Sunteți pe pagina 1din 9

Murarusi Bogdan Nicolae

Grupa 111A
Inginerie Electrica

Facultatea de Inginerie Electric


Laborator Metode i Procedee Tehnologice

LUCRAREA TEHNO.5

PROCESUL TEHNOLOGIC DE BOBINARE A


STATORULUI UNEI MASINI ELECTRICE
ASINCRONE

Cuprins

1. Notiuni de baza
2. Infasurare de c.a trifazat cu z=24, m=3, p=2
3. Procesul tehno. de bobinare a statorului unei masini electrice asincrone
4. Activitate de laborator
5. Concluzii
6. Bibliografie

1. Notiuni de baza

Se numeste infasurare ansamblu format din conductoare electrice isolate


dispuse dupa anumite criterii, de regula pe un miez magnetic, constituind circuitul
electric al unei masini electrice.
Sectiunea conducatoarelor si dispunerea lor pe miezul magnetic depinde
de intensitatea si frecventa curentului, iar nivelul izolatiei depinde de valoarea
tensiunii electrice aplicate.
Tehnologia infasurarilor, prin particularitatile specifice pe care le prezinta,
difera substantial de tehnologia restului pieselor masinilor si aparatelor electrice.
Tehnologia fabricarii infasurarilor consta in confectionarea infasurarilor si
in introducerea lor pe miezuri sau in crestaturile miezurilor magnetice.
In constructia infasurarilor se intalnesc doua materiale de baza:
conductoare si electroizolante.
Conductoarele pentru infasurari, utilizate la fabricatia masinilor si
aparatelor electrice sunt procesate din materialele bune conducatoare din
punct de vedere electric.
Materialele pentru conducatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
Sa aibe rezistivitate cat mai mica;
Rezistivitatea sa varieze cat mai putin cu temperature;
Sa aibe o buna rezistenta mecanica;
Sa aibe un grad ridicat de tehnologicitate;
Sa fie rezistente la actiunea agentilor chimici;
Sa aibe cost cat mai scazut.
Principalele materiale utilizate pentru fabricarea conducatoarelor
pentru infasurari sunt cuprul, aluminiul si aliajele lor.
Cuprul este materialul care raspunde cel mai bine cerintelor expuse
mai sus.Calitatile lui conducatoare sunt dependente de puritatea pe care o
are, de aceea, in majoritatea cazurilor, se foloseste cuprul obtinut pe cale
electrolitica, avand puritate de 99.6-99.9 .
Principalele proprietati ale cuprului electrolytic sunt:
Rezistivitate p=0.01724
Densitate 8.93g/cm;
Conductivitate termica 392.72 la 20 grade;

Temperature de topire 1083;


Caldura specifica 14.6 j/kg*k;
Caldura latenta de topire;
Rezistenta la rupere 20-30 kg/mm;
Proprietati tehnologice in functie de gradul de ecruisare si
anume:

1.
2.
3.
4.

moale pentru conductoarele de bobine;


semitare pentru bare conductoare;
tare pentru barele conductoare ale colectoarelor;

costul este acceptabil desi este un material deficitar.


Aliajele cuprului sunt folosite frecvent la infasurarile masinilor electrice, in
special, pentru piese de legatura.
Aliajele mai importante ale cuprului sunt:
ALAMA, folosit pentru bare conductoare la coliviile de pornire,
borne de masini electrice si transformatoar;
BRONZUL este un aliaj al cuprului cu staniul sau cu beriliul,
aluminiul,cromul,titanul,cadmiul,etc. Sunt folosite pentru piese
turnate:inele colectoare,portperii,mufe si cleme pentru bobine
de aparate, transformatoare;
TOMBACUL este o alama cu continut mare de cupru, este
folosit sub forma de table si benzi pentru a obtine piese de
contact cu proprietati bune de arcuire;
Rezistivitatea acestor aliaje este de aproximativ patru ori mai mare decat
cea a cuprului.
ALUMINIUL este al doilea material in ierarhia materialelor utlizate in
constructia infasurarilor.Se obtine prin rafinare electrolitica cu o puritate variind
intre 98 si 99.9% si se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati:
Rezistivitate 0.027 mm la 20 grade C
Densitate mica 2.7 g/cm
Conductivitate termica 221.9 W/m*k
Temperature de topire 660.1 grade C
Caldura specifica 38.5J/kg*k
Caldura latenta 400kj/kg
Grad ridicat de tehnologicitate .
Aliajele aluminiului sunt folosite atat ca elemente ale circuitului de
current,cat, mai ales, ca piese ale constructiei mecanice:
SILUMINIUL este un aliaj de aluminiu cu 12-13.5% siliciu, frecvent
folosit datorita rezistentei mecanice ridicate si proprietatii de a se
turna usor prin procedee de turnare de precizie;
DURALUMINIUL este aliajul aluminiului cu 2.5-5% cupru
caracterizat prin rezistenta mecanica ridicata;

HIDRONALIUL este aliaj de aluminiu cu 3.9% magneziu.Este


caracterizat prin rezistenta ridicata la actiunea coroziva a apei de
mare si de aceea este folosit in echipamentul electric in constructie
navala.

Conductoarele de bobinaj sunt cele izolate.Dupa forma pot fi rotunde sau


dreptunghiulare;conductoarele dreptunghiulare se mai numesc si profilate.
Fiecare conductor izolat are un indicative in functie de tipul si natura
izolatiei folosite.Cele mai utilizate izolatii pentru conductoarele de bobinaje au
urmatoarele indicative:
EP=conductoare rotunde izolate cu lac poliamidic;
EU=conductoare rotunde izolate cu lac poliuratic;
EPU=conductoarele rotunde izolate cu lac poliamidic modificat cu lac poliuretic;
ET=conductoare rotunde izolate cu lac tereftalic;
PET=conductoare profilate izolate cu lac tereftalic;
PS=conductoare profilate izolate cu un strat de fire de sticla;
P2S=conductoare profilate izolate cu doua straturi de fire de sticla;
PE2S=conductoare profilate izolate cu un strat de lac si doua straturi de fire de
sticla;
H,2H,3H,etc=conductoare rotunde izolate cu hartie de 1,2,3,etc straturi.

2. Infasurare de curent alternative trifazat cu Z=24 , m=3 , p=2


Clasificarea infasurarilor de curent alternative.
O prima clasificarea grupeaza infasurarile masinilor rotative de curent
alternativ in 2 categorii:
A) infasurari deschise, cu extremitati accesibile la borne, fie direct
(statoarele masinilor sincrome si asincrone) , fie prin intermediul unor contacte
alunecatoare( rotoarele bobinate ale masinilor asincrone );
B) infasurari inchise (rotoarele masinilor de c.a. cu collector,
rotoarele in colivie ale masinilor asincrone).
O a doua clasificare se face dupa tipul retelei de alimentare infasurarile
de c.a. Din acest puncte de vedere infasurarile de c.a se clasifica in :
a) infasurari monofazate;
b) infasurari trifazate (sau polifazate mai rar)
La o infasurare deschisa fiecare faza are o bona de inceput si una de
sfarsit , care se noteaza U1 , respective U2 la infasurarile monofazate si cu U1 ,
V1 , W1 la infasurarile trifazate . acestea din urma vor fi conectate in stea sau in

triunghi. La infasurarile trifazate deschiseale rotoareleo masinilor asincrone( care


se leaga de regula in stea cu nului inaccesibil ) , capetele scoase la borne prin
intremediul a trei inele colectoare si a trei perii ce se noteaza : K , L , M.
Elementele definite la infasurarile c.c. se regasesc si la infasurarile
de c.a. Astfel bobina reprezinta portiunea de infasurare formata din una sau ,ai
multe spire bobinate impreuna pe acelasi sablon (avand forma si aceeasi
deschidere) si legate in serie.
Bobina este elemental constructive de baza al infasurarii de c.a. si are doua laturi
active (manunchiuri) , departae una de alta printr-o distanta numita pasul bobinei,
y , reprezentand deschidere bibinei. In functie de pasul bobinei infasurarile pot fi
- cu pas diametral
- cu pas scurtat , respective marit (alungit) cand y este mai mic ,
respective mai mare decat pasul diametral.
Dupa modul de asezare al manunchiulilor in crestaturi, infasurarile de curent
alternativ se impart in :
a) infasurari intr-un strat, la care un manunchi ocupa in intregime o
crestatura, deci o bobina umple cu laturile sale doua crescaturi distantate
cu pasul y.
b) infasurari in doua straturi, la care intr-o crescatura se aseaza doua
manunchiuri suprapuse, apartinand la doua bobine diferite. In general
manunchiul superior constituie manunchiul deinceput al unei bobine, iar
cel inferior manunchiul de sfarsit al unei bobine. Cand se parcurge
infasurarea in sens orar, manunchiurile superioare sunt de regula
manunchiuri de ducere, sau de inceputuri, iar cele inferioare, manunchiuri
de intoarcere sau sfarsituri ale bobinelor infasurarii. In schemele
desfasurate manunchiurile superioare se reprezinta prin linii pline, iar cele
inferioare prin linii punctate.
Cel mai simplu caz de infasurare de c.a. este acela in care, pentru fiecare
pereche de poli, fiecare faza dispune de cate o singura bobina, ale carei
manunchiuri sunt asezate in cate o singura crestatura pe fiecare pol; asemenea
infasurarii se numesc concentrare.
De regula, fiecare faza dispune pe perechea de poli de mai multe bobine
legate in serie, ansamblul lor constituind ceea ce se numeste grupa de bobina
sau s bobina multipla. Vom veni sa numim bobina elementara ansamblul de spire
care se bobineaza pe acelasi sablon si ale caror doua manunchiuri se introduc in
aceleasi crestaturi. Infasurarile care au grupe de bobine, formate din q bobine
elementare pe pol si faza, se numeste infasurari repartizate.
Caracteristicile pentru o infasurare de curent alternativ este numarul de
crestaturi pe pol si faza q. Daca se noteaza cu :
z=numarul de crestaturi ale miezului magnetic;
m=numarul de faze;
p=numarul de perechi de poli ai masinii;

intre aceste marimi exista relatia : z=2mpq


Grupele de bobine pot fi construite din bobine elementare de aceeasi latime si
forma, asezate decalat in crestaturi alaturate (numite bobine decalate) sau din
bobine elementare cu latime inegala, asezate coaxial. De regula cele q bobine
elementare care alcatuiesc o grupa de bobine se leaga in serie. Pe faza, grupele
de bobine se leaga in serie sau in paralel, putand avea 2a cai de curent,
totdeauna a trebuind sa fie un factor al lui p.
De regula 2a < (sau egal) 2p. La proiectarea si executia oricarei infasurari de
curent alternativ trebuie satisfacute o serie de cerinte tehnico-economice. Cele
mai importante sunt :
1. Infasurarea trebuie sa fie simetrica adica sa asigure introducerea unor
tensiuni electromotoare, egale pe fiecare faza in cazul infasurarilor
polifazate. Realizarea infasurarii repartizata in mai multe crestaturi pe poli
si pe faza, precum si scurtarea pasului infasurarii, conduce la obtinerea
unei t.e.m. cat mai apropiata de o sinusoida.
2. Consumul de cupru pentru executia infasurarii sa fie minim;
3. Infasurarea trebuie sa prezinte o rigiditate mecanica si dielectrica cat mai
buna;
4. Infasurarea trebuie astfel executata incat pierderile de cupru sa fie minime
iar racirea ei sa fie cat mai efiecace.

3. Procesul tehnic de bobinare a statorului unei masini asincrone


3.1. Infasurari trifazate intr-un strat
Aceste infasuraru sunt identice din punct de vedere constructiv, pe cele trei
faze (sectiune conductor, numar de spire pe manunchi, numar de bobine)
sunt decalate la periferia statorului cu unghiul geometric, una fata de cealalta
si ocupa acelasi numar de crescaturi Z / 3. Capetele fiecarei infasurari de
faza sunt scoase la o placa de borne pentru a permite conectarea acesteia,
in stea sau in triunghi.
O schema frontala da o imagine clara in ceea ce priveste asezarea bobinelor
in crescaturi, mai ales cand avem de a face cu bobine intr-un strat, in unul
sau mai multe etaje. Aceste scheme au avantajul ca pot fi citite cu usurinta,
dar au dezavantajul ca nu indica legaturile dintre bobine.
Dupa sistemul de asezare frontala a capetelor de bobina sau grupelor de
bobine, infasurarile trifazate intr-un strat se impart in:
a) infasurari cu capetele dispuse in coroana ;
b) infasurari in doua etaje ;
c) infasurari in trei etaje .

Dupa forma sablonului de bobina, infasurarile intr-un strat se impart in:


1. infasurari cu bobine neegale ;
2. infasurari cu bobine egale .
Infasurari intr-un strat cu capetele de bobine dispuse in etaje
Infasurarile intr-un etaj se realizeaza cu precadire la masinile monofazate.
Pentru realizarea bobinei se foloseste un singur sablon, de dimensiunile
conturului interior al bobinei peste care se infasoara spirele bobinei; se pune
apoi un start de prespan, de grosimea intervalului dintre bobine si se executa
in continuare si bobina de contur exterior. Se poate utiliza si solutia cu doua
sau mai multe sabloane in functie de dimensiunile bobinelor din grupa de
bobinare.
Infasurari intr-un strat cu capetele de bobina in doua etaje
Sunt folosite pentru infasurari trifazate si se realizeaza cand numarul de
perechi de poli p este a nu mar par. Astfel, daca nu este indeplinita aceasta
conditie nu se pot realiza infasurari in doua etaje. La acest tip de infasurare
fiecare faza are in componenta sa acelasi numar de bobine mici si acelasi
numar de bobine mari, astfel incat rezistentele si reactantele de dispersie
sunt aceleasi pe fiecare faza.
Infasurari intr-un strat cu capetele de bobine in trei etaje
Daca numarul perechilor de poli este impar, atunci numarul bobinelor este
impar, iar dispunerea lor nu se face in doua etaje, ci in trei etaje. Fiecare faza
dintr-o infasurare in trei etaje ii corespunde o lungime diferita de bobina si
daca nus e iau masuri de compensare, care uneori conduc la complicatii de
natura tehnologica. Infasurarile tehnologice cu infasurari in trei etaje pot avea
rezistentele infasurarilor de faza diferite, datorita lungimilor medii ale spirelor
diferite. De asemenea reactantele pot fi fi diferite de la una la alta.
Infasurari intr-un strat cu capetele de bobine dispuse in coroana
La aceste infasurari lungimile axiale ale bobinelor sunt diferite si pentru ca
lungimea axiala a bobinajelor sa fie aceeasi, adica toate bobinele sa fie egale, se
realizeaza infasurari in coroana.
Sabloanele pentru astefel d einfasurari sunt alcatuite din mai multe forme
alaturate ( stranse cu surubul masinii de bobinat). In acest mod se obtin dintr-o
data atatea bobine, cate crescaturi pe pol si pe faza exista, se reduce numarul
de legaturi si se exemplifica executia bobinajului.
Infasurari trifazate in doua straturi

Aceste infasurari se caracterizeaza prin faptul ca in aceeasi crescatura se


gasesc laturile a doua bobine diferite, o latura considerata de ducere, apartinand
unei bobine si o latura de intoarcere, apartinand altei bobine. Infasurarile trifazate
in doua straturi sunt cele mai utilizate in practica fiindca reprezinta o serie de
avantaje:
a) posibilitatea alegerii unui pas cat mai convenabil, in scopul obtinerii unei
imbunatatiri a formei campului si a t.e.m induce, precum si reducerii
scaderilor de flux si pierderilor suplimentare ;
b) alegerea mai usoara si mai diferentiata a numarului de sprire pe faza si
implicit a inductiei si a paturii de curent ;
c) economie de cupru si d emateriale izolante, manopera mai redusa, prin
mecanizarea proceselor tehnologice de bobinare.
Infasurarile in doua straturi se pot executa cu pas diametral sau cu pas scurtat,
cu extinderea partiala sau totala a zonelor de faza, cu sau fara intercalarea
fazelor pentru reducerea armonicilor din curba cantului magnetic.

4. Activitate de laborator:
Fisa de bobinaj; TMA 0,080- 0,70 si sans carcasa 826.
5. Concluzii:
Din aceasta lucrare am invatat procesul tehnologic de fabricare al
bobinelor statorului unei masini electrice asincrone.
6. Bibliografie:
Tehnologie Electromecanica- Dr. Ing. Vasile Petre
www.wikipedia.ro