Laborator biotehnologic.

Linia biotehnologică
de laborator și industrială.
A ELABORAT:
A COORDONAT:
Cuprins
 Ce este biotehnologia?
Biotehnologia este o știință nouă bazată pe biologie al cărei
scop este utilizarea în tehnică a microorganismelor sau a
produselor derivate de la acestea, a culturilor
de celule vegetale și animale pentru producerea de substanțe
utile în agricultură și în industria alimentară, farmaceutică etc.
în folosul activității umane. Denumirea de biotehnologie
provine de la cuvintele grecești bios - viață, tehnikos - tehnici
și logos – studiu. Termenul de biotehnologie a fost utilizat
pentru prima dată în 1910 de către Thomas H. Morgan, având
semnificația proceselor care realizau produse din materiale
brute cu ajutorul organismelor vii.
Culturile in vitro
Culturile “in vitro” fac parte din domeniul vast al biotehnologiei, reprezentand o alternativa
biotehnologica, de la care se asteapta elucidarea unor probleme deosebit de importante, atat
pentru biologia teoretica, cat si pentru cea aplicativa.
Problemele cu caracter aplicativ, ce decurg din culturile “in vitro” sunt:
obtinerea si selectia de noi genotipuri;
stocarea, prezervarea, multiplicarea genotipurilor de certa valoare;
biosinteza de substante utile (proteine, vitamine, hormoni, alcaloizi);
devirozarea plantelor;
obtinerea de hibrizi interspecifici prin fuziune de protoplasti.
Componentele laboratorului
biotehnologic
Cultura “in vitro” se realizează pe suprafețe mici, în condiții de mediu controlate, la parametrii
fizici, nutritivi și hormonali optimi, în absența microorganismelor (bacterii, ciuperci) și virusurilor.
Practicarea culturii “in vitro” presupune existența unui spațiu amenajat și echipat în acest scop,
a unor vase din sticlă sau material plastic, a mediilor de cultură adecvate, a materialului biologic
sub formă de celule, țesuturi, organe sau plante.
Asepsia (lipsa absolută a microorganismelor și virusurilor) este o condiție sine qua non a reușitei
fiecărei culturi “in vitro”. Întrucât medile nutritive folosite cu acesta ocazie le oferă condiții
optime de dezvoltare, bacteriile și ciupercile invadeaza culturile “in vitro” într-un timp foarte
scurt dacă nu se asigură asepsia spațiilor de transfer, vaselor de cultură, mediului nutritiv,
instrumentelor și materialului biologic cultivat.
 Surse de infecție

Materialul Corpul
Aerul
vegetal uman
 Sterilizarea se poate realiza prin metode:

Fizice: Chimice:
o folosind vapori de apa sub presiune (121°C) care constau in tratamente cu compusi sterilizanti,
o aer uscat fierbinte (180°C) cum sunt hipocloritul de sodiu sau calciu, alcoolul,
o iradierea (raze ultraviolete sau gamma) clorura mercurica, diversele produse bactericide si
fungicide.
aceste metode distrug microorganismele, sau
efectuand filtrarea sub presiune, se elimina
microorganismele al caror diametru depaseste
0,22 mm;
Spațiile unui laborator
camera pentru prepararea mediilor de cultura;
camera pentru spalarea si sterilizarea sticlariei necesare prepararii mediilor si realizarii
culturilor;
camera pentru depozitarea sticlariei, substantelor chimice, mediilor nutritive;
camera pentru initierea si transferul culturilor;
camera pentru incubarea culturilor, in conditii de temperatura controlata (17-27°C) si
fotoperioada.
Vase de cultura
Vasele de cultura si sticlaria de laborator necesare unui laborator de culturi “in vitro”. Cultura “in vitro” poate fi
practicata in vase de sticla sau din material plastic de forme si marimi diferite. Vasele din sticla utilizabile atat pentru
prepararea mediilopr cat si pentru cultura sunt cele existente in laboratoarele de chimie: pahare Berzelius, baloane
Erlenmayer, piupete, cilindri gradati, baloane cotate, vase Petri etc.
Vasele de cultura din sticla nu trebuie sa elibereze cationi toxici. Din aceasta cauza, se recomanda folosirea celor
confectionate din sticla Pyrex sau borosilicat.
Desi scumpe, vasele de cultura din material plastic au inceput sa inlocuiasca vasele din sticla, deoarece prezinta
numeroase avantaje. Calitatea materialului plastic face posibila atat confectionarea unor recipiente foarte variate ca
forma si dimensiuni adaptate cerintelor, cat si sterilizarea acestoea la 121 °C. In laboratoarele comerciale se recurge si la
borcane din sticla obisnuita.
Pregatirea sticlariei ocupa un loc important in activitatea unui laborator de cultura “in vitro”. Din aceasta cauza, camera
destinata spalarii si sterilizarii trebuie echipata corespunzator, cu surse de apa deionizata, distilata, bidistilata si cu etuve.
Sticlaria uscata se sterilizeaza prin expunerea la aer uscat fierbinte (180 °C), timp de 2-3 ore, in etuve. Alte materiale, cum
sunt filtrele, apa distilata, capacele din material plastic, dopurile din bumbac sau tifon se sterilizeaza prin autoclavare (cu
vapori de apa sub presiune), timp de 15-20 minute, la 121°C si 1,5 atmosfere.
Linie biotehnologică industrială
Biotehnologia industrială (cunoscută în principal în Europa sub numele de biotehnologie albă) este
aplicarea biotehnologiei în scopuri industriale, inclusiv fermentarea industrială. Aceasta include
practica utilizării celulelor, cum ar fi microorganismele sau componentele celulelor, cum ar fi
enzimele, pentru a genera produse utile din punct de vedere industrial în sectoare precum
substanțele chimice, alimentele și furajele, detergenții, hârtia și pulpa, textilele și biocombustibilii.
În deceniile actuale, s-au înregistrat progrese semnificative în crearea de organisme modificate
genetic (OMG) care sporesc diversitatea aplicațiilor și viabilitatea economică a biotehnologiei
industriale. Prin utilizarea materiilor prime regenerabile pentru a produce o varietate de substanțe
chimice și combustibili, biotehnologia industrială avansează activ spre scăderea emisiilor de gaze cu
efect de seră și se îndepărtează de o economie bazată pe Petrochimie.
Biologia sintetică este considerată una dintre pietrele de temelie esențiale în biotehnologia
industrială datorită contribuției sale financiare și durabile la manufact
Mulțumesc pentru atenție!