame de lemn pentru confectionarea cuburilor n utritive

Pentru realizarea unor cuburi corespunzatoare, este necesara folosirea

Pentru cultivatorii de plante legumicole este utila cunoa�tcrea notiu

tuiesc soiul sunt asemanatoare in privinfa principalelor caracte

Semintele folosite pentru producerea disadurilor trebuie sa fie auten

observa nlndurile culturii de baza �i se poate efectua ''pra�ila oarbii", bu

pcntru unitatea de suprafata, este grabiHi germinarea 1ii se realizeaza o ra

Rasadurile sunt plante legumicolc tinere, la inceputul vegetatiei obti

la solarii, din suprafata utiHi acoperita, se scade suprafata potecilor in

solutii nutritive, Hoza Gheorghita ( 1 997) recomanda utilizarea substratu

Rezultatele unor cercetari recente recomanda aplicarea In substratu

Introducerea amestecurilor nutritive fn spafiile de producere a riisa

Semiinatu/ se efectueaza cu seminte de calitate �i dezinfcctatc, rcs

picat, sunt uniforme, sanatoase, viguroase, nealungite �i se pot planta ma

Ingeneral distantclc dintre randuri difedi cu specia �i destinatia rasa

drice $i minerale, mentionand ea temperaturile mai joase favorizeaza con

Ridicarea temperaturii �i pastrarea ei se realizeaza cu ajutorul insta

rile de plante �i sunt urmate de o stropire a plantclor cu apa pentru a se in

in perioada de l a semanat la plantat, o aten�ie deosebita trebuie acor