PARTICULARITÂŢILE

BIOLOGICE ALE
BURUIENILOR

Prelegerea 3
PRODUCTIVITATEA DE SEMINȚE A
BURUIENILOR
MODUL DE RĂSPÂNDIRE A FRUCTELOR
ȘI SEMINȚELOR DE BURUIENI

Anemohore zoohore
MODUL DE RĂSPÂNDIRE A FRUCTELOR
ȘI SEMINȚELOR DE BURUIENI

Hidrohore Autohore
 Hidrohore. Răspândirea
seminţelor se face prin
apă la cele mai multe
specii
 din orezării. Seminţele
acestor specii plutesc
uşor.
MODUL DE RĂSPÂNDIRE A FRUCTELOR
ȘI SEMINȚELOR DE BURUIENI

 Buruienileîşi scutură seminţele de îndată

ce au ajuns la maturitate, spre deosebire
de plantele cultivate, care prezintă o
rezistenţă mai mare la scuturare. Astfel la
gramineele sălbatice, seminţele se scutură
uşor din panicule (odosul - Avena fatua
comparativ cu ovăzul cultivat - Avena
sativa) sau din spice (orzul sălbatic -
Hordeum sp., comparativ cu orzul cultivat -
Hordeum sativum şi Hordeum distichuni).
MODUL DE RĂSPÂNDIRE A
FRUCTELOR ȘI
SEMINȚELOR DE BURUIENI

La buruienile a căror
seminţe se găsesc în
capsule, acestea se deschid
la maturitate spre deosebire
de plantele cultivate care
prezintă capsule
indehiscente (inul sălbatic,
comparativ cu inul sălbatic
sau macul roşu - Papaver
rhoeas -comparativ cu
macul cultivat - Papaver
somniferum
Salsola rutenica
Xantium strumarium
 George de Mestral
 Velcro este o companie care
produce prima comercial
comercializate de fixare material
hook-and-loop, [1] inventat în
1948 de către inginerul elvețian
electric George de Mestral. De
Mestral patentat Velcro, în 1955,
ulterior rafinarea și dezvoltarea
fabricarea acesteia în practică
până la introducerea sa
comercială la sfârșitul anilor
1950.
 Cuvântul arici este o valiză de
velur două cuvinte din limba
franceză ("catifea"), și croșetat
("cârlig") .
 PROPRIETĂȚILE BIOLOGICE A
SEMINȚELOR DE BURUIENI

 Perioada de repaus. Semințele de

buruieni proaspăt scuturate nici odată nu
răsar toate concomitent. Aceasta se
datorează aflării lor în perioadă naturală
sau forțată de repaus.
Repausul natural (fiziologic) a semințelor și
fructelor de buruieni scuturate poate fi
determinat de nefinisarea proceselor
fiziologice și biochimice în semințe (turiţa
(Gallium aparine), traista ciobanului (Capsella
PROPRIETĂȚILE BIOLOGICE A
SEMINȚELOR DE BURUIENI
PROPRIETĂȚILE BIOLOGICE A
SEMINȚELOR DE BURUIENI
 PROPRIETĂȚILE BIOLOGICE A SEMINȚELOR DE
BURUIENI Repausul natural (fiziologic) a semințelor și
fructelor de buruieni scuturate poate fi determinat de :

 de prezența unor  de prezența în țesuturile

țesuturi impermeabile
pentru apă și aer (
volbura (Convolvulus
arvensis), ridichea
sălbatică (Raphanus
raphanistrum
exterioare a unor
substanțe inhibatoare de
reținere a germinației
(muştarul sălbatic
(Sinapis arvensis),
odosul (Avena fatua),
zârna( Solanum nigrum
 PROPRIETĂȚILE BIOLOGICE A SEMINȚELOR DE
BURUIENI Repausul natural (fiziologic) a semințelor și
fructelor de buruieni scuturate poate fi determinat de :

 Convolvulus  Raphanus
 PROPRIETĂȚILE BIOLOGICE A SEMINȚELOR DE
BURUIENI

 Repausul forțat (ecologic) la fructe și semințe

de obicei este cauzat de lipsa îmbinării
favorabile a factorilor ecologici externi, care ar
contribui la germinarea lor (insuficiența de
apă, surplusul de căldură, lipsa luminii,
prezența inhibatorilor de origine vegetală
produse de alte plante etc.
 PROPRIETĂȚILE BIOLOGICE A SEMINȚELOR DE
BURUIENI

 Longevitatea_ la plantele de cultură – 4-

7 ani
 Astfel Ambrosia artemisiifolia își poate
păstra capacitatea de germinare timp de
40 ani, Convolvulus arvensis - 50,
Hibiscus trionum - 57, Melilotus albuş - 77,
Melilotus officinalis - 20, Stellaria media -
30, Medicago lupulina - 70, Chenopodium
album - 38, Capsella bursa pastoris - 35,
Portulaca oleracea - 40, Rumex crispus -
 PROPRIETĂȚILE BIOLOGICE A SEMINȚELOR DE
BURUIENI

 Heterocarpia. La unele specii de buruieni

semințele și fructele formate în aceeași
inflorescență diferă între ele după
indicatori morfologici și fiziologici. Aceasta
sporește capacitatea speciei de a se întări
în noi areale și a ocupa noi
agrofitocenoze.
Heterocarpia la spanac
Heterocarpia la spanac
Heterocarpia la odos
 Heterocarpia la odos
 În paniculul odosului la marginea crenguțelor se
formează spiculețe cu boabe de diferite tipuri după
indicatorii bilogici. În vârful spicului se formează boabe
mici de o culoare întunecată care ușor se scutură,
perioada de repaus este de 16-22 luni. Ele germinează
de la o adâncime nu mai mare de 10-12 cm și plantele
după ritmul dezvoltării se aseamănă mult cu culturile de
primăvară târzii. Boabele din partea de jos a spicului
sunt cele mai mari, de o culoare deschisă, se scutură
mai târziu și astfel infestează materialul semincer.
Perioada de repaus a boabelor este de 2-3 luni, după
care în condiții favorabile germinează uniform de la o
adâncime de 18-25 cm și se dezvoltă ca plante precoce.
În partea de mijloc a panicului se formează boabe cu
proprietăți intermediare.
 Maturizarea eşalonată a
seminţelor.
 Maturizarea seminţelor de buruieni şi a
organelor vegetative de înmulţire se
petrece în mod foarte variat, ceea ce
permite multor buruieni să se menţină în
sol şi să reziste la metodele agrotehnice
de combatere.
 Maturizarea eşalonată a
seminţelor.
 Unele buruieni, având o perioadă foarte scurtă de vegetaţie, ajung foarte
repede la maturitate, primăvara, înainte de pregătirea terenului pentru
semănat. Aceste buruieni numite şi efemere, îşi scutură seminţele la
suprafaţa solului, seminţele ajung în sol odată cu lucrările agricole şi răsar
abia în toamnă şi primăvara următoare: șopârlița - Veronica sp., flămânzica
- Draba verna etc. O altă categorie de buruieni au o perioadă de vegetaţie
mai lungă. Din această categorie fac parte buruienile care ajung la
maturitate înaintea cerealelor păioase (măzărichea - Vicia sp., papanaşii -
Trifolium arvense etc.). Seminţele acestora se scutură la suprafaţa terenului
iar încorporarea lor în sol se face o dată cu lucrările agricole. A treia
categorie o constituie buruienile care ajung la maturitate în acelaşi timp cu
plantele cultivate şi seminţele lor ajung în recolta acestora (de exemplu:
neghina -Agrostema githago, în cultura de grâu). O a patra categorie de
buruieni este reprezentată de cele care răsar primăvara târziu sau la
începutul verii. În culturile prăsitoare apar după cea de-a doua sau chiar a
treia praşilă, iar în culturile cerealelor păioase, apar în perioada coacerii
acestora şi ajung la maturitate toamna. Aşa este mohorul - Setaria sp.,
iarba bărboasă - Echinochloa crus-galli, spanacul alb - Chenopodium album
şi altele.
 Plasticitatea
 Plasticitatea buruienilor este însuşirea acestora de a
creşte şi a se dezvolta în condiţii foarte variate de mediu.
Această plasticitate a buruienilor le permite să reziste la
condiţiile cele mai nefavorabile, cu o creştere şi o
dezvoltare redusă şi să aibă o creştere şi dezvoltare
luxuriantă atunci când condiţiile devin mai favorabile.
Atunci ele produc şi asigură o rezervă mare de seminţe
în sol. O plantă de știr - Amaranthus retroflexus, pe un
sol bătătorit şi uscat creşte numai câţiva centimetri şi
face un număr mic de seminţe, într-un lan îngrăşat
aceeaşi buruiană creşte până la 70-80 cm înălţime, face
o rădăcină groasă, puternică şi fructifică abundent
producând o singură plantă până la 500 000 seminţe.
 Adaptabilitatea
 Adaptabilitatea este însuşirea buruienilor de a se adapta
la condiţiile foarte diferite de viaţă, de a rezista la factorii
negativi de creştere şi dezvoltare şi de a convieţui cu
anumite plante de cultură. Unele buruieni apar în toate
culturile, însă altele s-au adaptat să trăiască şi să se
dezvolte în anumite culturi, astfel unele îmburuienează
puternic culturile de grâu şi orz de toamnă, altele-
culturile de ovăz, secară, orez, porumb etc. Când
plantele cultivate nu au hrană şi apă suficientă, ele
stagnează în creştere şi dezvoltare. Buruienile suferă
mai puţin sau deloc. Ele sunt mai bine adaptate să
reziste la factorii negativi. Una din cele mai problematice
buruieni, pălămida - Cirsium arvense, este suficient de
rezistentă la secetă.
Înmulţirea vegetativă a buruienilor
perene
Înmulţirea vegetativă a buruienilor
perene
Cynanchum acutum
Cynanchum acutum