LUCERNA

Sistematica Lucerna aparine familiei Fabaceae, genul Medicago i include 36 de specii anuale i perene, dintre care 4 sunt mai rspandite: 1. Lucerna comun, albastr Medicago sativa. 2. Lucerna-galben Medicago falcata. 3. Lucerna Hmelevidnaia Medicago lupylina. Mai rspandite sunt formele hibride, obinute prin incruciarea speciei de lucern-albastr cu lucerna-galben. Sistemul radicular este puternic dezvoltat, ptrunde adanc in sol (2-3..10 m). Rdcina lucernei este pivotant, cu numeroase ramificaii secundare, pe care se formeaz nodoziti cu bacterii. Din colet pornesc numeroase tulpini ramificate, care formeaz tufe. In primul an de vegetaie lucerna formeaz 3 tulpini, in anul doi 15-17, in anul trei peste 20 de tulpini pe o plant. In primul an, gradul de infrunzire constituie 50% din masa supraterestr, in anul doi i trei 40%. Frunzele sunt compuse din 3 foliole oval-alungite, in jumtatea superioar zimate. Inflorescena este un racem alungit (pan la 8 cm), format din flori de culoare violet. Fructul este o pstaie rsucit de cateva ori in spiral, care conine 3-4 semine de culoare galben sau galben-verzuie. Seminele au form de rinichi, sunt lungi de 2 mm i late de 1 mm. Greutatea medie a 1 000 de boabe este de 2,5 g. Particularitile biologice Cultura lucernei d rezultate bune pe soluri brun-rocate de pdure, pe cernoziomuri degradate i pe aluviuni bogate in calciu i nu accept solurile prea grele sau prea uoare, solurile pietroase sau acide. Temperatura minim pentru germinarea seminelor de lucern este cuprins intre 1 i 4C. La temperaturi de 15C, lucerna rsare la 3-4 zile. Plantele tinere, abia rsrite, nu suport temperature mai mici de -4C, dar cele mature rezist i la geruri de 25C, fr a fi acoperite cu zpad. Sub zpad, lucerna rezist i la temperaturi de -40C. Regenerarea de primvar incepe la temperaturi de 7-9C. De la regenerarea de primvar pan la inflorire este necesar suma de temperaturi pozitive de circa 800C. Lucerna este o plant mezofit tipic, cu cerine medii fa de umiditate. La incolire, seminele absorb aproximativ atata ap, cat cantresc ele insei. Lucerna este o plant de zi lung i este expus pericolului de a fi umbrit de culturile protectoare, care blocheaz creterea i inrdcinarea plantulelor rsrite. Dup ce sunt recoltate culturile protectoare, plantulele lucernei slbesc i pier, dac temperatura diurn e prea ridicat. Lucerna manifest pretenii fa de fosforul din sol, deoarece asimileaz slab compuii greu solubili. Lucerna este o plant de primvar. In primul an de vegetaie, poate asigura i road de semine. Din semine crete o singur tulpin, tulpinile noi apar din mugurii care se amplaseaz pe colet. Fiecare tulpin vegeteaz un an, iar pentru mas verde cateva sptmani. Importana In zonele de step i silvostep, lucerna este considerat una dintre culturile primordiale utilizate la consolidarea bazei furajere i principala surs de producer a proteinei vegetale. Lucerna contribuie la ameliorarea mediului ecologic al agrolandaftului, la acumularea azotului biologic in sol, la imbuntirea insuirilor fizice i chimice ale solului, la formarea i restabilirea structurii acestuia.

Fiind crescut pe acelai loc 3 ani la rand, lucerna las in stratul arabil al solului 35-50 t de mas radicular i 150-200 kg de azot, ceea ce echivaleaz cu 30-40 t de gunoi de grajd la hectar. Ptrunzand la mari adancimi, rdcinile de lucern absorb i las in straturile superficiale ale solului elemente nutritive preioase precum calciul, magneziul etc., ameliorand considerabil parametrii fizici i chimici ai solului. Dup un ciclu de cultur al lucernei, solul devine mai structurat, este mai bogat in substane organice i minerale. Aceast cultur furajer poate da 7 recolte pe an, cu o producie total de peste 70-80 t de mas verde sau 6-8 t de fan la hectar. Frunzele conin de dou ori mai multe substane proteice i mai muli hidrai de carbon solubili i de 4 ori mai puin celuloz decat tulpinile. Fanul bine pregtit depete prin valoarea sa nutritiv boabele de ovz i alte cereale. Global, suprafeele plantate cu lucern ocup peste 25 mil. ha. Tehnologia de cultivare Amplasarea culturii. Cele mai potrivite premergtoare pentru lucern sunt pioasele de toamn i timpurii de primvar, porumbul pentru siloz i porumbul pentru boabe (cand resturile vegetale se incorporeaz reuit in sol), sfecla-de-zahr i sfecla furajer, cartoful, culturile legumicole. Pe terenuri irigate i in anii cu toamne ploioase, in zonele sudice, lucerna poate fi amplasat i in miritea orzului de toamn i de primvar, dup ce sunt recoltate culturile anuale pentru mas verde, pe terenurile de pe care s-a recoltat cartoful timpuriu etc. In asolamente, lucerna nu trebuie cultivat pe acelai camp decat dup un interval de 5-6 ani. Trebuie evitate campurile imburuienate cu pir, obsig, plmid, alte buruieni perene periculoase. Lucrarea solului se efectueaz in funcie de premrgtoare, asigurarea cu umiditate i gradul de imburuienare. Fertilizarea. Pentru o recolt de 10 t de fan, ea export din sol peste 260 kg de azot, 66 kg de fosfor, 150 kg de potasiu i 290 kg de calciu. Prin intermediul bacteriilor de nodoziti de pe rdcinile ei, lucerna asimileaz azotul din aer i, in acest mod, ii satisface necesarul de azot. Dar pentru a i-l putea acoperi complet, se recomand ca, inainte de semnat i dup fiecare coas, s se aplice suplimentar 30-35 kg de azot la fiecare hectar. Doza de fosfor i potasiu trebuie s constituie cate 90-120 kg/ha. Ingrmintele cu fosfor i potasiu sunt mai eficiente atunci cand se administreaz integral, pentru tot ciclul de folosire, in timpul arturii de baz. Lucerna folosete cantiti mari de potasiu. Seminele i semnatul Pentru a se preveni atacul bolilor i duntorilor, cu 1,5-2 luni inainte de semnat, seminele de lucern trebuie tratate cu TMTD, VSC 4,0 kg/t, Cosmos 250 FS 5 l/t i microelemente. Lucerna poate fi semnat atat primvara cat i vara tarziu. Epoca de semnat este influenat de gradul de imburuienare a solului, de asigurarea cu ap, de calitatea pregtirii solului. Semnatul de primvar asigur rsrirea la timp i uniform a plantelor, i recolta e mai mare, in comparaie cu cea semnat vara. Pe masivele pe care solul nu a fost suficient de bine pregtit primvara ori care este imburuienat, semnatul trebuie realizat mai tarzu. Semnatul de var trebuie realizat pe sectoare irigate, pe miritile de dup coase sau pe miritea culturilor pioase, dup recoltarea culturilor pentru nutre i a celor cerealiere, termenul limit pentru semnat lucerna fiind sfaritul lunii augustinceputul lunii septembrie. Lucerna pentru nutre se seamn in cultur pur sau impreun cu o cultur protectoare. In calitate de plant protectoare, trebuie folosit orzul de primvar pentru boabe ori ovzul pentru nutre verde, iar pe masivele mai imburuienate, porumbul pentru nutre recoltat pan la 7 august.

La semnat in cultur ascuns, norma de semnat a culturii protectoare se reduce cu 30-50%, iar a lucernei se mrete cu 15-20%. Semnatul lucernei se realizeaz atunci cand temperature solului,in stratul 0-5 cm, atinge 7-8C. La semnatul prea timpuriu, unele semine ii pierd facultatea germinativ, putrezesc, sunt vtmate de duntori: terenul este puternic imburuienat inc la apariia plantulelor de lucern. Adancimea de semnat este cuprins intre 1,5-2 cm. Norma de semnat a lucernei pentru nutre, in randuri dese, constituie 2025 kg/ha. Terenul se tvlugete, inainte i dup semnat. ngrijirea semnturilor Crusta de la suprafaa solului se distruge cu grapa rotativ sau cu tvlugul din inele cu pinteni, in orele de diminea. Dac plantele rsrite sunt atacate de grgrie, plantaia trebuie tratat cu insecticide. Pentru a combate buruienile dicotiledonate din culturile de lucern din primul an de via, se aplic procedee agrotehnice, iar in perioada de dup rsrire. Din culturile de lucern fr plant protectoare, buruienile pot fi inlturate i prin cosirea varfurilor, cand plantele ajung la o talie de 30-35cm. Prin acest procedeu, se distruge un mare numr de buruieni anuale, fr ca semnturile de lucern s fie afectate in mod substanial. Primvara devreme, inainte ca plantele s intre in vegetaie, sectoarele de lucern din al doilea an i din anii ulteriori trebuie lucrate cu grape grele perpendicular semnturii. Primvara i dup fiecare coas trebuie inlturate resturile vegetale de pe pajiti, dup grparea terenului. Recoltarea se realizeaz la o inlime de 6-7 cm, iar masa vegetal poate fi evacuat de pe camp nu mai tarziu de 3 zile de la cosire. Masa vegetal de lucern poate fi folosit i in stare proaspt ca hran pentru animale, dar i la pregtirea fanului. Particularitile de cultivare a lucernei pentru nutre in condiii de irigare. In condiii de asigurare normal cu ap, semnturile de lucern din primul an de via consum 4 000-4 500 m3/ha, iar cele din al doilea i al treilea an 5000-6000 m3/ha. In anii cu condiii de umiditate medie, semnturile neirigate de lucern realizeaz 2-3 coase. Irigarea lucernierelor asigur si pan la 4-5 coase. In condiii de irigare, cantitatea de ingrminte trebuie majorat cu 20-30%. In perioada de timp intre semnat i prima coas trebuie efectuat doar o singur udare, cand umiditatea solului constituie 65-70% din CCA, norma de udare constituie 400-500 m3/ha. Celelalte irigri (in caz de lips de precipitaii atmosferice) trebuie realizate la 12-15 zile, cand umiditatea din sol ajunge la 75-80% din CCA, norma de udare constituind 600-700 m3/ha. Irigarea trebuie intrerupt cu 6-8 zile inainte de cosit. In condiii medii de umiditate, semnturile de lucern din primul an de via trebuie irigate de 3-4 ori, norma de irigare constituind 1200-2600 m3/ha. Irigarea lucerniei anului doi i trei de via trebuie realizat la umiditatea de 75-80% din CCA; norma de udare constituind 600-700 m3/ha. In anii cu condiii de umiditate medie, trebuie administrate 4-5 irigri in zona de nord i 5-6 irigri in cea de sud. Principalul mod de irigare este prin aspersiune. Irigarea provoac o tasare puternic a solului, de aceea primvara devreme terenul trebuie discuit de-a curmeziul semnaturii, unghiul minim de instalare a discurilor constituind 14-15. Completarea lucernierelor rrite. Covorul vegetal al lucernei din anul patru (uneori i al celor din anul trei) se rrete puternic. Plantaiile pot fi restabilite prin semnatul de completare, cu cerealiere de toamn. Procedeul asigur sporirea recoltei de mas verde. Pe asemenea sectoare, ultima coas trebuie executat nu mai tarziu de jumtatea lunii septembrie,aplicandu-se ingrminte suplimentare Plantaiile se lucreaz cu dezmirititorul in dou direcii, pe diagonal, dup care se seamn culturile de toamn. In acest scop pot fi utilizate secara, graul i orzul de toamn.

In condiii de irigare ori in cazul in care cad ploi abundente, in calitate de cultur de completare trebuie utilizat raigrasul inalt. In funcie de gradul de rrire a pajitii, norma de semnat a culturilor de completare trebuie s constituie 60-70% din norma recomandat pentru semnatul lor in stare pur. Primvara devreme, se aplic fertilizarea suplimentar cu ingrminte azotate, dup care urmeaz grparea semnturii. Cultivarea lucernei pentru semine Semincerii de lucern trebuie amplasai in vecintatea panzelor forestiere, a masivelor de pduri ori a pajitilor naturale, unde ii fac cuiburi albinele slbatice i bondarii principalii polenizatori ai acestei culturi. Condiii bune pentru polenizare se asigur pe malurile stancoase ale raurilor i rapelor prevzute cu un covor ierbos de acoperire bine inclzite de razele solare, unde de asemenea triesc i se dezvolt albinele slbatice, bondarii etc. Relieful i expoziia sectorului constituie i ele un factor important pentru cultura lucernei de sman. Cele mai bune rezultate se obin pe plantaiile pe care semincerii sunt amplasai in partea superioar a versanilor cu expoziie sudic, unde apele freatice nu se ridic la suprafa. Amplasarea semincerilor pe platou conduce la polignirea pajitii. Recolte bune semincerii realizeaz cand sunt amplasai pe terasele mijlocii i superioare ale raurilor mari i mici. Sectorul destinat obinerii seminelor de lucern trebuie, in mod obligatoriu, izolat spaial cu aproape de 1 500 m de plantaiile vechi de lucern. Cele mai bune premergtoare pentru semincerii de lucern sunt cerealele de toamn i de primvar. Lucerna pentru semine trebuie semnat pe sectoare bine pregtite i libere de buruieni. Perioada optim de semnat o reprezint decada a doua i a treia a lunii aprilie, cand solul, la adancimea incorporrii seminelor, se inclzete pan la 7-8C. Lucerna pentru semine poate fi semnat i vara, dar numai pe terenuri irigate, in miriti, dup coase, ori in miritile culturilor pioase. Intreinerea semnturilor. Buruienile dicotiledonate pot fi eficient combtute prin tratarea semnturilor de lucern de varst diferit cu Basagran 48 SA 2 l/ha pentru lucerna rsrit, cand plantulele au deja formate primele 2-3 frunze trifoliate, iar pentru lucerna mai in varst, cand covorul vegetal atinge inlimea de 10-12 cm. Dac in anul insmanrii, lucerna nu se utilizeaz pentru obinerea seminelor, ea trebuie cosit la inceputul infloritului. Cand lucerna se cultiv cu cultur protectoare, trebuie s se recolteze la timp cultura protectoare. Toat masa cosit trebuie evacuat din camp, in timp de 3-4 zile, iar sectorul meninut pan la sfaritul perioadei de vegetaie in stare curat i afanat. Primvara, semnturile din anii precedeni trebuie grpate in 2 treceri de-a curmeziul randurilor, iar in caz de necesitate, trebuie executate discuirea i fisurarea. Aceste procedee agronomice contribuie la nimicirea duntorilor, reducerea gradului de imburuienare, la ameliorarea proprietilor hidrofizice ale solului. Una dintre msurile obligatorii i de cea mai mare importan privind ingrijirea semnturilor, o reprezint combaterea duntorilor, care, prezeni in numr mare, pot compromite in totalitate recolta de semine. Pentru a evita atacul vtmtorilor asupra semincerilor de lucern, trebuie aplicat un complex de msuri agrotehnice de combatere i respectat asolamentul. Succedarea corect a culturilor in asolament creeaz condiii favorabile pentru dezvoltarea plantelor, contribuie la reducerea efectivului de duntori, intrerupe legturile trofice dintre duntori i planta-gazd. Complexul de msuri agrotehnice mai include: respectarea distanei de izolare de la semincerii vechi, meninerea semnturilor in stare curat (fr buruieni), recoltarea fr pierderi, executarea grprii ori discuirii de primvar, evacuarea de pe camp a resturilor vegetale i arderea acestora i a miritii.

Perioadele optime de executare a tratamentelor chimice sunt: faza regenerrii (primvara, cand plantele au inlimea de 10-12 cm), faza imbobocirii i faza de formare a fructului (cand pstile din etajul inferior incep a deveni de o culoare intunecat). Cele mai potrivite epoci de executare a tratamentelor chimice ale plantaiilor semincere, dup a doua coas, sunt: faza de apariie a tulpinii florifere; faza de imbobocire i faza iniial de legare a fructului. Dac dup prima coas a lucernierelor plantaia este atacat de mai muli duntori, se recomand aplicarea a 3 tratamente de insecticide; dup a doua coas dou tratamente. Printre insecticidele recomandabile se numr Zolone 35 EC 2,0 l/ha; Decis forte 120 EC 0,5 l/ha; BI 58 Nou 1,0 l/ha. Reglarea condiiilor de formare a seminelor prin cosiri intermediare. Cele mai avantajate plantaii de lucern pentru semine in condiiile Moldovei sunt, plantaiile de prima coas. Rezerva de umiditate acumulat in perioada de toamn iarn, temperatura normal i umiditatea relativ favorabil a aerului, atestate la faza primei coase, favorizeaz crearea unui bogat covor vegetal, formarea unor raceme mari i sntose. Plantaiile de a doua coas se dezvolt in condiii de temperaturi inalte i umiditate relativ joas. Din acest motiv, fazele de dezvoltare a plantelor se produc in intervale de timp mai reduse, organele generative sunt mai puin dezvoltate, productivitatea semincer a coasei a doua fiind mult mai joas. In unele cazuri, e recomandabil s se lase pentru semine plantele pentru a doua coas. Acest lucru se face in cazul in care precipitaiile abundente din perioada primei coase provoac cretere vegetativ luxuriant i o polignire puternic a plantelor. Producia colectat la aceast coas se va utiliza pentru furajare, iar pentru obinerea seminelor se va rezerva producia din a doua coas. In condiii de surplus de umezeal, precum i in cazul irigrii, seminele obinute din recolta celei de-a doua coase sunt mai asigurate cu polenizatori; in acest caz trebuie s se ia in calcul faptul c productivitatea semincer a recoltei din a doua coas depinde substanial de epoca de recoltare a primei coase pentru furajare. Plantaiile neirigate trebuie cosite la faza apariiei tulpinii florifere (la aproximativ 40-45 de zile dup inceputul regenerrii), seminele colectandu-se din aanumita coas intermediar. Plantaiile trebuie cosite la inceputul imbobocitului. Recoltarea seminelor. Cel mai rspandit mod de recoltare a loturilor semincere de lucern este recoltarea in 2 faze; mai rar se realizeaz recoltarea direct. Recoltatul in 2 faze trebuie inceput atunci cand 7075% din psti se brunific deja; recoltarea direct trebuie inceput cand 90-95% din psti sunt deja brunificate. O atenie deosebit trebuie acordat pregtirii i echiprii tehnicii de recoltare; trebuie inlturate de la combine elementele care pot provoca pierderi de semine la recoltarea in 2 faze, nu trebuie s se admit suprauscarea masei vegetale cosite, aezat in poloage. Plantele uscate excesiv se framieaz puternic la treierat, creeaz mult pleav, din care sistemul de curare al combinei nu reuete s separe decat o parte din semine, fapt ce provoac mari pierderi de producie de baz. Pe timp insorit, cu soare, poloagele nu trebuie uscate mai mult de 3-4 zile, timp suficient pentru ca pstile s poat fi mai uor treierate, iar sistemul de curare a combinei s le poat separa din masa vegetal. In cazul in care combina nu este dotat cu un dispozitiv special, pstile treierate trebuie transportate la fare, impreun cu seminele, supuse uscrii suplimentare i trecute din nou prin aparatul treiertor al batozei. Dup recoltare, campul trebuie curat de resturi vegetale. Seminele extrase din psti trebuie curate imediat cu ajutorul mainilor de curat cereale de tip Petkus. Curarea definitiv a seminelor se efectueaz la maini electromagnetice 3MC-1A. Seminele destinate pstrrii trebuie s aib umiditate nu mai mare de 10%.

Lucerna Medicago sativa