FIȘĂ DE DOCUMENTARE

Particularități morfologice și clasificarea plantelor

legumicole

Legumele ocupa un loc important in hrana oamenilor datorita valorii

uutritive pe care o au.
Pentru practica producerii legumelor, prezintă o importanța
deosebita cunoașterea particularitaților morfologice și biologice ale
principa1e1or grupe legumicole. Speciile și soiurile cultivate in prezent
provin
din diferite zone climatice ale globului.
Importanta originii plantelor legumicole constiă in faptul ca ajută la
cunoașterea, in sens practic, a caracterelor morfologice și biologice, a
cerintelor fata de factorii de mediu și a condițiilor optime ce trebuie asigurate
prin sistemele de cultura in scopul de a obține maximum de randament.
Diversitatea mare de specii existente in cultură a impus clasificarea lor
dupa criterii care sa permită cunoașterea principalelor caracteristici ale
parților
consumabile și elementele comune de tehnologie.
Clasificarca dupa organele comestibile se refera la gruparea plantelor
legumicole in functie de natura organelor comestibile și starea in care acestea
se folosesc in:
• plante de la care se consuma organele generative. inflorescentele
conopida, anghinarea), fructele la maturitatea de consum (dovlecei, castraveti,
fasole verde pastai, mazare verde, vinete, ardei), semintele la maturitatea
fiziologica (fasolea, mazărea, bobul).

• Plante de la care se consuma organele vegelative crescute in pamant și

deasupra pamantului.

1
a) Plantele de la care se consuma organele vegetative , crescute in pamant sunt cele care
formeaza:
radacini ingroșate (morcov, patrunjel. păstârnac, telina, sfecla, ridichi, hrean) avand forme si
dimensiuni diferite.
radacini tubelizate (batat);
- tuberculi (cartof) care sunt tulpini metamorfozate care se acumuleaza substante de rezerva și iau
nastere prin îngroșarea ca stolonilor (tulpini subterane);
- bulbi (ceapa, usturoi, praz) care sunt organe vegetative de forme, marimi și culori difcr ite in
funcțic dc soi. La baza bulbului se află tulpina propriu-zisă de forma unui disc turtit de care se
prind frunze cărnoase acoperite cu un strat dc foi pergamentoase care-l protejează, iar în partea
inferioară tulpina prezintă radădăcini fibroase care pătrund la mică adâncime in sol.
b) Plantele de la care se consuma organele vegetative crescute deasupra pământului au ca
părți comestibile:
- tulpini îngroșate (gulia) în carc se depozitează substanțe dc rezervă de dimensiuni și forme care
diferă mult de la soi la soi;
- tulpini false și frunze verzi (praz, ceapă verde. usturoi verde). La ceapă frunzele sunt tubulareare
în partea superioar si sub formă de teacă la cea inferioară, care se acoperă una pc alta formând o
tulpină falsă. La usturoi și praz frunzelc sunt lineare, îndoite sub formă de jgheab, acopcrite cu
pruină.
- lastarii etiolați (sparanghel) formați din mugurii de pe rizomi sunt cărnoși, suculenți foarte buni
pentru consum dacă au crescut feriți de lumină prin bilonarea terenului.
- frunze verzi (spanacul, loboda, tarhonul. leușteanu1, mărarul, țelelina, cicoarea, cimbrul etc),
frunze etiolate ( andive );
— mugurii crcscuți închis (-varza alba,varza roșie, varza de Bruxclles, sa1ata pentru căpățână ).
- Carpoforul (ciuperci cultivate ).

Clasificarea botanicii ajuta la cunoașterea din punct de vedere științific a plantelor

legumicole, grupând după criterii științifice speciile în familiile botanice. În general speci-
ilc din aceeași familie botanică prezintă unele caractcristici biologice comune, deci manifesta și
unele cerinte comune față de condițiilc de mediu și dc cultură. Clasificarea botanică nu se
referă la scopul pentru care se cultivă plantele din diferitele specii legumicole, respectiv la par-
tea comestibilă a plantelor și nici la modul de cultivare.
Clasificarea dupa tehnologiile aplicate in culturi îmbină elemente
comune de ordin botanic referitoare la partea comestibilă cu elementele
comune tehnologiilor aplicate în culturile legumicole.
După tehnologia aplicată în culturi plantele legumicole se împart in: legume rădăcinoase
(morcov, patrunjel, telina, ridichi);
legume bulboase (ceapa , usturoi, praz);
legume solano — fivctoase (tomate, ardei, patlagele, vinete); legume din
grupa verzei (varza, conopida, gulia);
legume cucurbitacee (castravete, dovlecel, pepene);
legume tuberculifere (cartol);
legume verdețuri (salată, spanac, cicoare);
legume pentru pastai, boabe verzi și capsule (fasole, mazăre,bame);
leguime perene (sparanghel, hrean, leuștean);
lcgume condimentare și aromatice (mărar, cimbru).

2
3