Politici agricole comunitare Solutii pentru cresterea productiei de plante furajere Fertilizarea plantelor furajere

Suprafetele cele mai mari din totalul suprafetelor destinate cultivarii plantelor furajere, sunt ocupate de trifoiul rosu, pe solurile acide, si de sparceta, pe terenurile in panta ale caror soluri sunt bogate in calciu. O prima masura tehnologica pentru cresterea productiilor este fertilizarea. Lucerna semanata in cultura pura se fertilizeaza cu ingrasaminte fosfatice, din doi indoi ani, in doze de 60-70 kg|ha P2O5 pe cernoziomuri si soluri aluvionare si 80-90 kg/ha pe restul tipurilor de sol.fertilizarea lucernei cu igrasaminte azotate este eficienta cand acestea se cultiva in amestecuri cu graminee perene. Inacest caz doza de azot variaza in functie de continutul solului in humus si de ponderea de participare a gramineei in covorul vegetal. Pe solurile cu un continut de humus mai mare dacat 2,5% si proportia gramineei in amestec este mai mare de 50% ,iar doza de azot este 60-70 kg/ha, aceasta putand creste cu 20-25%, daca continutul solului inhumus este mai mic de 2,0%. Trifoiul rosu in anii II si III de vegetatie se fertilizeaza cu P60-70 N50-60, cand se cultiva trifoi in amestec cu graminee perene doza de azot creste la 90-100 kg/ha. Pe solurile acide sunt eficiente si ingrasaminte potasice care se administreaza in doze de 50-60 kg/ha. Pentru lucerna si trifoi rosu ingrasamintele se administreaza la sfarsitul iernii sau in primele zile dupa desprimavarar, iar cand doza de azot este mai mare de 80 kg/ha se administreaza jumatate pe sol inghetat si jumatate dupa recoltarea coasei a doua. Sparceta emanate in cultura pura se fertilizeaza cu ingrasaminte fosfatice, dar numai pe soluri foarte sarace infosfor mobil ( sub 4 mg/100 g de sol), cand doza eficienta este cea de40-50 kg/ha. Ingrasamintele azotate sunt valorificate efficient cand sparceta se cultiva in amestecuri cu graminee perene, cand la sfarsitul iernii se administreaza azot in doze de 40-50 kg/ha. Soiurile detin un rol important in productia plantelor furajere Cercetarea stiintifica autohtona din domeniul plantelor furajere s-a extins incepand cu anul 1970 prin doua programme care au abordat aspecte cu privire la plantele furajere cultivate inarabil si inpajistile naturale. Climatul continental excesiv din tara noastra caracterizat prinierni aspresi veri secetoase, a impus cercetari exigente deosebite care nu se intalnesc inmajoritatea tarilor din vestul Europei, ce beneficiaza de climat continental moderat, climat mediteranean si climat oceanic incare conditiile climatice sunt mult mai favorabile.

Rezultatele obtinute in domeniul geneticii si ameliorarii au fost concretizate prin crearea si inregistrarea a peste 110 soiuri de plante furajere din care 70 sunt soiuri intensive. Progresele genetice cele mai semnificative au fost obtinute la lucerna specie la care au fost create 20 de soiuri, dincare 16 sunt soiuri intensive cu caracteristici distincte, evidentiate print-o rezistenta sporita la seceta, ger si boli, care dau sporuri de productie fata de soiurile create anterior, au valoare nutritive a furajului foarte buna. Lucerna este cea mai importanta planta furajera. Suprafata cultivate cu lucerna in ultimii cinci ani a fost aproximativ 350000 ha, din cele peste 1,1 milioane ha ocupate cu specii destinate bazei furajere, ceea ce reprezinta 3,8% din suprafata arabila a Romaniei. Soiurile de lucerna pe care le cultivam trbuie sa realizeze o productie ridicata de furaj, de buna calitate, sa aiba o buna rezistenta la boli si o buna adaptabilitate la conditiile nefavorabile de mediu. Soiurile de lucerna create la iCDA Fundulea raspund diferitelor conditii de utilizare, in cultura pura sau in amestecuri cu graminee perene, sunt pretabile pentru consum instare proaspata sau conservata, sunt foarte rezistente la temperature scazute. In cultura, cele mai extinse soiuri sunt: Magnat, Topaz, Satelit, Selena, Sigma. Pentru conditiile climatice din Romania principala insusire a soiurilor autohtone este rezistenta la iernare. In lucrarile de ameliorare a lucernei a fost intensificata presiunea de selectie, indirectia imbunatatirea calitatii furajului. Calitatea furajului presupune cresterea proportiei de frunze in masa vegetala, stiut fiind faptul ca frunzele contin mai multe substante utile decat lastarii cresterea proportiei de frunze se poate realiza prin selectia de genotipri cu internoduri scurte si foliaj bogat. In mare masura, acestor obiective le raspund soiuri create inultimii ani: Dorina, Madalina, Sandra, Cosmina, Alin, Carina. Soiul Sigma inregistrat in 1995 este un soi cu o mare uniformitate fenotipica, realizeaza productii ridicate de furaj de buna calitate. Este cel mai productiv soi de lucerna si este raspandit pe cca 25% din suprafata cultivate cu soiuri romanesti. Granat si Satelit sunt soiuri intensive care produc cu 5-8% mai mult furaj decat soiul Selena. In curs de multiplicare este soiurile Dorina, Madalina, Sandra, si Cosmina. Acestea au realizat in perioada de testare 2002-2004, in medie pe trei ani la ICDA Fundulea, in conditiile tehnologiei intensive 19-19,1 t/ha substanta uscata, adica un spor de de 5,0-5,5% fata de soiurile martor Adonis si Selena. Trifoiul de Alexandria adaugat in culturile de lucerna si trifoi rosu Cercetarile effectuate la ICDA Fundulea si inreteaua ASas au evidentiat faptul ca atunci cand la semanatullucernei se adauga 4-8 kg de trifoi de Alexandria, productia creste cu 25-35% inprimul an de vegetatie si se elimina erbicidarea. Trifoiul de Alexandria este o specie anuala, alogama, cu o valoare nutritive foarte buna. Avand o crestere rapida in primavera reuseste sa acopere solul intr-o perioada scurta dupa rasarire, reducand imburuienarea si erbicidarea. In plus, se pot obtine dua recolte abundante in zonele de campie si trei recolte inzonele colinare, unde pH-ul solului este mai mare de 6,5. Raportul optim de semanat este constituit din 18-20 kg/ha trifoi de Alexandria. Acest raport de semanat nu are efecte de sres asupra dezvoltarii lucernei si trifoiului rosu in anii urmatori de vegetatie.

Noi alternative pentru borceagul de primavara O alta directie importanta in cercetarea stiintifica, incare s-a folosit trifoiul de Alexandria a fost pentru alcatuirea unor amestecuri furajere care sa substituie borceagul de primavera, care este o cultura mai putin eficienta economic. Cercetarile effectuate au evidentiat amestecul furajer constituit din trifoi de Alexandria in cantitate de 8-10 kg/ha si raigras hybrid (6-8 kg/ha9 care produce doua recolte abundente in zonele de campie si trei recolte in zonele colinare umede, unde pHul este mai mare de 6,5, in conditiile renuntarii la folosirea ingrasamintelor azotate si la folosirea erbicidelor. Acest amestec depaseste borceagul de primavera cu sporuri importante de productie cca 25%, iar calitatea furajului este superioara acestuia. In ultimii ani acest amestec furajer a fost imbunatatit semnificativ prin introducerea trifoiului rosu cu o norma redusa de samanta 8 kg/ha situatie incare productia mai creste cu inca 25-30%, iar cultura se exploateaza doi ani. O alta varianta este cea incare la amestecul furajer mentionat mai sus se adauga golomatul cu o norma de samanta de 4kg/ha. Acest amestec furajer se exploateaza trei ani . ultimele doua amestecuri se exploateaza in toti anii de vegetatie, la coasa I, in intervalul de recoltare a borceagului de primavera. Pentru reusita culturilor la care ne-am referit mai sus este important ca planta premergatoare sa elibereze terenul cel mai tarziu pana la inceputul toamnei, aratura sa se execute in conditii favorabile de umiditate, iar pe parcursul toamnei aratura sa se lucreze cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti. Patul germinativ se pregateste cu combinatorul in preziua semanatului cand solul este uscat sub nivelul de incorporare a semintei, se va face o lucrare de tavalugit. Semanatul plantelor furajere Culturile perene de plante furajere se vor semana in primele zile dupa desprimavarare. Calendaristic, inanii normali, semanatul se recomanda in intervalul 1-20 martie in zonele de campie, 10-30 martie in zonelecolinare si 25 martie-10 aprilie in zonele cu temperature medii anuale mai mici de 8C . Pentru exploatarea prin pasunat, amestecurile cele mai eficiente sunt cele alcatuite din 2,5 kg/ha trifoi alb si 20kg/ha raigras peren sau 22 kg/ha golomat. Aceste amestecuri se pot amplasa numai pe parcele care sa fie irigate. In zonele colinare, pe soluri acide, unde temperature medie anuala este mai mare de 8,0-8,5C trifoiul in cultura pura se seamana cu o norma de samanta de 20 kg/ha sau in amestecuri alcatuite din15 kg/ha trifoi rosu si 6 kg/ha raigras peren sau 8 kg/ha golomat. Pe soluri situate la altitudini inalte, unde temperature medie anuala este mai mica decat 8C amestecul cel mai productive este cel alcatuit din15 kg/ha trifoi rosu si 4,0 kg/ha timoftica. In aceasta zona, pentru pasunat se poate extinde in cultura amestecul constituit dintrifoi alb cu graminee perene mentionat anterior. Culturile se amplaseaza obligatoriu pe parcele arate in toamna anului trecut. Autori: ( Dr.doc.ing.Iuliu Moga, Dr.ing.Maria Schitea)