Facultatea de Inginerie Electrica ENACHE Petru-Tiberiu

Laborator de Metode si Procedee Tehnologice

Grupa 111C

An I

TEHNO 6
Incalzirea prin inductie
Cuprins:

1. Notiuni de baza
2. Surse de alimentare a instalatiilor de incalzire prin inductie, sudura, lipire, plasma.
3. Aplicatii ale incalzirii prin inductie
4. Schema electrica a echipamentelor
5. Activitate de laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie
 1. Surse de alimentare

Inductanţa este o mărime care caracterizează producerea fenomenului de inducţie

electromagnetică într-un circuit electric, egală cu raportul dintre fluxul magnetic Φ ce
străbate un circuit şi intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de
măsura în SI este henry(H). Dacă fluxul Φ este produs de curentul electric ce străbate
circuitul considerat, L se numeşte inductanţă proprie (sau coeficient de autoinducţie),
iar dacă fluxul este produs de un alt circuit, se numeşte inductanţă mutuală (sau
coeficient de inducţie mutuală).

INCALZIREA PRIN INDUCTIE

Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul JOULE al curentilor

indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare
situate intr-un camp magnetic variabil in timp.(cuptor cu rezistenta, inductor,
generator560KW).
Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura
este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice.
Acest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune
conducatoare de electricitate.
Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la
temperaturi in jurul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni transversale
a pieselor definite ca subtiri. Valoarea curentului Indus se reduce cu distanta de
patrundere x in piesa de lucru conform functiei:

(-x/∂)б
Ix = I0 ℮

unde: I0 este curentul la suprafata piesei , ∂ indica adincimea

specifica de patrundere,]a care curentul scade la valoarea
I0℮exp(-1). Adincimea de patrundere scade cu cresterea
frecventei . In functie de puterea P si timpul de incalzire t,
piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii ∆T
dorita :
∆T = P•t /C•M
unde: C - este caldura specifica a materialului
M- masa materialuiui ce trebuie incalzit.
Domeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare, lipire,
calire si formare la cald pina, la topire si sinterizare.
Intrucit reactanta inductive a inductorului, sub sarcina cu piesa
de incalzit, este foarte mare comparativ cu rezistenta lui
efectiva, in cazul instalatiilor de joasa si medie frecventa,
bobinele de inductie sint compensate pana la cos φ ≈ 1 prin
condensatoare.
Deci transformatoarele,generatoarele de medie frecventa,
aparatajul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de
alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. In
cazul oscilatoarelor de mare frecventa, aceste condensatoare fac
porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in
generatorul de inalta frecventa.
Incalzirea electrica poate fi aplicata cu avantaje economice
numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de 3,5 ori,
respectiv 2,5 ori mai mari decit adincimea de patrundere
specifica.
In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de
frecventa variabila,in functie de dimensiunile materialului piesei
si de programul necesar de incalzire..

Instalatii cu frecventa industriala

Inductorul este conectat fie direct, fie prin transformator la sursa

de putere printr-o conexiune mono sau trifazata. In multe cazuri,
bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu
bobine de impedanta si condensatoare. In cazul unor puteri
mici absorbite se poate renunta la transformatoarele
intermediare si la condensatoarele de compensare.
Domenii de aplicare; incalzirea metalelor si pieselor marl de
otel si topire prin inductie.
 Instalatii de medie frecventa

Curentul de medie frecventa este obtinut dintr-un convertizor

rotativ sau un mutator static de frecventa proiectat pentru o
frecventa bine determinata. Partea electrica a schemei include
convertizorul mecanic de curent (ce foloseste un motor asincron
de actionare), aparatajul electric si bateria de condensatoare.
Numarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte
stabilita determina frecventa generatorului (convertizorului) care
pentru frecventa peste 1 kHz lucreaza pe principiul cimpului
unidirectional variabil. In acest scop se utilizeaza rotoare
canelate, pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta
magnetica a intrefierului cu frecventa dorita, modulindu-se
astfel fluxul magnetic stabilizat. Masinile care lucreaza pe acest
principiu Sint masinile homo polare cu bobinaj de excitatie
inelar, generatoarele Lorenz si GUY.

2. Surse de alimentare a instalatiilor de incalzire prin inductie, sudare etc.

Lipirea (sudarea) prin inductie

In acest scop este utilizat echipament de medie si inalte

frecventa. Utilizarea principala este in productia de masa pentru
sudarea metalelor, mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de
sudat. Pentru aceasta operatie se utilizeaza aliaje de lipit tari si moi
din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie.
Temperaturi de lucru:
- pentru lipituri moi sub 450°C ;
- pentru lipituri tari 450 pina la 1100°C ;
Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie, in
scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire.
Forma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti
in calitatea sudurii.
Puterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat ,
de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat. Pentru
piese cu pereti mici si subtiri, (zona mica de inncalzire) gama de
inalta frecventa este cea mai favorabila, iar pentru piese avind pereti
grosi si cu suprafete mari (zona larga de incalzire) este indicata
gama de frecvente ridicate si medii. Puterea necesara este situate
intre 0,1 si 2 kW/cm2.

Domenii speciale

Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale, normalizarea,

recristalizarea, incalrea, normalizarea ( detensionarea ) cusaturilor de
sudura, formarea la cald. Pentru aceste scopuri este preferabil a se
foloseasca frecvente medii si industriale.

3. Aplicatii ale incalzirii prin inductie

Principalul dezavantaj al metodei incalzirii prin inductie:

· necesita surse de alimentare de frecvente diferite de cea industriala;

Încalzirea prin inductie se foloseste la:

· topirea sau mentinerea in stare calda a metalelor;

· incalzirea in profunzime a semifabricatelor metalice in vederea prelucrarii

lor la cald (forjare, matritare, presare, laminare etc.);

· calirea in strat de suprafata a pieselor cu geometrie complicata;

· aplicatii speciale (agitator inductiv, transport electromagnetic al metalelor

topite, sudarea si topirea metalelor etc.).

Dupa frecventa tensiunii generate, sursele de alimentare ale instalatiilor de

incalzire prin inductie sunt: de frecventa joasa (sub 50 Hz), de frecventa industriala
(50 Hz), de frecventa medie (100 10.000)Hz, si de frecventa inalta (10 10.000
kHz).
 Dupa tipul constructiv, cuptoarele de inductie pot fi:

- cu creuzet (bobina inductoare fara miez de fier);

- cu canal (bobina inductoare cu miez de fier).

a. Cuptoare cu inductie cu creuzet

Sunt cuptoare cu inductie fara miez de fier, care functioneaza pe principiul

absorbtiei energiei electromagnetice de catre un material conductor aflat in campul
magnetic variabil al unei bobine solenoidale.

Variatia in timp a campului magnetic ale carui linii de camp se inchid prin
materialul conductor din creuzet si prin ecranele magnetice amplasate in exteriorul
acestuia (figura 5.10) determina aparitia de tensiuni electromotoare induse care
forteaza curenti turbionari in materialul conductor care se incalzeste.

Curentii turbionari parcurg numai straturile superficiale ale materialului conductor

de grosimi egale cu adancimea de patrundere, iar caldura degajata prin efectul termic
al curentilor turbionari depinde de frecventa curentilor, de geometria inductorului si a
creuzetului si de proprietatile electrice si magnetice ale materialului conductor.

Fig.5.10. Cuptor de inductie cu creuzet: 1 – creuzet refractar; 2 – ecrane magentice; 3

– inductor (bobina) racit cu apa; 4 – izolatie termica; 5 – circulatia metalului topit; 6 –
linie de camp magnetic.

Randamentului cuptorului cu creuzet depinde de frecventa tensiunii de alimentare

a inductorului. Frecventa optima se obtine pentru un raport intre diametrul creuzetului
si adancimea de patrundere de :

(
5.61)
 Frecventa minima a tensiunii de alimentare pentru topirea unui metal cu
rezistivitatea r [Wm] si permeabilitate magnetica relativa , intr-un creuzet cu
diametrul rezulta:

(
5.62)

Economicitatea cuptorului este strict dependenta de alegerea corecta a frecventei

tensiunii de alimentare. La frecvente mai mici decat cea optima, randamentul
cuptorului scade considerabil, iar la frecvente mai mari decat frecventa optima,
randamentul se modifica nesemnificativ, dar scade factorul de putere al cuptorului.

Dupa frecventa tensiunii de alimentare, cuptoarele de inductie cu creuzet pot fi:

 De frecventa industriala (50 Hz);

 De frecventa medie (100 1000) Hz;
 De frecventa inalta (50 )kHz.

Cu cat capacitatea cuptorului este mai mica, frecventa tensiunii de alimentare

trebuie sa fie mai mare.

Cuptoarele de inductie cu creuzet pentru necesitati industriale se construiesc

pentru capacitati de (0,5 ) tone si avand puteri absorbite de pana la 20 MW.

Cuptoarele de inductie cu creuzet se utilizeaza la:

 Topirea otelurilor superioare si a aliajelor speciale;

 Topirea fontei;
 Topirea metalelor neferoase (aluminiu, cupru, zinc etc.).

Avantaje fata de alte tipuri de cuptoare de topire:

 Permit obtinerea unor temperaturi foarte ridicate in toata masa metalului;

 Uniformizeaza temperatura materialului topit datorita agitatiei baii de metal
topit produsa de fortele electrodinamice ale curentilor turbionari;
 Circulatia metalului topit in creuzet favorizeaza accelerarea proceselor chimice
si uniformizeaza compozitia incarcaturii cuptorului;
 Oxidarea metalului este redusa;
 Au productivitate ridicata si gabarit relativ redus;
 Reglarea puterii se face simplu;
 Constructie simpla si posibilitatea golirii complete la fiecare sarja;
  Posibilitate de functionare in vid sau in atmosfera controlata.

Dezavantaje:

 Solicitari mecanice mari ale captuselii refractare a creuzetului din cauza

agitatiei baii de metal topit;
 Temperatura relativ scazuta a zgurei ingreuneaza operatiunile de indepartare a
acesteia;
 Cost ridicat al instalatiilor, daca pentru alimentarea cu energie electrica sunt
necesare surse de frecventa diferita de cea industriala;
 Factor de putere scazut ( ), cuptorul fiind un receptor puternic
inductiv.

2.1. Constructia si functionarea cuptoarelor de inductie cu creuzet

Principalele elemente constructive ale unui cuptor de inductie cu creuzet (figura

5.10) sunt urmatoarele:

· Inductorul – o bobina cilindrica, realizata din bare din cupru de diferite

profile, goale in interior, prin

care circula apa de racire. Bobina este construita intr-un singuir strat, in forma de
spirala, izolarea spirelor facandu-se fie prin interstitii de aer de (10-20) mm, fie cu
straturi de micanita sau benzi din sticlotextolit.

· Creuzetul – de forma tronconica (pentru reducerea efectelor eroziunii

peretilor datorita agitatiei baii

de metal topit, are captuseala interioara din material refractar

granulat acid, bazic sau netru, in functie de tipul metalelor care urmeaza a fi topite.

Starea captuselii creuzetului trebuie verificata dupa fiecare sarja pentru a se

preveni fisurarea acesteia si patrunderea metalului topit la inductor. Uzura captuselii
se sesizeaza cu ajutorul unor senzori, dar si prin cresterea factorului de putere al
cuptorului cu cca (10 - 30)% fata de valoarea normala, corespunzatoare fazei topite a
sarjei.

Creuzetul este invelit exterior de o carcasa metalica.

 · Ecranele magnetice – au rolul de a inchide campul magnetic din exteriorul
inductorului evitand

inchiderea acestuia prin structura metalica constructiva a cuptorului, care daca s-ar
incalzi excesiv, ar reduce rezistenta mecanica a elementelor de sustinere. Ele sunt
formate din pachete de tole de transformator asezate radial in jurul inductorului, cu
ajutorul unui cadru de otel.

· Reteaua scurta – formata din cabluri flexibile din cupru, racite cu apa, de
lungime suficienta pentru

a permite bascularea creuzetului.

· Mecanismul de rasturnare – este de tip electromecanic sau hidraulic si

asigura golirea completa a

creuzetului, prin basculare.

Pornirea cuptorului se face prin conectarea acestuia la reteaua electrica de

alimentare dupa ce, in prealabil, s-au introdus in creuzet bucati solide de metal cu
dimensiuni suficient de mari in raport cu adancimea de patrundere a campului
electromagnetic. La pornire si in faza de topire, cuptorul absoarbe un curent foarte
mare si se impune reducerea tensiunii de alimentare.

În timpul functionarii, curentii turbionari indusi in baia de metal topit au valori de

ordinul miilor de amperi si se afla in campul magnetic al inductorului, de ordinul
sutelor de amperi/metru. Apar forte electrodinamice foarte intense care determina
agitatia baii de metal topit datorita producerii unor curenti de fluid, ca in figura 5.10.
Se manifesta, astfel, o presiune electrodinamica avand valoarea maxima in axa
creuzetului si care da suprafetei libere a metalului topit o forma de menisc a carui
inaltime se determina egaland presiunea electrodinamica , cu presiunea
hidrostatica, ,a meniscului, adica:

sau
, (5.63)

de unde :
, (5.64)
in care : - densitatea metalului topit; - acceleratia gravitationala.

b. Cuptoare de inductie cu canal

Sunt cuptoare de inductie cu circuit feromagnetic (inductorul plasat pe un miez de

fier), care functioneaza pe principiul transformatorului electric. Acest „transformator”
are primarul format din bobina inductoare, iar secundarul este constituit dintr-o
singura spira reprezentata prin canalul cuptorului, care este umplut cu metal topit, ca
in figura 5.11.

Fig.5.11. Schema de principiu a functionarii cuptorului de inductie cu canal.

Inductorul este alimentat cu energie electrica la tensiunea, , iar curentul, ,

fortat de aceasta tensiune alternativa produce fluxul magnetic alternativ, ,
concentrat in circuitul feromagnetic. O parte din acest flux magnetic, numit flux
magnetic util, , se inchide prin circuitul feromagnetic si inlantuie spira secundara
formata din metalul topit din canalul cuptorului, iar o alta parte, numita flux de
scapari, , se inchide prin aer inlantuind numai spirele inductorului.

Fluxul magnetic util, , induce in spira secundara o tensiune electromotoare

alternativa:

(5.78)

unde: - frecventa tensiunii de alimentare; - numarul de spire ale secundarului.

Spira secundara (metalul topit din canal) fiind in scurtcircuit, curentul, , fortat
de t.e.m., , va fi de valoare foarte mare, adica:
 , (5.78)

si va produce, prin efect Joule, incalzirea acesteia.

Cuptoarele de inductie construite in prezent se deosebesc de cuptorul prezentat in

figura 5.11 prin faptul ca au canalul acoperit de o cuva metalica sau din materiale
refractare in care se afla cea mai mare parte a incarcaturii si care comunica direct cu
canalul.

Cuptoarele de inductie cu canal se utilizeaza la topirea sau mentinerea in stare

calda si supraincalzirea pentru turnare a metalelor feroase (fonta, otel) si a metalelor si
aliajelor neferoase (aluminiu, cupru, zinc, alama etc.).
5. ACTIVITATE DE LABORATOR

In cadrul laboratorului de Metode si Procedee Tehnologice s-a discutat tema

Procesul de Incalzire prin inductie electromagnetica.Am discutat despre avantajele si
dezavantjele acestui procedeu,la ce ne ajuta, unde il intalnim, unde se utilizeaza si la
ce ne este de folos in viata de zi cu zi.

Ne-a fost prezentat un generator de inalta frecventa(G.I.F.) :

-un transformator(de adaptare 8000 Hz)
-bloc comanda.
-bloc electronic convertor de frecventa.(chopper electronic pe baza de tiristoare
industriale)
6.CONCLUZII

In concluzie:
- incalzirea prin inductie electromagnetica este o incalzire
rapida cu o inertie termica redusa;
- densitatea de putere injectata in piesa poate atinge valori de
peste 1000 KW/m2 ;
- puterea disipta se dezvolta direct in piesa de incalzit ;
- spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este
redus;
- impactul ecologic redus(minim)-acest procedeu nu
presupune degajarea unor gaze nocive;
- contact (fara aplicarea din exterior a unor electrozi) si
incalzirea directa a pieselor (fara sursa exterioara de
caldura);
- oxidare minima, calitate uniforma a materialului prelucrat;
- timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru,
lucru, reglare rapida, munca curata si neinsemnate
deranjamente datorite radiatiei termice.
Putem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila
metoda in sec xx-lea.Este cea mai benefica, cand ne referim
la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie
electrica.
Acest procedeu permite automatizarea si robotizarea
preocedeelor tehnologice sau a linilor de fabricatie pentru
ca putem controla parametrii acestora.(temperatura)
Tensiune, frecventa=parametrii electrici
Randamentul ridicat al instalatiei!!!peste60%.......gaz 20-30%.
Incalzirea pin inductie este utilizata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a
metalelor sau aliajelor, pentru incalzirea recipientilor, pentru incalzirea in profunzime
a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald, pentru tratamentul termic
superficial, pentru incalzirea recipientilor, pentru sudarea si lipirea metalelor, etc
7. BIBLIOGRAFIE

1)carti din biblioteca,

2) SIEMENS
FORMEL- UND TABELLENBUCH FUER STARKSTROM-INGENIEURE,
Memoratorul inginerului electrician,editura tehnica Bucuresti 1971,
(traducere din limba germana,cu adaptari la conditiile din Romania),
3)internet -www.wikipedia.com,