Ce vom învăţa astăzi ?

 Să descoperim importanţa alimentară a

legumelor
 Să ne formăm obiceiuri alimentare sănătoase
 Să recunoaştem specii de legume
 Să cunoaştem specii de legume mai puţin
cunoscute
 Să clasificăm legumele după organul comestibil
 Să ne familiarizăm cu lucrări din grădina de
legume
Legumele. Importanţă alimentară.
 Ştiinţa care se ocupă cu particularităţile şi tehnologia de cultură
a plantelor legumicole se numeşte legumicultură.
 Referitor la însemnătatea consumului de legume sunt sugestive
rezultatele unor sondaje făcute în Germania.Din datele
înregistrate legumele ocupă locul al treilea cu 14 % după lapte
aflat pe primul loc cu 18 %şi fructe aflate pe al doilea loc cu 17
%.Pâinea se situează doar pe al patrulea loc cu 13 %.
 Majoritatea speciilor legumicole, caracterizându-se în acelaşi
timp prin gust şi aromă plăcută, cu nuanţe specifice de la un soi
la altul, capătă o largă utilizare ca plante alimentare, atât în
consumul proaspăt cât şi în prelucrarea industrială a legumelor.
 Valoarea alimentară a legumelor este aplicată în primul rând pe
baza conţinutului lor în vitamine şi săruri minerale.
 Un sortiment variat de legume de 250-300 g ,consumate zilnic
asigură necesarul de vitamine pentru o persoană activă.
 Unele legume (ceapa, usturoiul, hreanul)conţin fitoncide,
substanţe cu proprietăţi antibiotice.
 Clasificarea legumelor.
daţi click pe grupele de legume

Legume
rădăcinoase
Legume
cucurbitaceae Bulboase

Legume
tuberculifere
Legume Vărzoase

Solano
Păstăioase fructoase
Legume
Pentru
Verificarea frunze
cunoştinţelor
 Legume rădăcinoase.
 Din această grupă fac parte : morcovul,
pătrunjelul, păstârnacul, ţelina, ridichile,sfecla
roşie,etc
 Se consumă pentru rădăcinile îngroşate, bogate
în substanţe nutritive.
 Sunt plante bienale :fac seminţe în al doilea an.
 Nu sunt pretenţioase la căldură şi apă ; se pot
semăna primăvara devreme:martie sau chiar şi
“în ferestrele iernii”-morcovul.
 Majoritatea
se cultivă prin semănat direct în câmp (excepţie
ţelina, la care se face răsad)
 Se seamănă în rânduri ,la distanţe de 20 cm
sau în benzi de câte două rânduri.
 Lucrări de îngrijire : lucrările solului
(prăşit),erbicidat, rărit la 4-5 cm la 5-6 frunze
adevărate, irigat în caz de secetă,combaterea
bolilor şi dăunătorilor.
 Recoltarea începe când rădăcinile au grosimea
în partea superioară de 1,5-2 cm la cultura
Back timpurie sau la sfârşit de septembrie la cultura
de vară.
 Legume bulboase.
 Din această grupă fac parte:ceapa comună,
usturoiul comun, prazul,ceapa de Egipt, ceapa
de iarnă,etc.
 Se cultivă pentru bulbul bogat în vitamine,
fitoncide.Sunt eficiente în prevenirea şi tratarea
unor boli ca:reumatismul,astenia, rahitismul,
bolile inflamatorii.
 Nu sunt pretenţioase la căldură ; se pot planta
toamna sau primăvara devreme.
 Înfiinţarea culturii se poate face prin mai multe
metode:semănat direct (la ceapa ceaclama),
răsad(ceapa de apă,praz),sau prin
arpagic(ceapă comună,usturoi)
 Sunt plante bienale sau trienale(ceapa prin
arpagic)
 Lucrări de îngrijire cele obişnuite ;atenţie la
pregătirea terenului înainte de semănat ! Ceapa
răsare mai greu.
 Recoltarea vara, după ce frunzele se usucă.
Back
 Legume din grupa verzei
 Din această grupă fac parte :varza albă, varza
roşie, varza creaşă, varza de Bruxelles, gulia,
conopida, brokoli, etc.
 Sunt rezistente la temperaturi scăzute şi au
cerinţe ridicate faşă de umiditate.
 Partea recolrabilă este reprezentată de formaţiuni
vegetale : muguri, frunze, tulpină îngroşată,
pediceli florali(inflorescenţe).
 Sunt plante bienale, cu excepţia conopidei, care
în condiţii de tehnologie specială este anuală.
 Se cultivă prin răsad, care se poate obţine în
sere, solarii, răsadniţe sau în câmp.
 La varză se practică cultura timpurie, cultura de
vară şi de toamnă ;la conopidă şi gulie se
practică cultura timpurie şi cultura de toamnă.
Cultura extratimpurie la varză se realizează în
adăposturi din material plastic (solarii)
 În general dau producţii mari şi au o capacitate
bună de păstrare în stare proaspătă şi
conservată.
 Dăunători mai răspândiţi :puricele verzei, fluturele
alb al verzei, moliile.
Back  Culturile de vărzoase necesită sistem de irigare.
 Legume solano-fructoase
 Din această grupă fac parte :
tomatele,ardeiul(gras,gogoşar,
kapia,lung),pătlăgelele vinete.
 Se consumă fructele care au o
deosebită valoare din punct de vedere
alimentar , dar şi economic.
 Sunt plante anuale, fac seminţe în anul
înfiinţării culturii.
 Sunt plante termofile,cu pretenţii mari
faţă de căldură,temperatura optimă
pentru creştere şi dezvoltare este de
circa 22 grade C.Au pretenţii mari şi
faţă de lumină şi apă.
 Se cultivă
în spaţii încălzite(sere),protejate(solarii)
şi
în cîmp.În câmp se practică cultura
timpurie şi cultura de vară.
 Culturile se înfiinţează prin răsad
Back repicat de cea mai bună calitate.
 Legume pentru frunze .
 Din această grupă fac parte : salata,
spanacul, loboda, ţelina pentru peţiol şi
frunze,cicoarea de grădină,etc.
 Se consumă frunzele sau peţiolii în
stare proaspătă sau sub formă de
diferite mâncăruri.
 Au un conţinut bogat de vitamine şi
săruri minerale.
 Sunt puţin pretenţioase la căldură,au o
perioadă de vegetaţie scurtă şi se
cultivă bine atât în câmp , cât şi în
spaţii protejate:sere şi solare.
 Se pretează bine ca şi culturi
asociate(alături de o cultură principală)
 Sunt primele legume ce apar
primăvara şi se consumă până toamna
târziu sau chiar în timpul iernii.
 Nu sunt pretenţioase nici la
tehnologiile de cultură, necesitând
Back costuri scăzute de producţie.
 Legume păstăioase
 Din această grupă la noi în ţară se
cultivă:mazărea de grădină,fasolea de
grădină, bobul de grădină şi bamele.
 La aceste plante, organele care se consumă
sunt:păstăile verzi(mazăre,fasole,
bob),capsulele verzi(bame),seminţele verzi
şi seminţele ajunse la maturitate.
 Au valoare nutritivă ridicată datorită
conţinutului în substanţe
proteice,zaharuri,săruri minerale şi vitamine.
 Sunt plante anuale,culturile se înfiinţează
prin semănat direct în câmp.
 Au pretenţii diferite faşă de temperatură în
funcşie de zona de origine :astfel mazărea şi
bobul au pretenţii scăzute,putându-se
semăna primăvara devreme,fasolea prezintă
pretenţii mai ridicate, semănîndu-se la mijloc
de aprilie, iar bamele sunt foarte
Back pretenţioase la căldură,cultivându-se în
regiuni sudice.
 Legume tuberculifere
 Din această grupă fac parte numai două specii
de plante legumicole:cartoful şi batatul.
 De la cartof consumăm tulpina subterană numită
tubercul, iar de la batat consumăm rădăcinile
tuberizate.
 Sunt bogate în amidon şi vitamina C.
 Legumicultura studiază numai cultura timpurie şi
extratimpurie a cartofului.
 La plantare se folosesc tuberculi încolţiţi,de
mărime mijlocie,care se sortează ,se calibrează
şi se dezinfectează înainte de plantare.
 Preîncolţirea durează circa 30 zile.
 Principalul dăunător este gândacul de
Colorado,dintre boli se pot aminti:mana, rîia
neagră a cartofilor.
 Recoltarea cartofilor timpurii are loc la înflorire şi
Back începe din luna mai şi se încheie la sfârşit de
iunie.
 Legume cucurbitaceae
 La noi în ţară se cultivă din această
grupă în general :castravetele,
pepenele galben, pepenele verde,
dovlecelul, dovlecelul
patison,dovleacul comestibil.
 Se cultivă pentru fructele lor, care se
folosesc în stare proaspătă ca salate
sau sub formă de murături.
 Sunt plante anuale,foarte
pretenţioase la căldură şi
apă.Castravetele este pretenţios şi
la temperatura solului.
 Se cultivă prin semănat direct în
câmp(la cultura de vară şi de
toamnă la castraveţi;la pepeni şi
dovleac)sau prin răsad la cultuira
timpurie şi cea protejată.
 Castravetele se cultivă pe suprafeţe
Back mari şi în sere ,asigurându-se astfel
fructe proaspete tot timpul anului.
Ştiaţi că ?  SFECLA. Terapeutul austriac Rudolf Breuss sustine ca sucul de
sfecla rosie este unul dintre cele mai puternice remedii in tratarea
cancerului si a leucemiei.
 DOVLEAC. Cel mai mare dovleac din lume cantarea 676 kg si a
fost vandut in anul 2006 de un fermier din Rhode Island statiei
Grand Central din New York care, la randul sau, l-a donat Bancii
Alimentare din New York.
 GULIA. Specia salbatica (Brassica rupestris) era recoltata in zona
Mediteranei inca din antichitate. Rasadurile de gulii nu se
musuroiesc, pentru a nu se acoperi tulpina ingrosata cu pamant.
 ARDEI IUTE. Ardeiul iute (Capsicum annuum) este una dintre cele
mai vechi plante medicinale. Este folosit pentru ameliorarea
digestiei (prin stimularea sucului gastric), astenie, combaterea
greturilor.
 LEGUMICULTURA. Frunzele de morcovi contin mai multe
minerale decat radacina (pot fi folosite, prin infuzii, pentru
imbunatatirea supelor si ciorbelor).
 VARZA. Este una dintre cele mai vechi legume cultivate -
alchimistii o considerau “materia prima a alimentelor”.
 CASTRAVETI. Doua-trei plante asigura necesarul de consum al
unei persoane.
 CARTOF. “Parintele European al cartofului” este considerat un
farmacist francez din secolul al XVIII-lea, Antoine-Augustin
Parmentier , care a promovat consumul de cartofi (despre care se
spuneau ca provoaca lepra!) organizand cine cu personalitati ale
vremii.
 CASTRAVETE. Castravetele amar este consumat zilnic de
locuitorii din zonele subtropicale. Cercetarile au demonstrat ca
substanta activa a castravetelui, denumita charantina , are actiune
puternic hipoglicemianta, adica scade nivelul excesului de zaharuri
din sange.
Salate din legume proaspete
 Salată de vinete Ingrediente:
vinete(5 bucati)
ardei gras- 2-3 bucati(rosu, verde)
rosii-3 bucati pentru copt si inca vreo cateva bucati pentru umplut
ulei-200 ml sau mai mult
sare-dupa gust
o ceapa uscata mica
Vinetele, ardeii si rosiile se coc, se curata de coji, se toaca traditional cu
lingura de lemn sau cu orice tocator din lemn. Legumele tocate se pun intr-un
castron. Se adauga sarea, apoi treptat se adauga si uleiul si se amesteca totul
foarte bine. Ceapa se trece prin razatoarea cea mai fina si se amesteca bine
cu celelalte legume.
Cu aceasta salata traditionala..se pot umple rosii, ardei..si se pot face
ornamente absolut delicioase .
 Salata de cruditati Ingrediente:

Morcovi 400 g, telina 400 g, mere 800 g, oua 2 buc, ulei 300 g, lamaie 100 g,
mustar 20 g, piper, sare

Legumele si merele se spala si se curata.

Morcovii si telina se dau pe razatoarea de parmezan, iar merele se taie julien.
Din galbenusuri, ulei, zeama de lamaie, piper si sare se prepara o maioneza
care se amesteca cu mustarul, se subtiaza cu sifon, cat este necesar.
Se amesteca legumele cu maioneza, se aranjeaza salata pe un platou si se
decoreaza dupa dorinta.