A.Graul de toamna- triticum aesrivan L.

1.PLANTELE PREMERGATOARE

a.Foarte bune: leguminoasele anuale si perene, inul de ulei si fibre, rapita, cartofii de vara.

b.Bune: floarea – soarelui, hibrizii timpurii de porumb si alte culturi care elibereaza terenul pana la
jumatatea lunii septembrie.

c.Medii: cereale paioase anul 1, porumbul, sfecla de zahar, cartofii de toamna si alte culturi care
elibereaza terenul mai tarziu.

d.Contraindicatii pentru semanatul pe suprafete, unde:

-s-a manifestat atac de boli transmisibile prin sol( malura, taciune);

LUCRARILE SOLULUI

a.Aratura efectuata cu pluguri echipate cu scormonitori se va incheia cu cel putin 15 zile inainte de
semanat, pentru asezarea si buna pregatire a patului germinativ.

Epoca:

-vara: in sud, pana la 3.VIII; in nord, pana la 20.VIII;

-toamna in sud, pana in 25IX; in nord, pana la 15.IX;

Adancimea:

-vara: pe soluri mijlocii si grele, 20-25 cm; pe soluri usoare, 20-22 cm;

-toamna: pe soluri mijlocii si grele 20-22 cm sau discuit 15 cml pe soluri usorare, 18-20 cm sau
discuit 15 cm.

b.Pregatirea patului germinativ.

Momentul executatii: imediat inaintea semanatului.

Adancimea de lucru: la adancimea de semanat, plus 1 – 2 cm.

STABILIREA DENSITATII PLANTELOR

a.Numarul de boabe germinabile la metru patrat 450-550.

b.N umarul de boabe germinabile la metru linear si distanta intre boabe pe rand, in functie de
distanta intre randuri, sunt precizate in tabel

Distanta intre randuri cm Numarul de boabe germinabile Distanta intre boabe pe rand cm
la metr linear

12,54 30 – 42 3,3 – 2,4

 c.Valoarea culturala a semintei:

-puritate:minimum 98%;

-germinatia:minimum 90%.

d.Greutatea a 1000 boabe(MMD):

-la soiurile cu bobul mic si mijlociu( Fundulea 133, Moldova 83, Ardeal, Boema, Delabrad):33-
42g;

-la soiurile cu bobul mare (Faur, glosa, gruia, Dropia, Flamuira 85): 36-50g.

e.Cantitatea de samanta la hectar(C).

Metoda de calcul

Nr . de boabe germ . ❑ . a 1000 de boabe

C(kg/ha)= m2 XGr
Puritatea ( % ) XGerminatia (%)
Cantitatea:150 – 250Kg/Ha

f. Soiurile cultivate:Alex, Andelka, Andino,Apullum,Crisana,Dropia,Drumbava etc.

SEMANATUL

a.Epoca:

-in zona de sud:1 – 1-.X;

-in zona colinara si de nord:20.IX – 30.IX.

b.Adancimea 4-6 cm, in functie de textura solului, aprovizionarea cu apa si lungimea

coleoptitului, tipica soiului

c.Distanta intre randuri: 12,5 cm.

INTRETINEREA CULTURILOR

a.Asigurarea necesarului de elemente nutritive:

Doza optima de ingrasaminte chimice(kh/ha s.a.)

Fertilitatea naturala a N P2O5 K2O

solului
Slaba 120 – 140 100 - 120 80 - 100
Mijlocie 100 – 120 80 - 120 60 - 80
Buna 80-1-- 60 - 80 -

b.Combaterea integrata a buruienilor.

 Se face prin respectarea rotației culturilor în cadrul asolamentelor stabilite, a adâncimii şi a
epocii de executare a arăturilor şi prin întreținerea
ogoarelor curate de buruieni.
Acolo unde situația o impune, se va executa erbicidarea, respectându-se dozele şi momentul optim
de aplicare.
Buruienile care invadează, de regulă, culturile de grâu aparțin grupei dicotiledonate, iar dintre
acestea îndeosebi cele care germinează toamna şi pot ierna. Dar, în culturile care în primăvară sunt mai
slab dezvoltate sau au o densitate redusă, se dezvoltă şi numeroase buruieni dicotiledonate care
germinează primăvara.
Iată câteva cazuri de aplicare a erbicidelor.
-Pentru culturile de grâu infestate cu specii de buruieni sensibile la 2,4-D sau MCPA, din genurile
Sinapis, Raphanus, Sonchus, Cirsium ş.a., se pot aplica următorul ierbicid: SDMA SUPER = 1,0 l/ha; DMA -
6 = 0,8 l/ha şi Esteron 60 = 0,8 l/ha. Aplicarea se face primăvara când buruienile sunt în faza de rozetă,
plantele de grâu în faza de înfrățire, iar temperatura aerului să fie peste 15°C.

La culturile infestate cu specii de buruieni rezistente la 2,4-D, ca cele din genurile Anthemis,
Bidens, Convolvulus, Galium, Galeopsis, Matricaria, Polygonum, Stellaria, Vicia ş.a., se pot folosi: Logran
75 WG = 10 g/ha, Icedin forte = 21/ha; Icedin super = 1 l/ha; Oltisan M = 11; Glean = 15- 30 g/ha; Arcan =
30-40 g/ha, Granstar = 20-25 g/ha, Lontrel 418 C = 4-5 1/ha, Logran D =1,5 kg/ha, Logran 75 WG + SDMA
- 2,4 D= 10g + 1,5 l/ha, Oltidin Super. 1,0 l/ha s.a. În cazul erbicidului Glean, care are o persistență
îndelungată în sol, după grâu trebuie să nu urmeze în rotație plante sensibile la acest erbicid (sfeclă de
zahăr sau furajeră, floarea-soarelui ş.a.).Aplicarea se face când buruienile sunt în faza de rozetă, plantele
de cultură de la faza de înfrăţire şi până la începutul formării primului internod, iar temperatura aerului
începând cu 10- 12°C cu tendință de creştere. Erbicidul Glean se poate aplica şi preemergent (pre sau
post semănat).
Culturile cu un grad mare de infestare cu Galium aparine şi Galeopsis terahit, care au răsărit din
toamnă, se pot trata cu una din următoarele combinații de erbicide: Cerlit + Icedin forte = 0,8 + 2 l/ha
sau Cerlit + Icedin super = 0,8 +1 l/ha sau + Icedin super = 30 - 40 g + 1 l/ha. Tratamentul se poate face
primăvara când plantele de grâu sunt în faza de înfrățire și până la începutul formării primului internod.
- Buruienile Avena fatua şi Apera spica-venti se pot combate cu unul din erbicidele: Isoflo 500 SC =
3-5 l/ha; Grasp = 2-2,5 V/ha, Tolurex 50 SC = 2-3 l/ha, Isoron 500 SC = 3 - 5 l/ha, ş.a. Pentru a combate şi
buruienile dicotiledonate, erbicidele de mai sus se pot aplica în amestec cu Icedin super 1 l/ha.
Tratamentul se face primăvara când plantele de grâu sunt în faza de infratire si pana la formarea
primului internod, iar odosul si iarba vantului in faza de 3 – 4 frunze si pana la inceputul infratirii.

c.Combaterea integrata a b olilor si daunatorilor.

In vederea reducerii atacului patogenilor si daunatorilor din culturile de grau se impune

aplicarea unui sistem de combatere integrata, in cadrul careia alaturi de diferite masuri agrotehnice,
importanta prezinta tratamentele chimice efectuate la samanta, cat si in perioada de vegetatie.

Amplasarea culturilor de grau influenteaza puternic nivelul atacului patogenilor transmisibili prin
samanta( malura comuna, taciunele, fuzarioaza) si al daunatorilor (gandacul ghebos, viermele rosu al
paiului si viermele sarma).In aceasta directe este necesara evitarea amplasarii graului dupa
premergatoare paioase care au prezentat un grad ridicat de infectii si infestari cu acesti patogeni si
daunatori.Asolamentul, in care graul urmeaza dupa leguminoase este o modalitate foarte eficae de
prevenire a atacului multor boli si daunatori (in special a viermelui rosu al paiului).

In vederea reducerii riscului aparietiei bolilor foliare si a atacurilor determinate de afide si mustele
cerealelor, inca din toamna, se recomanda incadrarea semanatului in perioada optima, evitandu-se
semanatul timpuri

PARAGRAF: VEZI CARTE

EVALUAREA PRODUCTIEI

La nivelul potentialului biologic al soiurilor, in conditii optime de tehnologie, elementele de

evaluare a productiei sunt urmatoarele:

a.Numarul de boabe intr-un gram:

-la soiurile cu bob mic si mijlociu(Flamura 85, gasparom, Crisana,Putna,Azimut):24-37boabe;

la soiurile cu bob mare(Padureni, Esential, Ariesan, Turda 2000, Lovrin 34): 20-29 boabe

b.Numarul mediu de boabe intr-un spic:

-la soiurile cu spic mare ( Apache, turda 2000, Gruia, Lovrin 34):25-30 boabe;

-la soiurile cu spic mic si mihlociu(Fundulea 85, Putna, Iasi 2 , Crisana, Trivale):16-25.

c.Greutatea unui spic:1,0-1,7g

d.Greutatea boabelor din spic: 08,1,3g

e.Numarul de boabe germinabile insamnatate:500-700.

f.Numarul de plante rasarite:450-650.

g.Numarul mediu de frati fertili pe planta:

-soiuri cu infratire puternica(Ariesan,Miranda):1,4-1,7;

-soiuri cu infratire medie( Dropia, Glosa, Fundulea 85)L1,2-1,5;

-soiuri cu infratire redusa(Trivale,Lovrin 34): 1-1,4.

h.Numarul de spice la metru patrat:

-soiuri cu infratire puternica:800-850;

-soiuri cu infratire redusa: 700-800.

P ( hakg )= Nr . mediu de spice /m2 XNr100. mediuDeBoabeInSpicXMMB

RECOLTAREA

Se face mecanizat, fara pierderi, in conditii optime, in maximum 6-8 zile bune de lucru.

Pe loturile semincere, recoltarea se face in faza de coacere deplina cand umiditatea boabelor
scade la 14%.recoltarea mai timnpurie poate atrage dupa sine inchingerea semintelor in timpul pastrarii,
si deci pierderea capacitatii germinative.

Folosirea combine in recoltarea graului cere indeplinirea urmatoarelor conditii: lanul sa fie in
faza de coacere deplina; cultura sa fie cat mai putin imburuienata; plantele sa nu ife cazute; terenul sa
fie plan, neaccidentat; vremea sa fie calda si insorita; recoltatul sa se termine in timp cat mai scurt.

Tinand cont de faptul ca umiditatea boabelor si paielor variaza in cursul unei zile, este necesara
reglarea corespunzatoare a combinei pe tot parcursul zilei.

Paiele de grau se baloteaza cu masini speciale de presat.Aceasta operatie trebuie realizata in cel
mai scurt timp dupa recoltare, pentru eliberarea terenului in vederea efectuarii araturilor de vara.

PRODUCEREA DE SAMANTA

Tehnologia producerii de samanta la grau este asemanatoare cu cea de la cultura pentru

consum, cu urmatoarele particularitati:

1)Izolarea. Pentru ecitarea impurificarilor biologice sau a amestecurilor mecanice este

obligatorie asigurarea unor spatii de izolare.Loturile semincere se izoleaza la minimum 4 m intre
categoriile biologice ale aceluiasi soi sau intre diferite soiuri de grau comun, cat si intre acestea si alte
specii de cereale paioase, cu exceptia graului durum, fata de care distanta de izolare trebuie sa ife de
minimum 100m,

2)Rotatia. In vederea evitarii impurificarilor, a raspandirii bolilor si daunatorilor specifici grau

pentru samanta trebuie sa nu revina dupa el insusi sau dupa alte cereale paioase la un interval mai scurt
de 2 ani

3)Semanatul. Pentru evitarea distrugerii plantelor prin trecerile repetate cu mijloacele mecanice
in cursul perioadei de vegetatie in cursul perioadei de vegetatie se recomanda ca semanatul pentru
samanta de Prebaza 1, Prebaza 2 si Baza sa se efectueze in benzi late de cca 2 m cu intervale de cca 30-
35 cm.loturile pentru producerea semintelor Certificata 1 si Certificata 2 trebuie semnate in asa fel incat
sa se realizez culuare pe urmele pneurilor tractorului in functie de latimea de lucru a agregatului folosit.

4)Purificarea biologica.Lucrarea consta in eliminarea din lotul semincer, cultivat cu un anumit

soi, a plantelor din alte soiuri, precum si a altor plante din specii de cereale paioase si se face in doua
faze: prima imediat dupa inspicare, iar cea de a doua la intrarea lanului in faza de coacere in
parga.Puritatea varietala se determina de catre inspectorul aprobator iar dupa aceasta semintele
obtinute trebuie sa aiba puritatea de minimum 99,9% la samanta certificata 2.

5)Recoltarea.Pentru asiguarea puritatii semintelor de grau trebuie respectate urmatoarele

masuri:
 -reglarea corespunzatoare a combinelor;

-modul de recoltare consta in inceperea cu categoria biologica inferioara spre categoria

biologica superioara adica la samanta Certificata 2 spre samanta Certificata 1, Baza, Prebaza 2 si Prebaza
1;

-mijloacele de transport trebuie sa pregatite corespunzator, etansate, curatite mai ales cand se
trece de la un soi la altul sau de la o specie la alta.

6)Uscarea, conditionarea si pastrarea semintelor. Calitatea semintelor este determinata in mare

masura de modul in care se realizeaza:

-uscarea se poate face in instalatii speciale, prin folosirea aerului cald sau a aeratiei naturale,
prin lopatare.

-conditionarea se realizeaza in instalatii si selectoare de catre agentii economici autorizati, care

detin personal competent si o baza materiala corespunzatoare.Dupa conditionare, samanta de Prebaza
si baza trebuie sa aiba puritatea de minim 99%.Germinatia la toate categoriile biologice trebuie sa ife de
minimum 85%.

-pastrarea semintelor se face in saci etichetati care se stivuiesc in louri cu o greutate de maxim
25 tone in asa fel incat fiecare lot sa fie omogen si indentificabil.

Pastrarea semintelor pana la valorificare trebuie efectuata in spatii corespunzatoare, curate,

uscate, dezinfectate si deratizate.