Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea de INGINERIE ELECTRICA

Laborator de Metode si procedee tehnologice

Tehnologia de fabricatie a
miezului magnetic al masinilor
electrice

Cuprins:

1. Notiuni de baza
2. Masini unelte utilizate la procesarea tolelor
pentru miez magnetic
3. De comentat standardul SR EN 10106:2001
4. Tehnologia de fabricatie a miezului magnetic
stator al unei masini electrice
5. Activitate de laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie

1.
2

Notiuni de baza

MATERIALE MAGNETICE MOI

Miezul magnetic = componenta principala a unei masini electrice
Prin miezul magnetic se inchid majoritatea liniilor de camp magnetic ale
sistemelor electrice. Liniile de camp de dispersie se deschid partial prin miezul
magnetic.
Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul histerezis ngust; ele au
permeabilitate magnetic mare, cmp coercitiv mic, se magnetizeaz puternic n
cmpuri magnetice de intensitate mic i ii pierd magnetismul la incetarea aciunii
cmpului exterior.
Figura 4.5. Ciclul de histerezis al
unui material magnetic moale.
Dac materialul magnetic moale este supus
unui cmp magnetic exterior H care variaz de la H
la +H inducia magnetic variaz dup ciclul de
histerezis
din
figura
4.5.
Materialul
iniial
nemagnetizat parcurge curba de magnetizare iniial
de la 0 la Hmax, Bmax dup care scznd cmpul H pn
la 0 inducia scade pn la valoarea Br (inducie
remanent). Scznd n continuare cmpul inducia
dispare la valoarea Hc (cmp magnetic coercitiv)
dup care parcurge n continuare ciclul de histerezis
pn la valoarea Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o
curb neunivoc i neliniar a crui arie este proporional cu pierderile de putere
activ (teorema lui Warburg). Locul geometric al vrfurilor ciclurilor de histerezis se
numete curb de magnetizare i se aproximeaz n practic cu curba de prim
magnetizare.
Materialele magnetice moi sunt folosite att n domeniul curenilor slabi, n curent continuu i n curentalternativ, de frecvene industriale, pn la frecvene inalte
i foarte nalte. Acestor materiale li se cere,dup scop, inducie de saturaie mare,
permeabilitate iniial sau maxim mare, permeabilitate constant sau variabil cu
temperatura, ciclul histerezis normal sau dreptunghiular i n orice caz pierderi minime.
n cmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie s asigure pierderi
minime de energie. Aceste pierderi se compun din:
pierderi prin histerezis
pierderi prin curenti turbionari,
pierderi reziduale.
Pierderile prin histerezis se datoreaz deformrilor reelei cristaline cauzate de
incluziunile nemagnetice (corpuri strine).
Pierderile prin cureni turbionari pot fi deduse din legea induciei. Reducerea lor
se obine prin micorarea grosimii materialului sau prin mrirea rezistivitii lui prin
aliere cu elemente corespunztoare scopului. Pierderile reziduale apar la variaia
temporar a induciei i sunt proporionale cu frecvena i intensitatea curentului.
Aceste pierderi se datoreaz, ca i pierderile histerezis, deformarilor reelei cristaline
prin incluziuni nemagnetice; migrrile atomilor de carbon n soluie i prezena
3

azotului sunt factori importanti pentru apariia pierderilor reziduale. Cu descreterea

impuritilor scad pierderile reziduale i la un material pur ele sunt practic inexistente.

n corpurile feromagnetice se dezvolt cldur dac n ele variaz, n timp, cmpurile

magnetice exterioare, se produc deci pierderi de putere activ. Acestea sunt de 2
feluri:
Pierderile prin histerezis magnetic sunt proporionale cu frecvena i cu aria
ciclului de histerezis. Ele pot fi calculate cu expresia lui Steinmetz.
p n f B nmax
(4.16)
pn cldura dezvoltat (pierderile) n unitatea de timp i n unitatea de volum a
materialului
f frecvena
o constant de material numit constanta lui Steinmetz
Bmax inducia magnetic maxim
n exponentul lui Steinmetz (1,6 < n > 2)
Materialele magnetic dure (arie mare a ciclului de histerezis) prezint pierderi
mari prin histerezis.
Materialele magnetic moi (arie mic i valori mici ale lui H c) au pierderi cu att
mai mici cu ct ciclul de histerezis este mai ngust.
Pierderile prin cureni turbionari se datoresc efectului Joule-Lenz care nsoete
inducerea de cureni electrici n corpurile feromagnetice de ctre fluxurile magnetice
variabile n timp. ntr-o tol cu arie mare, de grosime i de rezistivitate electric ,
se dezvolt, n unitatea de timp i de volum, cldura:
pf

k 2 2
f B 2max

(4.17)

Pierderile totale n fier au deci expresia:

p Fe p n p f f B nmax

k 2 2 2
f B max a f b f 2

(4.18)

a, b se pot determina experimental

n practic, pierderile n fier se raporteaz la unitatea de mas a materialului,
exprimndu-se n W/kg.
Materialele magnetice moi se clasific n mod raional dup compoziie, lunduse ca baz elementul principal de aliere, care impune caracteristicile specifice ale materialului, de exemplu tabl silicioas slab sau bogat aliat.
Materialele magnetice moi sunt clasificate astfel: diferite sorturi de fier, fonta i
otelul, aliaje fier-siliciu, aliaje fier-siliciu texturate, aliaje fier-siliciu sinterizate, aliaje
fier-siliciu-aluminiu (Alsifer), aliaje fier-aluminiu(Alfenol), aliaje nichel-fier (Permalloy),
aliaje cu permeabilitate mare, aliaje cu permeabilitate constant, aliaje cu ciclu
histerezis dreptunghiular, aliaje cu inducie de saturaie mare, aliaje termocompensatoare, aliaje magnetostrictive, pelicule metalice magnetice, materiale nemagnetice.
Carbonul este elementul cel mai duntor pentru materialele magnetice moi.
El se dizolv n fierul topit i rmne fie sub forma de soluie solid, fie sub form de
pulbere grafitic; el mrete cmpul coercitiv, micoreaz permeabilitatea i produce
mbtrnirea materialului.
Oxigenul se dizolv n fier i i influenteaz n msur mai mic proprietile
magnetice dect carbonul: el influeneaz plasticitatea materialului.
Hidrogenul influeneaz proprietile magnetice n msur mai mic dect
oxigenul; el se elimina la temperaturi de peste 650 C. Hidrogenul poate servi, n
4

anumite mprejurri, ca dezoxidant, devenind astfel un element util.

Azotul are o influent asemntoare carbonului, ns n msur mai mic; el
favorizeaz mbtrnirea magnetic.
Sulful mrete cmpul coercitiv i pierderile prin histerezis.
Fosforul mrete pierderile prin histerezis i influeneaz mai puin cmpul
coercitiv.
Manganul favorizeaz formarea cementitei n fier; influena lui ca element
duntor este mai slab
dect a fosforului i sulfului.
Siliciul ca soluie solid, n fierul pur, produce scderea induciei de saturaie.
2. Adaosuri favorabile.
Nichelul influeneaz favorabil permeabilitatea magnetic i reduce cmpul
coercitiv.
Cobaltul este singurul element care mrete inducia de saturaie.
Siliciul mrete rezistivitatea materialului, deci micoreaz pierderile prin cureni turbionari, favorizeaz mrirea granulelor mrind astfel permeabilitatea; micoreaz precipitarea carbonului n grafit i contribuie astfel la reducerea cmpului coercitiv i a pierderilor prin histerezis.
Aluminiul micoreaz energia cristalin n fier;un daos de 0,1-0,2% n fier previne mbatrnirea; n procente mai mari pn la 16% (Alfenol) imprima caracteristici
magnetice foarte bune, n special permeabilitate maxim i cmp coercitiv comparabil
cu cele ale permalloyului.Materialul este ductil i poate fi laminat la dimensiuni foarte
reduse, de ordinul micronilor.
Cromul, molibdenul i cuprul sunt elemente faorabile de aliere n anumite
aliaje fier-nichel, imprimnd materialului caracteristici speciale.
Prelucrrile mecanice ca: tierea, tanarea, presarea, ndoirea, gurirea etc., n
general solicitrile mecanice, nrutaesc calitile magnetice; cu ct solicitarile mecanice sunt mai pronunate, cu att mai mult se nrutesc calitatile magnetice. Materialele cu permeabilitate foarte mare i cmp coercitiv foarte mic devin, la eforturi
mecanice pronunate, uneori complet inutilizabile. Materialele care au suportat
eforturi mecanice trebuie tratate termic la un regim corespunztor aliajului. Anumite
prelucrri mecanice degrori pronunate, deformri plastice avansate) imprim
materialelor magnetice caracteristici speciale prin texturare; materialele astfel
prelucrate devin anizotrope n direcia efortului.
Tratamentele termice constituie un factor hotrtor pentru obinerea unor
caracteristici magnetice i mecanice, att dup elaborarea materialului ct i dup
prelucrri mecanice. Prin tratamente termice se pot restabili total sau parial
caracteristicile magnetice care au fost micorate prin eforturile mecanice suportate de
piese. Scopul tratamentelor termice, aplicate la materialele magnetice moi, este n
primul rnd de a reduce tensiunile interne care iau nastere la eforturile mecanice; prin
tratamente termice se obine i mrirea granulelor. Prin reducerea tensiunilor interne
i mrirea granulelor scade cmpul coercitiv. Este important ca tratamentele termice
s fie corect conduse, cu respectarea strict a temperaturilor de tratare, dup
specificul materialului de tratat.
Feritele sunt cristale mixte sau amestecuri ale oxizilor de fier (Fe 2O3), cu unul
sau mai multi oxizi metalici (NiO; MnO; ZnO; MgO; CuO; BeO; CdO; BaO; CoO etc.).
Feritele au rezistivitatea foarte mare (102...107 ohmi), ceea ce face ca pierderile
5

datorate curentilor turbionari sa fie reduse chiar la frecvente inalte. In radiofrecventa,

cele mai utilizate sunt feritele pe baza de Ni-Zn, Zn-Mn, Cu-Zn sau Li-Zn. Feritele cu
Zn-Mn se folosesc la frecvente reduse pana la 100KHz). In US se folosesc feritele CuZn si Li-Zn avand permeabilitati de ordinul 100...250. In UUS se folosesc feritele pe
baza de Ni-Pb, cu permeabilitati de ordinul zecilor.
Proprietatile materialelor magnetice sunt caracterizate de: permeabilitatea
magnetica efectiva (care arata de cate ori creste inductanta unei bobine cu miez
fata de una fara miez), gama frecventelor de lucru, pierderile si stabilitatea in
raport cu temperatura.
Acestia sunt parametri de care trebuie tinut cont atunci cand se realizeaza anumite
bobine. Permeabilitatea efectiva depinde de dimensiunile si de natura materialului din
care este confectionat miezul. Valoarea permeabilitatii se gaseste in cataloage sau se
poate aprecia masurand o bobina cu un numar de spire cunoscut.
Material Ferimagnetice (ferite):
Ferite folosite pt. miezurile masinilor electrice: spinel mixte
Proprieti:
- rezistivitate ridicat -> pierderi prin cureni turbionari reduse
- factori de calitate ce permit funcionarea la frecvene ridicate - 103-106 Hz
- inducie de saturaie, inducie remanent mai mici dect la materialele
feromagnetice.
- Temperatura Curie mai sczut
- puternic dependent de H

2.
Masini unelte utilizate la procesarea tolelor
pentru miez magnetic
Prelucrari prin taiere si deformare plasitica la rece
Aceste prelucrari au pondere insemnata, deoarece in industria electrotehnica
mai mult de 50% din totalul pieselor care intra in componenta echipamentelor
electrice se fabrica din materiale sub forma de table, benzi sau profile speciale.
Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se prelucreaza
prin taiere (stantare) sau prin deformare plastica (indoire, ambutisare) efectuate de
matite.
Deformarea plastica este procedeul prin care se schimba forma si dimensiunea
initiala a materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare.
Matritarea este procesul tehnologic de deformare realizata la cald prin care
matrerialul se deformeaza in intreg volulmul.
Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele avantaje:
a.
b.
c.
d.
e.
6

simplitatea in procesul de lucru;

durata redusa de prelucrare;
precizie mare a dimensiunilor obtinute;
calitate superioara a suprafetelor;
productivitate mare;

f. pierderi de material minime;

g. sculele au durata mare de functionare
h. procesele de productie pot fi mecanizate, automatizate sau chiar
robotizate.
Dezavantaje:
a. sculele folosite sunt destul de complicate;
b. sculele necesita o durata mare de executie;
c. sunt rentabile doar la productia de masa;
d. fabricate din oteluri scumpe;
e. cost ridicat.
Taierea este operatia prin care materialul este separate in mai multe parti
diferite, dupa un contur inchis sau deschis prin intermediul a doua conjugate. Taierea
se poate face prin doua procedee:

1. Stantarea
Este operatie de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in doua
sau mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numite stanta.
Stanta este alcatuita din doua parti:
i. Placa taietoare
ii. poanson.
Stanta este alcatuita din doua subansamble din care unul fix numit placa
taietoare si care se pozitioneaza pe masa piesei si o parte mobile numita poanson si
care este prins in bebecul mesei sau in culisa. Forta taietoare este furnizata de
masina unealta numita presa: F=t*g*P* unde P perimetru
Principalele operatii de stantare intalnite in ind electrotehnica sunt
retezarea,decuparea, perforarea,crestarea,slituirea,tunderea. Procesul ethnic de
stantare este influentar de anumiti factori tehnologici(dimensiunile si forma conturului
de stantare,duritatea mat,jocul dintre poanson si placa taietoare,calitatea muchiilor
taietoare,starea sub materialelor).intre acesti factori jocul dintre poanson si placa
taietoare are o influenta deosebita asupra calitatii pieselor si a duratei de viata a
stantelor. In general real jocului dintre poanson si placa taietoare este intre 418%,doar la tabla silicioasa sau tabla elth care are pana la 5% si jocul este intre 67%.Daca jocul este prea mic pot aparea fisuri,suprafata de forfecare nu este neteda
iar impingerea mat in matrita necesita eforturi mari.In plus stanta se real relative
repede. Daca jocul este prea mare piesa se deformeaza.
Procesul de stantare este analog cu
procesul de taiere prin forfecare , deoarece
muchiile
taietoare
ale
poansonului
compotandu-se ca si muchiile de cutit.
Principalele operatii de
folosite in electrotehnica sunt:
7

stantare

a. Retezarea;
b. Decuparea;
c. Perforarea;
d. Crestarea;
e. Slituirea;
2) Forfecarea
Este operatia de taiere prin care suprafata se realizeaza cu ajutorul a doua
taisuri associate. Utilajul tehnologic folosit pentru aceste operatii este foarecele cu
lame plane sau inclinate, ghilotina.
Stantare

Fig. 1. Cutitul mobil al

foarfecei cu lame inclinate

Fig. 2. Forfercare cu
lame inclinate

Fig. 3. Forfercare cu
discuri

Prelucrarea prin deformarea plastica

Este insotita de o serie de fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii
modificandu-I in mod substantial comportarea in timpul silicitarilor sau a prelucrarilor
ulterioare. In timpul prelucrarii prin def plastica la rece se constata o modif a propr
mecanice ale mat in sensul cresterii rezistentei la rupere.Cresterea duritatii, scaderea
propr ce oglindesc platicitatea,alungirea,gatuirea,apar modif in structura,se modif
8

propr fizice(conductibilitatea el si term)se modif propr magnetice,propr chimice(rez la

coroziune). Ansamblul acestor modif ce afecteaza mat deformat poarta denimirea de
ecruisare. O importanta deosebita o are fen de ecruisare asupra plasticitatii mat prin
faptul ca la un anumit grad de def plastica, plasticitatea acestuia scade in asa masura
incat este foarte greu sa mai poata fi prelucrat in continuare deoarece apar fisuri iar
fortele de actionare sunt foarte tari. Pt o revenire a propr mat trebuie sa procedeze la
un tratament de revenire. Forta taietoare este proportionala cu perimetrul P, aceasta
fort ape care trebuie sa o dezvolte presa nu este suficienta pt desfasurarea proc de
stantare; mai este necesara forta exercitata de inelul de fixare si forta exercitata de
aruncatorul piesei si astfel Ft=1,15F
Tipuri de stante in functie de operatiile pe care le executa stantele stantele
pot fi: stante cu act simpla; cu actiune combinata;cu actiune succesiva. Stantele cu
actiune simpla: decupeaza printr-o singura lovitura o figura pe un contur inchis cum
este axul de la tola rotor sau o crestatura(stanta pas cu pas)
Stantele cu actiune succesiva pot executa, in acelasi timp, mai multe
operatii de stantare prin deformare succesiva a semifabricatului de la o operatie la
alta in sensul avansului.
Stamtele ce actiune sccesiva au, de regula, poansoanele situate la o distanta de
inaltime (o diferenta de lungime unul fata de altu) de cel putin egala cu grosimea
materialului, ceea ce necesita o forta mai mica, respective o forta corespunzatoare
suprafetaei mai mari.
Stanta cu actiune succesiva:
Fig. 5. Procesul de stantare
succesiv:
a.

a. piesa obtinuta;
b. vedere asamblu asupra
stantei.

Debitarea materialelor prin stantare

se face pe baza unui plan care urmareste
utilizarea cat mai rationala a mat.Intre
piese se lasa o punte si o margine in scopul
compensarii erorilor de avans si de a putea
fixa mat in matrita eleminand rebuturile

b.

prin decuparea incomplete a pieselor

Stantare cu actiune combinata: pot executa la o cursa a piesei mai multe
operatii:decupare,ambutisare,indoire. Aceste stante au o buna productivitate si sunt
utilizate cu precadere in aparate de serie mare.
9

3.Comentarea standardului SR EN 10106:2001

Standardul SR EN 10106 definete calitile de table i benzi magnetice din oel
cugruni neorientai, laminate la rece, cu grosimi de 0.35 mm, 0.50 mm, 0.65 mm i
1.00 mm.Pentru mrcile de oel prezentate n standard, simbolizarea alfanumeric
cuprinde:
litera M pentru oel magnetic;
de o sut de ori valoare maxim specific a pierderilor specifice totale la 1,5T la
50Hz n watti pe kilogram i corespuntoare grosimii nominale a produsului;
de o sut de ori grosimea nominal a materialului, n milimetri;
litera A pentru tabl sau band magnetic cu gruni neorientai livrate n
starefinit.
Materialul poate fi livrat fie fr izolaie sau cu izolaie pe o parte sau pe ambele
pri. Dac materialul e izolat, natura izolaiei, proprietile acesteia i factorul de
spaiu iverificrile lor trebuie s fac obiectul unui acord la momentul cererii i al
comenzii.
Suprafaa materialului trebuie s fie curat, lipsit de grsime i rugin. Defectele
izolate, precum adnciturile, sunt permise dac sunt n limita toleranelor impuse.
Materialul trebuie s fie apt pentru a fi tiat sau tanat fr a cauza o
uzurpermanent a sculelor.n cazul unor condiii speciale pentru decupare sau
tanare, acesteatrebuie stabilite de comun acord ntre producator i cumprtor.
Valorile minime garantate ale pierderilor magnetice pentru cmpurile magnetice cu
intensiti de 2500 A/m, 5000 A/m i 10000 A/m, trebuie determinate n cmp
magneticalternativ la 50 Hz.
Grosimile minime ale produselor sunt 0.35 mm, 0.50 mm, 0.65 mm, 1.00 mm.
Pentru toleranele la grosime se distinge:
tolerana admis la grosimile nominale din cadrul aceleiai uniti de recepie;
diferena de grosime a unei table sau unei benzi pe o direcie paralel
cu direcia de lam6inare;
diferena de grosime n direcie perpendicular fa de direcia de laminare.
Ecartul admis la grosimea nominal n cadrul aceleiai uniti de recepie trebuie s
fie de -8% sau +8% din valoarea nominal pentru grosimi de 0.35 mm i 0.50 mm i
de -6% sau +6% din valoarea nominal pentru grosimi de 0.65 mm i 1.00 mm.
Supranlarea suduri n raport cu grosimea msurat nu trebuie s depeasc 0.050
mm.
Diferena grosimii la o tabl sau pe lungimea unei benzi ntr-o direcie paralel cu
direcia de laminare nu trebuie s depaeasc 8% din valoarea nominal pentru
grosimi de 0.35 mm i 0.50 mm i 6% din grosimea nominal de 0.65 mm i 1.00 mm.
Limile uzuale sunt egale sau mai mici de 1250 mm. Pentru toleranele la
limetrebuie s se faca o distincie ntre produsele livrate cu margini naturale i
produsele livrate cu margini tiate.

10

4.Tehnologia de fabricatie a miezului magnetic

stator al unei masini electrice
Procesul tehnologic de fabricare a miezului magnetic stator al unei masini
asincrone:
Nr.
crt
1
2

Operatia
tehnologica
Debitarea tablei
silicioase in
benzi
Stantarea

3
4
5
11

Masina unealta

SDV

Timp (min)

Foarfeca role

role

15

Presa de stantat

Matrita bloc

Debavurare

Masina de debavurare

Piatra
abraziva

Lacuire +
uscare
Control CTC

Masina de lacuit; cuptor

de uscare

15
Subler

Sortare

Masina de sortat

Impachetare

Consolidare
pachet
Control CTC
final

Presa de impachetat
Cantar
Presa

5.

Dorn

3
10
15

Subler

Activitate de laborator

In cadrul laboratorului am consultat standardele:

STAS 12305-85 ALIAJE MAGNETICE MOI
SR EN 10107:2001 Table si benzi de otel cu graunti orientate livrate in stare procesata
SR EN 10106:2001 Table magnetice cu graunti neorientati. Laminare la rece si livrate
in stare finita.
De asemenea ne-a fost prezentata in cadru laboratorului o tola rotor si o ghilotina cu
care am taiat o tabla.

6.
12

Concluzii

Scrierea pe disc i citirea de pe disc se fac folosind principiile de baz ale

electromagnetismului. Informaiile sunt nscrise pe disc prin trecerea unor cureni
electrici printr-un electromagnet (capul de scriere/citire) care genereaz un cmp
magnetic care se pstreaz pe disc. Informaiile se citesc de pe disc trecnd iar capul
peste suprafaa discului; atunci cnd apar schimbri ale polaritii cmpului de pe
disc, n cap se induce un curent electric slab care indic prezena sau absena
tranziiilor de flux n semnalul care a fost nregistrat iniial.

7.

Bibliografie

1. www.asro.ro
2. Catalogul Standardelor Romane

3. suport curs M.P.T (Procesul de fabricare al arborelui unei masini electrice)

13