Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
agricola
Cultivarea tomatelor in camp si-a adus un aport financiar bun in anii trecuti, in
buzunarele fermierilor legumicultori din Romania.Soiurile si hibrizii ce pot fi folositi
pentru cultivarea in camp deschis sunt:
Soiurile standard-nu au calitatile oferite de hibrizi, atat din punct de vedere al
capacitatii de legare, al rezistentei la boli, al rezistentei la transport. Cu toate acestea,
prin ameliorari succesive, s-a reusit obtinerea de soiuri, foarte bune calitativ, ce pot
reprezenta o varianta de luat in calcul, la alegerea cultivarii tomatei in camp deschis,
samanta acestora fiind relativ ieftina.
Tomate Benfica
Tomate Tomsk F1
Tomate Troy F1
Alternativele propuse de Sakata pentru culturile de camp, sunt printre cele mai
populare varietati de tomate vandute in aceasta perioada. Tomata Troy F1 este
prezentata de producator ca fiind o rosie ce produce fructe care se vand singure. Rosia
produce fructe de 200-300 de grame, ferme, de culoare aprinsa, cu o rezistenta foarte
buna in cultura de camp.
Tomate Amapola F1
Gustoasa tomata Amapola F1 este caracterizata prin fructele frumoase, de 200
de grame, si pachetul extrem de bun al rezistentelor la boli si daunatori. Tomatele
Amapola F1 leaga foarte bine rosii in conditii de temperaturi ridicate.
In prima parte a lunii se termina semanatul plantelor din epoca a II-a: iarba de
Sudan, sorg, dovlecei, pepeni.
Lucrarea se va realiza intr-o perioada cat mai scurta, intrucat aceasta luna este
in general ploioasa si acesta ar putea prelungi prea mult semanatul.
volbur etc) se recomanda Oltisan, Icedin, Lancet, Sansac, Ring + Extravon, Lompar,
Buctril, Sanrom, Cambio, Sarden, sau Tazostomp simultan cu fertilizarea suplimentar
fazial eztraradicular cu ngrminte complexe foliare sau cu uree.
Se vor folosi cantitile de ngrminte foliare recomandate de productor sau pn la
10 kg de uree / ha dizolvat separat n ap i adugat n rezervorul ma inii de
erbicidat cnd acesta este umplut pe jumtate cu solu ia de erbicid. Sistemul de
balbotare, amestecare a soluiei, al instalaiei de erbicidare trebuie s func ioneze
permanent pentru a menine omogenitatea solu iei de erbicidat. Cantitatea de solu ie nu
trebuie s depeasc 200 250 l / ha, dar nici s nu fie mai mic de 100 l / ha spre a
asigura o probalitate suficient de mare de punere n contact a plantelor de cultur sau
buruieni cu doza optim de erbicid i a avea astfel un efect garantat al opera iunii.
La aceast lucrare trebuie respectate regulile de protec ia muncii n sensul c nu pot
participa la aceste lucrri minorii, bolnavii sau gravidele. De asemenea nu se bea nu se
mnnc i nu se fumeaz la locul unde se alimenteaz utilajele de erbicidat. Punctul
de alimentare nu trebuie s fie n apropierea surselor de ap de orice fel, a viilor sau
altor culturi sensibile la aceste produse, iar n timpul alimentrii utilajelor operatorul
trebuie s stea cu spatele n vnt spre a evita contaminarea sa cu solu iile toxice
manipulate.
Ambalajele acestor produse nu se refolosesc, ci se distrug prin ardere.
Pritul manual sau mecanic al tuturor culturilor de cmp pr itoare pentru a
elimina concurena buruienilor cu plantele de cultur pentru ap i substan e nutritive.
Semnatul culturilor de porumb ntrziate, fasole pentru boabe, dovleac etc.
dup ce a fost pregtit foarte bine patul germinativ.
Cositul i depozitarea n cele mai bune condiii mai ales a lucernierelor i a
trifoitilor. Operaiunea ncepe cnd cam 25% din plante au nflorit. Declan area
prematur sau ntrziat a acestei operaiuni provoc suferin e plantelor de cultur care
i pierd astfel din vigoare ceea ce conduce la reducerea duratei de exploatare a culturii.
n legumicultur se vor semna i planta n cmp fasolea verde, fasolea uscat,
castraveii, dovleceii, tomatele, ardeii i vinetele. Se face treptat clirea rsadurilor,
prealabil plantrii n cmp.
rapitei.