0

UNIVERSITATEA DE STIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI

TIMIOARA





MASTER: SISTEME DE PRODUCERE A FURAJELOR

1. Amestecuri intensive. Trifoiul de alexandria.
Raigrasul aristat
2. Avantajele amestecului



Coordonator: Prof. Dr. Cojocaru Luminia
Student: Pragai Andreea Carolina, SPF, anul I













TIMIOARA 2014


1

CUPRINS

1. Amestecuri intensive..3
1.1. Raigrasul aristat Lolium multiflorum.....3
1.1.1. Zonarea culturilor si a soiurilor..3
1.1.2. Pregtirea terenului............................................4
1.1.3. Fertilizarea.........................................................5
1.1.4. Lucrrile de ntreinere......................................5
1.1.5. Recoltarea i conservarea..................................6
1.2. Trifoiul de alexandria.....................................................6
1.2.1. Zonarea culturii...................................................7
1.2.2. Pregtire terenului...............................................7
1.2.3. Fertilizarea...........................................................7
1.2.4. Lucrri de ntreinere...........................................7
1.2.5. Recoltarea............................................................8

2. Avantajele amestecului..........................................................8
3. Webografie ............................................................................9


2

1.Amestecuri intensive. Trifoiul de
Alexandria. Raigrasul aristat
2.Avantajele amestecului






3

1. Amestecuri intensive
ln ara noastr s-au facut cercetri pentru a gasi un nlocuitor al borceagului de primvar
si care sa fie mult mai eficient din punct de vedere economic. Un amestec reuit este
trifoiul de Alexandria si raigrasul aristat (Lolium multiflorum) sau hibrid (Lolium
hybridum).
Amestecul 6-7 kg/ha trifoi Alexandria + 6-7 kg/ha raigras aristat + 6-7 kg/ha trifoi
rosu asigura o productie furajera foarte buna in anul II.
Amestecul 6-7 kg/ha trifoi Alexandria + 6-7 kg/ha raigras aristat + 6-7 kg/ha trifoi + 4
golomatasigura un plus de recolta in anul II si da posibilitatea sa se obtina productie
economica in anul III de vegetatie.
Aceste variante produc un furaj timpuriu, superior calitativ borceagului de primavara si
pot fi exploatate in dinamica o perioada lunga de timp.
(http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere/1392-amestec-furajer-de-
primavara.html)

1.1. Raigrasul aristat - Lolium multiflorum

Cultivarea pe suprafee din ce n ce mai mari a raigrasului aristat se datoreaz mai multor
nsuiri ale acestei plante furajere. Raigrasul aristat are un potenial mare de producie de
peste 80 t /ha. mas verde, sau 15-20 t/ha fn n cultur neirigat. Raigrasul aristat are un
grad ridicat de consumabilitate i digestibilitate i o valoare nutritiv ridicat: 1 kg
substan uscat conine 140-160 g P.D. i 180-200 g zaharuri
solubile. (http://www.recolta.eu/arhiva/tehnologia-de-cultura-a-raigrasului-aristat-lolium-
multiflorum-9513.html)

1.1.1. Zonarea culturii si a soiurilor
Cercetarile ntreprinse n ara noastr au evideniat rezistena remarcabil la ger a plntelor
tinere bine nfrite de raigras aristat. Rezistena optim la ger se evideniaz atunci cnd
de la semnat la intrarea n iarn se nsumeaz 650-900C, cnd plantele au 4-8 lstari
scuri; n aceste condiii, potenialul de rezistena la ger a raigrasului aristat este net
superior orzului de toamn. (http://afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/cultura-raigrasului-
aristat/)
Raigrasul aristat se comport bine pe toate tipurile de sol. Factorul limitativ care
condiioneaz extinderea n cultur a raigrasului arsitat este apa; fiind o cultur intensiv,
4

potenialul a speciei se evideniaz numai n situaia n care apa este asigurat pe tot
parcursul perioadei de vegetaie. (http://afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/cultura-
raigrasului-aristat/)

1.1.2 Pregtirea terenului
Artura se face pn la 5 August n zona de sud, iar adncimea de arat este de 20-22 cm.
Pregtirea patului germinativ se face cu grapa cu discuri, iar ultima trecere se face n
agregat cu tvlugul. Epoca optima pentru semnat este ntre 20-30 august n zonele
colinare i 25 august-10 septembrie n zonele de cmpie. (FIG.1)
Cantitatea de smna la ha este de 25-30 kg/ha, adncimea de semnat 2,0-2,5 cm, iar
distana ntre rnduri 12,5 cm. (http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/tehnologia-de-
cultura-a-raigrasului-aristat-(lolium-multiflorum)-9917.html) Se cultiv dup borceag,
rapi, cereale, cartofi. (http://gazonul.infoferma.ro/anunt_5154-Seminte+furaj+-
+lolium+multiflorum+-+raigras+aristat.html)



http://milkmaidmarian.files.wordpress.com/2011/09/slurrylines24hrslores.jpg
Fig.1 Amplasarea culturii de raigras aristat pe rnduri


5

1.1.3 Fertilizarea
Pentru obinerea unor producii ridicate, raigrasul consum cantiti mari de elemente
nutritive din sol. Astfel la coasa nti se face o fertilizare cu 70-80 kg azot/ha i 50-60 kg
azot/ha la celelalte coase, 50-60 kg. fosfor/ha, iar pe solurile srace se administreaz i
60-80 kg potasiu/ha. (http://www.recolta.eu/arhiva/tehnologia-de-cultura-a-raigrasului-
aristat-lolium-multiflorum-9513.html)
Gunoiul de grajd aplicat n doze de 40-60 t/ha., reduce cu 40-50% dozele de azot aplicate.
Pe solurile acide se aplic i amendamente calcaroase n doze de 4-5 t/ha carbonat de
calciu la intervale de 5-6 ani. (http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/tehnologia-de-
cultura-a-raigrasului-aristat-(lolium-multiflorum)-9917.html)

1.1.4 Lucrrile de ntreinere
Dup cerealele pioase, dar i dup premergtoarele care elibereaz terenul pn la
mijlocul verii, lucrarea de baz a solului se va face printr-o artur la 20-23 cm, realizat
cu plugul cu geometrie variabil n agregat cu grapa stelat. Este important ca artura s
se fac ct mai timpuriu, de preferin dup ploaie, care s permit o revrsare bun a
brazdei. n continuare, solul se va lucra cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli,
pentru o mrunire corespunztoare a bulgrilor, ct i pentru combaterea buruienilor.
Ultima lucrare cu grapa cu discuri se va face n agregat cu tvlugul inelar, n preziua
semnatului. (http://afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/cultura-raigrasului-aristat/).
Cnd cultura este mburuient cu rapi slbatic (Sinapis arvensis) se aplic un tratament
cu SDMA n doz de 1,5l/ha, n faza de 2-3 frai, pet imp senin cnd temperature aerului
este mai mare de 15gradeC. Primvara, dac n cultur apar i alte specii de buruieni,
combaterea chimic se face dup pornirea n vegetaie a buruienilor dominante, cnd
temperatura depete1-12gradeC i in zilele senine.
(http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/tehnologia-de-cultura-a-raigrasului-aristat-
(lolium-multiflorum)-9917.html)



6

1.1.5. Recoltarea i conservarea
La aceast plant furajer, ntrzierea recoltrii duce la o scdere pronunat a calitii
furajului n comparaie cu lucerna. Astfel, o ntrziere de o sptmn a recoltrii, de la
faza de burduf la cea de nflorire deplin, duce la o scdere de aproape 40% a
coninutului de protein brut, de fosfor sau de poatsiu i o cretere a continutului de
celuloz. (http://www.referatul.ro/referate/cum-stabiliti-momentul-optim-de-recoltare-a-
plantelor-furajere-cultivate.html)
Celelalte cosiri se realizeaz la interval de 28-30 de zile n zonele de cmpie i de 30-35
de zile n zonele colinare, n intervalul cuprins ntre nceputul i mijlocul fazei de
nspicare. (http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/tehnologia-de-cultura-a-
raigrasului-aristat-(lolium-multiflorum)-9917.html)
Cnd exploatarea raigrasului aristat se frace prin punat , recoltarea primului ciclu
ncepe cnd apexul se afl la 2-3 cm de nivelul solului (8-10t/ha mas verde), mergmdu-
se pn n faza de apex la 50-55 cm de nivelul solului. Ciclurile urmtoare de punat se
fac la interval de 20-22 zile. (http://afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/cultura-raigrasului-
aristat/)
Metoda cea mai bun de nsilozare este sub form de semisiloz, care se realizeaz n
urmtoarele etape:cosirea i lsarea n brazde a materialului vegetal, timp de 2-3 zile,
pn cnd coninutul n substan uscat depete 30-32%. Apoi se toac ct mai mrunt
masa ofilit, se transport la locul de nsilozare, se taseaz succesiv, n straturi, pentru
creerea condiiilor de anaerobioz care favorizeaz fermentaia
lactic. (http://www.recolta.eu/arhiva/tehnologia-de-cultura-a-raigrasului-aristat-lolium-
multiflorum-9513.html)


1.2. Trifoiul de Alexandria
1.2.1.Zonarea culturii
Trifoiul de Alexandria se comporta bine pe soluri permeabile, bogate in elemente
nutritive, bine aprovizionate cu apa, in zone ecologice in care in sezonul estival zilele
sunt lungi, insorite si calde, care stimuleaza infloritul, polenizarea florilor si formarea
seminei. Conditii mediu favorabile se intalnesc si pe cernoziomuri si soluri aluvionare
din centrul Moldovei si centrul Transilvaniei, unde precipitatiile anuale sunt de 550 650
7

mm, iar temperatura anuala este de cel putin 10,0C.
(http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/TRIFOIUL-DE-ALEXANDRIA-Soiuri-84954.php)

1.2.2. Pregtirea terenului

Densitatea optim de semnat este cea de 10-12 kg/ha, cand semnatul se face in rnduri
la 25 cm (tabelele 44 si 45). Se pot obtine producii economice si cu norme mici de
smna (5-6 kg/ha) cand semnatul se face in rnduri la 50 cm; in aceast varianta
tehnologic, in centrul si nordul Moldovei, producia a fost apropiat de 500 kg/ha, iar in
sudul tarii 998 kg/ha. Aceast modalitate tehnologic este indicat pe parcele cu un
potenial de imburuienare relativ ridicat, cand buruienile se combat si prin praile
mecanice. Adancimea optim de incorporare a seminei in sol este la 2,5-3,0 cm.
(http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/TRIFOIUL-DE-ALEXANDRIA-Soiuri-
84954.php).

1.2.3. Fertilizarea
Fertilizarea de baz cu azot se recomand a fi fcut cu1/2 din doza sub form amidic
(uree) sau sub form amoniacal (complexe) iar restul se aplic cu ocazia lucrrilor de
ntreinere.
Fosforul se aplic sub form de complexe bogate in fosfor de tipul 22-33-0, 23-23-0, 13-
32-0, 9-24-24 sub artur sau la pregtitul trenului prin ncorporare cu discul.
(http://laboratorvirtual.forumcreativ.ro/t76-cultura-de-lucerna)

1.2.4. Lucrrile de ntreinere
Masurile mentionate cu privire la lucrarile solului pentru lucerna raman valabile si pentru
trifoiul de Alexandria. Este esential ca dupa eliberarea terenului de resturi vegetale
aratura sa se execute in 2-3 zile, cu plugul in agregat cu grapa stelata, la adancimea de
20-22 cm.
Pregatirea patului germinativ se face pe parcursul toamnei, dupa caderea unor
precipitatii ce umecteaza cel putin stratul arabil; se executa doua lucrari cu grapa cu
discuri in agregat cu grapa cu colti, la intervale de 25-30 de zile.
La desprimavarare, finisarea patului germinativ se face cu combinatorul prevazut in spate
cu tavalugi, sau cu agregatul de grape cu colti reglabili, la care se ataseaza in spate o bara
metalica, care executa o nivelare a solului si o usoara tasare a stratului de la
8

suprafata.(http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/TRIFOIUL-DE-
ALEXANDRIA-Soiuri-84954.php)
1.2.5. Recoltarea
Recoltarea se face ntre nceputul i mijlocul fazei de nflorire a plantelor cnd producia
este maxim. n urmtorii ani coasa se realizeaz la mbobocire, iar coasele 2 i 3 cnd
30% din plante au nflorit. (http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/TRIFOIUL-
DE-ALEXANDRIA-Soiuri-84954.php)


2. Avantajele amestecului

Trifoiul de alexandria este o leguminoas anul care d mai multe coase pe an si se
potrivete cu ritmul de cretere al gramineelor mai sus menionate.
Amestecul de smn pentru semnat va fi de 8-10 kg/ha samanta de trifoi Alexandria si
6-8 kg/ha samanta de raigras aristat sau hibrid.

Fa de borceagul de primavara productiile sunt mai mari. In zona de campie se asigura
doua coase iar in zona colinara umeda se asigura si trei coase. Productia de fan ajunge la
9 -11 tone/ha. (http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere/1392-amestec-
furajer-de-primavara.html)
ntr-o mixtur cu iarb, trifoiul aduce beneficii ca:
- Palatabilitatea mai mare la punat
- O distribuire mai uniform a produciei anuale pe pajite
- Consum mai mare de iarb att prin punat, ct i din siloz
- Mai multe proteine n aportul de hran al animalelor
- Fixeaz azotul n sol reduce din cheltuieli
(http://www.everde.com/files/brosuri/6.1.%20Mai%20mult%20lapte%20din%20iarba
.pdf)




9



WEBOGRAFIE

1. http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere/1392-amestec-furajer-
de-primavara.html;
2. http://www.recolta.eu/arhiva/tehnologia-de-cultura-a-raigrasului-
aristat-lolium-multiflorum-9513.htm ;
3. http://afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/cultura-raigrasului-aristat/;
4. http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/tehnologia-de-cultura-a-raigrasului-
aristat-(lolium-multiflorum)-9917.html ;
5. http://gazonul.infoferma.ro/anunt_5154-Seminte+furaj+-+lolium+multiflorum+-
+raigras+aristat.html;
6. http://www.referatul.ro/referate/cum-stabiliti-momentul-optim-de-recoltare-a-
plantelor-furajere-cultivate.html;
7. http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/TRIFOIUL-DE-ALEXANDRIA-
Soiuri-84954.php)
8. http://laboratorvirtual.forumcreativ.ro/t76-cultura-de-lucerna;
9. http://www.everde.com/files/brosuri/6.1.%20Mai%20mult%20lapte%20din%20ia
rba.pdf;
10. http://milkmaidmarian.files.wordpress.com/2011/09/slurrylines24hrslores.jpg.