ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

Elemente active si elemente pasive

Elementele de circuit sunt dispozitive folosite pentru realizarea

circuitelor electrice. Ele sunt de doua tipuri: pasive (rezistoare,
condensatoare, bobine) si active (diode, tranzistoare, circuite
integrale, surse de tensiune).

Elemente pasive

Componentele ce nu pot controla curentul prin intermediul unui alt semnal

electric, sunt denumite elemente de circuit pasive. Rezistorii,
condensatoarele, bobinele, transformatoarele si chiar si diodele, toate sunt
considerate elemente de circuit pasive.

Componentele pasive consumă din energia semnalelor electrice dar sunt

necesare în funcţionarea tuturor circuitelor, deoarece asigură tensiunile şi
curenţii în diferite puncte, reglează nivelele de putere, delimitează benzi de
frecvenţă ş.a. Ca număr , componentele pasive sunt preponderente în
totalul componentelor unui circuit sau aparat. Calitatea lor va determina în
mare măsură calitatea şi performanţele ansamblului. O clasificare globală
împarte componentele pasive în:

Componente disipative – care disipă energie electrică activă şi o

transformă în căldură într-un proces ireversibil; se numesc rezistoare. Sunt
caracterizate prin rezistenţa electrică măsurată în ohmi. Din aceeaşi
categorie fac parte fotorezistoarele, termistoarele, varistoarele şi
magnetorezistoarele la care mărimea rezistenţei electrice este dependentă
de acţiunea unor factori fizici ( lumină, temperatură, tensiune aplicată,
inducţie magnetică).

Componente reactive – acestea se pot afla în două stări : receptor de

energie care se încarcă şi păstrează energia înmagazinată şi generator de
energie care debitează energia în circuitul exterior. Energia reactivă circulă
în ambele sensuri. Componentele reactive înmagazinează energie fie în
câmp electric (la condensator) fie în câmp magnetic (la bobină).
Condensatorul se caracterizează prin capacitatea electrică măsurată în
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

Farad F. Bobina se caracterizează prin inductanţa magnetică măsurată în

Henry H. Componentele pasive reale sunt caracterizate simultan de toate
aceste mărimi. Astfel, un rezistor real va avea în acelaşi timp o capacitate
electrică dar şi o inductanţă care sunt în acest caz mărimi parazite (efectul
lor se manifestă la frecvenţe înalte).

Un condensator va avea pe lângă capacitate şi o rezistenţă de pierderi şi o

inductanţă parazită. Este obligatoriu ca orice componentă pasivă să fie
analizată şi caracterizată înainte de a fi utilizată în circuite.Se recomandă
aprofundarea funcţionării şi tehnologiilor de realizare a componentelor
pasive precum şi definirea principalilor parametri prin consultarea lucrărilor
din bibliografie.

GENERALITATI

Bobina este în electrotehnică un dispozitiv electric pasiv, care are

două terminale (capete) și este folosit în circuitele electrice pentru a
înmagazina energie în câmp magnetic sau pentru detecția câmpurilor
magnetice. Parametrul specific al unei bobine este inductanța sa.

Bobina se realizează prin înfășurarea unui conductor (în general

cupru) pe un miez. Acest miez poate fi feromagnetic, în acest caz bobina
având inductanță mare, sau poate fi neferomagnetic, sau chiar să
lipsească (miezul fiind aer), în acest caz bobina având inductanță scăzută.
În curent alternativ o bobină prezintă o reactanță inductivă, dependentă de
frecvența curentului alternativ.

Proprietatea caracteristică bobinei este inductanța (măsurată în

henry, H) care este o mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul magnetic
stabilit printr-un circuit de curentul care trece prin el și intensitatea
curentului respectiv. O variație a curentului produce o variație a fluxului
magnetic care la rândul său produce forță electromotoare ce încearcă să
se opună variației curentului.

Un inductor, de asemenea, numit bobina sau reactor, este un

component electric cu două terminale pasive care rezista schimbărilor de
curent electric la trecerea acestuia prin ea .
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

În sensul larg,prin Bobină se înţelege un element de circuit format

dintr-un conductor electric astfel înfăşurat,încât să formeze una sau mai
multe spire.

O spiră are două conductoare active:unul de ducere şi unul de

întoarcere, raportat la sensul curentului prin spiră.

Ca,forme obişnuite,întâlnim bobine cilindrice,paralelipipedice sau

toroidale.
Clasificarea bobinelor se poate face şi după alte criterii,aşa cum va reieşi în
cele ce urmează. Semnele convenţionale pentru bobine sunt date în STAS
11381/8-88.În tabelul următor sunt date câteva semne convenţionale
uzuale.

1.Clasificarea bobinelor si procesul tehnologic de executie

În construcţia aparatelor electrice bobinele ocupa un loc important

deoarece de construcţia şi corectarea lor realizare depinde buna
funcţionare a aparatului, ca spre exemplu la electromagneţii de acţionare,
la contactoare, la relee.
După construcţia bobinelor pot fi:
-înfăşurate pe miez magnetic a
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

-înfăşurate pe carcasă b
-înfăşurate fără carcasă c
Procesul tshnologic al executării bobinelor cuprinde mai multe
operaţii, care pentru diferite construcţii de bobine sunt oarecum diferite.
Totuşi, succesiunea operatilor de bază ale procesului tehnologic la
executarea bobinelor este pe deplin determinată şi constă în următoarele
faze: executarea carcasei, înfăşurarea, unirea şi fixarea capacerlor,izolarea
bobinei, impregnarea, lăcuirea suprafeţelor exterioare a bobinei, uscarea
bobinei făcute.

În funcţie de distanţa bobinei şi în cosecinţă de construcţie şi de condiţiile

cerute izolaţiei ei se întrebuinţează cîteva feluri principale de carcase şi
anume:
- tub metalic
- tub din material izolant
- carcasă asamblată din materiale izolatoare
- carcasă compusă dintr-un miez magnetic
- carcasă presata din material plastic
- carcasă din porţelan

2.Construcţia bobinelor din punct de vedere tehnologic

Caracteristicile proceselor tehnologice ale fabricării bobinelor obligă

pe consumatori ca la alegerea şi elaborarea construcţiilor bobinelor să aibă
în vedere condiţiile tehnologice.

Materialele din care se executa bobinele se aleg in functie de tensiunea

de lucru, solicitarile electrice, termice, mecanice sau de alta natura, din
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

timpul functionarii. Materialele utilizate sa pot imparti in: materiale

electroconductoare, materiale electroizolante, materiale auxiliare.

Materialele electroconductoare se folosesc pentru realizarea infasurarilor

propriu-zise, a legaturilor flexibile de iesire, precum si pentru fabricarea
elementelor de racord (borne, cleme). Cel mai mult sunt folosite cuprul si
aluminiul, datorita proprietatilor electrice si mecanice ale acestora.
Mentionam ca tehnologitatea cuprului depinde de gradul de ecruisare al
acestuia. Deosebim in acest sens trei variante: cuprul moale (m), cuprul
semitare (2/2 t) si cuprul tare (t).

Aluminiul este mai putin utilizat decat cuprul, din cauza problemelor pa care
le ridica lipirea sa. Rezistivitatea electrica mai ridica in comparatie cu cuprul
impune marirea sectiunii conductoarelor si aceasta conduce la solutii
constructive necorespunzatoare pentru unele produse electrotehnice,
dintre care mentionam masinile electrice rotative. Aluminiul este utilizat cu
precadere pentru realizarea bobinelor la transformatoarele electrice de
putere mare. La unele masini electrice de putere mare se mai utlizeaza
bare din aliaje de cupru.
Semnificatiile unor simboluri folosite des sunt urmatoarele :

Cu – cupru
Al – aluminiu
E – emailat
M – proprietati mecanice ridicate
S – sudabil
T – foarte stabil termic
A – termoaderent
F – rezistent la agenti frigorifici
S - cu rezistenta la soc termic imbunatatita
U – rezistent la ulei de transformator
b – aptitudini de bobine deosebite
1,2,3, - izolatie simpla, dubla, tripla
105, 103 etc. – temperatura maxima de functionare admisa
H – izolatie de hartie
B – izolatie de bumbac, sau bumbac in amestec cu fibre sintetice
f - flexibil
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

2S – doua infatisari de fire de sticla impregnate

3Sy – trei infasurari cu fire de sticla, in amestec cu fir sintetic
impregnat

La bobinele mici de curent alternativ, cu mai multe spire se pot

proiecta construcţii fără carcasă, înfăşurarea făcându-se de maşinile de
bobinat cu mai multe bobine şi cu lăcure exterioară. În acest caz, operaţia
care necesită manoperă mare este aceea a izolării exterioare a bobinei.
Această problemă trebuie să fie în aşa fel rezolvată, încât să se ajungă la
mecanizarea executării izolaţiei. Construcţia aceasta cere prezenţa în

fabrică a maşinilor de bobinat care să execute simultan mai multe bobine

precum şi a unei instalaţi de impregnare.

Dacă bobinele sunt destinate unui regim de lucru mai intens, bobinele
cu mai multe spire se vor proiecta cu carcasă din mase plastice. În acest
caz, se simplifică procesul izolării exterioare a bobinei, în comparaţie cu
construcţia fără carcase.
Bobinele din conductori groşi cu nimăr mic de spire, trebuie să se
proiecteze fără carcase.
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

Este raţional ca bobinele de curent continuu să fie înfăşurat fie pe o

carcasă metalică, pentru ca şi suprafaţa inferioară a bobinei să fie folosită
pentru cedarea căldurii, fie pe miezul magnetic izolat.
În toate cazurile, când este posibilă, se vor utiliza bobine de formă
cilindrică. Forma dreptunghiulară a orificiului bobinei complică procesele de
executare.
Izolarea exterioară a colţurilor bobinelor dreptunghiulare fără carcase
cere o mare atenţie şi timp îndelungat.

Alegerea materialelor electroizolante de diferite feluri şi calităţi

precum şi stabilirea numărului de straturi ale izolaţiei se face mai multe
considerente.
Astfel în operaţia de înfăşurare nu se reuşeşte să se obţină umplerea
uniformă a spaţiului de bobinaj.
Alegerea materialelor electroizolante de diferite feluti şi cantităţi
precum şi stabilirea numărului de straturi ale izolaţiei se face după mai
multe considerente.
Numărul straturilor de materiale izolatoare trebuie stabilit pe baza
considerentelor electrice şi mecanice.
Unde este posibil, din punct de vedere tehnologic, folosită iyolaţia de
clasa A . Întrebuinţarea materialelor care conţin mică trebuie să fie
justifcată de cesitatea de a avea o rzistenţă termică ridictă.

Materialele frecvent folosite pentru izolare sunt: bumbacul, matasea,

prespanul, micafoliul, micabanda, hartia de mica, benzi si tesaturi de sticla
neimpregnate si impregnate, poliglasul, benzi din poliesteri, pasla, din lana
artificiala, bachelita, melamina, pertinaxul, textolitul, sticlotextolitul etc.
Materialele electroizolante nu se utilizeaza separat decat foarte rar; cel mai
adesea se realizeaza combinatii de materiale cunoscute sub denumirea de
scheme de izolatie. Schemele de izolatie se utilizeaza de exemplu, pentru
izolarea bobinelor de masini electrice plasate in crestaturile miezurilor
magnetice, pentru izolarea capetelor de bobina de la masini electrice
rotative.
Pentru confectionarea carcaselor se utilizeaza materiale
electroizolante termogide, termoplaste, sau stratificate. Pentru anumite
constructii de aparate electrice de joasa tensiune, carcasele bobinelor
parcurse de curent continuu se pot executa din aluminiu sau din alama.
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

3.Executarea operaţiei de bobinare.

În toate cazurile, la diametre micii de conductoare şi bobine cu multe

spire, când nu sunt condiţii speciale este raţional să se întrebuinţeze
înfăşurarea automată a conductorului fără a se respecta riguros rândurile si
straturile.
Sensul înfăşurării nu influenţează construcţia din punct de vedere
tehnologic.
Totoşi la bobine de curentul continuu, unde este necesar păstrarea
unei anumite polarităţi trebuie respectat şi sensul de înfăşurare.
Alegerea capetelor bobinelor flexibile sau rigide se determină în
special prin considerente constructive.
Pretutindeni, unde este posibil trebuie utilizate bare rigide.
Capetele de ieşire flexibile cu izolaţie de cauciuc sau masă plastică,
în cazul acţiunii îndelungate a temperaturii, îşi pierd elasticitatea.
În caz contrar se foloseţte izolaţia de cauciuc silicatic, sau izolaţia
trebuie să fie îmbrăcată pe capete de ieşire după imprergnare.
La multe bobine, când se întrebuenţează borne de alamă, capetele
bobinajului se lipesc de borne.

4. Condiţile impuse pentru a realiza o bună impregnare

După înfăşurare, bobinele destinate a lucra în medii agresive sau

care prin calculul de încălzire au fost prevăzute a fie impregnate.
Impregnareamai are ca scop rigidizarea bobinelor şi întărirea izolaţiei
conductoarelor, contribuind totodată şi la o transmitere mai uşoară a
căldurii.
Din punct de vedere constructiv şi tehnologic, bobinele de aparate ce
urmează a fi impregnate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1. Izolaţia conductorului .
2. Clasa de izolaţie aleasă pentru izolare.
3. În flanşele carcaselor să se prevadă dacă canale prin care să se asigure o
mai uşoară pătrundere a lacului spre interiorul bobinei.
4. Izolaţia de hârtie dintre straturi .
5. Construirea carcasei să fie suficientă de robustă.
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

După înfăşurarea sau după impregnarea suprafaţa laterală a bobinei se

izolează cu pânză lăcuită. Este indicat ca fiecare bobină să fie prevăzută
cu o etichetă pe care să se marcheze tensiunea, diametrul conductorului şi
numărul de spire.

5.Bobinajele transformatoarelor

Realizarea bobinajelor transformatoarelor comportă o serie de

particularităţi datorită faptului că în general înfăşurarea de înaltă tensiune
este supusă unei tensiuni ridicate şi ca atare problemele de izolaţie joacă
un rol deosebit.
Înfăşurările transformatoarelor şi deci diferitele bobine pot să fie cu
sensul de bobine “la stânga”sau “la dreapta”. Înfăşurarea se consideră “la
stânga”dacă parcurgerea în lungul spirelor se efectuează în sensul invers
acelor de ceasornic şi “la dreapta”, dacă se va efectua în sensul acelor de
ceasornic.

1. Parametrii bobinelor

 Tensiunea nominal Un este tensiunea maxima pentru care se

dimensionează izolaţia bobinei.

Relatia tensiune-curent a bobinei:

„Legea lui Ohm” pentru bobine
Bobinele nu au o „rezistenta” stabila precum rezistorii. Totusi, exista o
relatie matematica dintre tensiunea si curentul unei bobine, astfel:

Unde:
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

v = tensiunea instantanee la bornele bobinei (V)

L = inductanta bobinei (H)
di / dt = rata de variatie a curentului (A / s)

Forma acestei ecuatii este asemanatoare ecuatiei pentru

condensatoare.
Precum este si cazul condensatoarelor, comportamentul bobinelor
depinde de variabila timp. Pe langa rezistenta specifica spirelor
infasurarii (o vom presupune egala cu zero pentru simplificarea
expunerii), caderea de tensiune la bornele unei bobine este strans
legata de viteza (rata) de variatie a curentului in timp.

 Tensiunea de serviciu Us este tensiunea care se aplica la capetele

infasurarii bobinei intr-un anume regim de lucru.

 Rezistenta R a bobinei este o mărime care se pot evidenţia daca

bobina este alimentata cu tensiune continua. Din legea lui Olm,
rezulta:
U
R= I unde:
I – intensitarea curentului electric. Se exprimă în A (amperi);
U – tensiunea electrică. Se exprimă în V (volţi);
R – rezistenţa electrică. Se exprimă în Ω (ohmi).

Asta înseamnă că, dacă avem un generator electric (de exemplu o

baterie), la bornele căruia legăm un fir metalic, cu cât rezistenţa
electrică a acestuia va fi mai mare, cu atât mai mică va fi intensitatea
curentului electric (şi invers).

Rezistenta este de fapt frecarea intampinata de electroni, atunci cand

acestia se afla in miscare. Toate materialele conductoare poseda o
anumita rezistenta (exceptie facand materialele supraconductoare),
in special rezistorii. Atunci cand curentul alternativ intampina o
rezistenta, caderea de tensiune si curentul prin aceasta sunt in faza.
Simbolul matematic pentru rezistenta este „R”, iar unitatea de masura
este Ohm-ul (Ω).
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

 Inducţia proprie a bobinei L depinde de dimensiunile acesteia de

numărul de spire si de materialul miezului magnetic, conform relaţiei:
A
l
L=N2
Fenomenul de inductie electromagnetica sta la baza functionarii
multor dispozitive si aparate, unele fiind descrise în aceasta lucrare.
 De asemenea, acest fenomen are o pondere mare în
întelegerea altor fenomene fizice.

Mai precis, intensitatea curentului indus este proportionala cu viteza

de variatie a fluxului magnetic inductor.
Ţinând cont ca aparitia unui curent electric este legata de existenta
unei tensiuni electromotoare, se poate spune ca în bobina B1 a
aparut o tensiune electromotoare indusa, e (t.e.m. indusa), numai
daca spirele acestei bobine au fost strabatute de un flux magnetic
variabil.

Conform definitiei de mai sus rezulta ca, fenomenul de inductie

electromagnetica are loc ori de câte ori variaza oricare dintre
marimile fizice de care depinde valoarea fluxului magnetic inductor,
conform urmatoarei relatii:
o f = BS cos α
Inducţia proprie a bobinei se mai poate calcula in funcţie de fluxul
magnetic si de curentul care străbat bobina, conform relaţiei:

L= i

 Impedanţa Z a bobinei se manifesta la alimentarea acesteia cu

U
tensiunea alternativa si se poate calcula cu relaţia: Z=
I
o Pentru o bobina perfecta, caderea de tensiune este tot
timpul defazata inaintea curentului cu 900, prin urmare,
unghiul de faza al impedantei bobinei (impedanta
inductiva) este +900.
o Impedanta este o expresie completa a tuturor formelor de
opozitie intampinate de electroni, atunci cand acestia se afla in
miscare, si include efectele rezistentei cat si a reactantei. Este
prezenta in toate circuitele si in toate componentele. Atunci
cand curentul alternativ intampina o impedanta, caderea de
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

tensiune si curentul prin aceasta sunt defazate cu un unghi

intre 00 si 900. Simbolul matematic al impedantei este „Z”, iar
unitatea de masura este Ohm-ul (Ω), sub forma complexa.

 Reactanţa inductiva XL=2fL

Impedanţa se poate calcula in funcţie de rezistenta si de reactanţa

inductiva: Z2=R2+XL2

Reactanta este de fapt inertia intampinata de electroni, atunci cand acestia

se afla in miscare. Este prezenta peste tot unde exista campuri electrice
sau magnetice datorita tensiunii sau curentului aplicat, dar in special in
condensatoare si bobine. Atunci cand curentul alternativ intampina o
reactanta, caderea de tensiune si curentul prin aceasta sunt defazate cu
900. Simbolul matematic pentru reactanta este „X”, iar unitatea de masura
este Ohm-ul (Ω).

 Factorul de calitate (Q), alt parametru important al bobinelor, este

egal cu raportul dintre reactanta si rezistenta proprie:

De obicei se cauta realizarea unor bobine cu rezistente cat mai mici, deci
cu factori de calitate ridicati. Cresterea frecventei de lucru este insotita de
cresterea rezistentei conductorului de bobinaj, datorita efectului pelicular si
aparitiei curentilor turibionari. Efectul pelicular se datoreaza distributiei
neuniforme a campului magnetic in interiorul conductorului. Curentul circula
numai la suprafata conductorului, interiorul ramanand "gol", ceea ce
echivaleaza cu reducerea sectiunii transversale.
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

Se poate mari diametrul conductoarelor coductoarelor de bobinaj, dar, in

acelasi timp, cresc pierderile datorate curentilor turbionari. Pentru fiecare
frecventa exista un diametru optim, la fel cum pentru fiecare bobina exista
o frecventa la care factorul de calitate este maxim, frecventa ce depinde de
constructia bobinei. Factorul de calitate poate creste prin alegerea optima a
dimensiunilor bobinelor. Astfel, pentru bobinele cu un singur strat se
recomanda raportul: l/D=0,7...1; iar la bobinele cu mai multe straturi:
l/D=0,2...0,5 si b/D=0,5...1 (a se vedea figura de mai jos).

Pana la frecvente de 1...1,5MHz se

recomanda utilizarea litei de radiofrecventa,
care reprezinta un conductor cu diametru
echivalent mare, dar neinfluientat de curentii
turbionari.

Realizarea bobinelor din bare dispuse pe muchie. Aceste bobine se

executa numai din conductoare neizolate, de regula intr-un strat, iar
razele de curbura se corelează (pentru a nu apărea ruperi de material).
După infasurarea conductoarelor pe şabloane cu maşini speciale se
executa recoacerea bobinelor, curatirea după recoacere, ajustarea
muchiilor interioare la curburi, calibrarea pentru îndreptare si
obţinerea dimensiunilor cerute. Calibrarea se face cu placi de otel
introduse intre spire, pe şablon si prin presare cu o piesa hidraulica.
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

2. Bobine concentrate
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

Bobinele pot fi realizate cu spirale dispuse la un loc si atunci se numesc

bobine concentrate, sau cu spirale dispuse in cresaturile miezului
magnetic, si atunci se numesc bobine repartizate.
Bobinele aparatelor electrice sunt bobine concentrate si pot fi infasurate
direct pe miezul magnetic, infasurate pe carcasa, infasurate fara carcasa/
bobinele infasurate pe polii aparenţi ai maşinilor electrice rotative sunt tot
bobine concentrate si se numesc bobine polare. Bobinele concentrate ale
transformatoarelor electrice, deoarece au unele particularitati constructive,
vor fi prezentate separat.

Tipuri de bobine concentrate

 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

TEHNOLOGIA DE REALIZARE A BOBINELOR CONCENTRATE

Calculul bobinelor concentrate

Pentru realizarea unei bobine corespunzătoare necesitaţilor de

funcţionare a unui produs, documentaţia trebuie sa cuprindă si o serie de
parametrii impuşi sau calculaţi: desenul de ansamblu al bobinei, desenul
carcasei, tensiunea nominala a bobinei (inaltimea si lungimea secţiunii
longitudinale), diametru conductorului bobinei, rezistenta electrica a
bobinei, curentul nominal, puterea activa maxima, suprafaţa de răcire a
bobinei, sensul infasurare, tratamente termice, acoperiri, impregnări.
Redăm mai jos un calcul simplificativ pentru bobine concentrate de
curent continuu si de curent alternativ.

 Calculul simplificativ al bobinelor de curent continuu. Bobinele de

curent continuu au un număr de spire mare si se realizează din
conductoare de cupru cu diametrul mic.

Curentul care trece prin bobina se calculează cu legea lui Ohm. I=U/R

Rezistenta rezulta din relaţia: R=l/S

Lungimea l a sârmei de relaţia de mai sus se calculează in funcţie de

numărul de spire n, si de diametrul Dm ( diametrul mediu al bobinei) adică:
Di  De
l=Dmn unde: Dm=
2
I
Secţiunea conductorului se calculează cu relaţia S=
J
Unde I este densitatea de curent [ A/mm2 ]
Calculul se face utilizând oricare dintre relaţiile de mai sus, in funcţie de
datele care se cunosc: diametrul sârmei, rezistenta bobinei, tensiunea
bobinei etc.

 Calculul bobinelor de curent alternativ. Valoarea curentului care

trece prin bobina se calculează cu relaţia:
U U
I= 
 4 
Z 2
L
2 2 2
R f
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

Determinarea rezistentei ohmice se face cu aceeaşi relaţie ca si in curent

continuu.

Calculul numărului de spire se face in funcţie de inducţia B din miezul

magnetic si de secţiune S a miezului de fier, pentru o frecventa f a
curentului:

U
n= unde: S=Kuab
4,4 fBS
Ku = 0,9…0,95 si reprezintă coeficientul de împachetare a tolelor, iar a si b –
lungimea si latimea miezului.
Pentru a se calcula bobinele pentru alta tensiune, este necesar sa se
cunoască tensiunea U1 pentru care se recalculează, numărul de spire n1 si
diametrul d1 al conductorului de bobinaj.

U2
Noul număr de spire n2 se calculează cu relaţia: n2=n1
U1

U1
Diametrul d2 al conductorului se recalculează cu relaţia: D2=d1
U2

Tehnologia realizarii bobinelor infasurate pe carcasa

Bobinele se realizează din conductor de cupru flexibil, izolat cu bumbac,

email sau fibre de sticla.
Procesul tehnologic se realizare a bobinelor infasurate pe carcasa
cuprinde următoarele operaţii:
 dezizolarea conductorului si infasurarea lui pe firul terminal I;
 decaparea si lipirea cu aliaj de lipit a acestora; aşezarea firului
terminal introdus in tub izolant flexibil in carcasa si fixarea lui pe
acesta cu banda adeziva;
 fixarea legăturii terminale prin infasurarea a 4-10 spire peste
banda de fixare;
 introducerea carcasei in dornul maşinii de bobinat;
 infasurarea pe carcasa a conductorului;
 montarea si fixarea cu banda adeziva de carcasa a legăturii
terminale II;
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

 introducerea de materiale izolatoare printre straturi pentru

bobinele cu tensiune înalta;
 izolarea la exterior cu banda adeziva
 dezizolarea, lipirea firului de conductorul terminal II si
introducerea tubului izolat peste acesta.

Carcasele se realizează din materiale electroizolante, termorigide,

termoplaste sau stratificate.
Carcasele din bachelita se obţin prin presare la cald.
Carcasele din materiale termoplaste se obţin prin injecţie.
Carcasele confecţionate din materiale stratificate ( hârtie stratificata,
tesaturi din bumbac, impregnate, tesaturi de sticla presat ) au o utilizare
limitata de productivitatea scăzuta a operaţiilor de asamblare a unor
piese separate

Bobina concentrata infasurata Carcase de bobine

pe carcasa a. – carcasa turnata
1- Bobine; 2-caracsa; 3-clema de ieşire; b.- carcasa confecţionata din
materiale
4- clema de intrare stratificate

Pentru condiţii mai grele de exploatare, carcasele bobinelor se

confectioneaza din materiale ceramice.
Pentru unele relee sau pentru aparate magnatoelectrice ( cu bobina
parcursa de curent continuu ) se mai utilizează carcase din aluminiu sau
alama.

Tehnologia realizarii bobinelor fara carcasa.

Bobinele fara carcasa se realizează cu ajutorul şabloanelor .

 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

Şablonul se confectioneaza din lemn sau din matale uşoare, in

funcţie de dimensiunile bobinelor, tinandu-se seama de coeficientul de
umflare u .
La bobinele dreptunghiulare, spiralele sunt mai strânse la colturi, iar
la mijloc se produce o umflare. Valorile coeficientului de umflare sunt in
funcţie de forma secţiunii conductorului si diametrul acestuia.
Pentru o bobina cu mai multe straturi, realizata din conductor izolat
cu diametrul diz , dimensiunile vor fi:
g= n1 dis u
h=n2 diz  u
In.care:
n1 este numărul de straturi ale bobinei
n2 numărul de conductoare intr-un strat

Procesul tehnologic cuprinde:

 montarea şablonului pe maşina de bobinat;

 plasarea pe laturile şablonului a unei bucati din banda
izolatoare de bumbac si fixarea cu banda adeziva;
 fixarea conductoarelor terminale in locaşurile prevăzute in
şablon si lipirea de primul conductor terminal a capătului
conductorului de bobinaj;
 infasurarea conductorului si introducerea izolaţiilor intre straturi;
 lipirea capătului infasurarii de conductorul termina II;
 izolarea exterioara cu prespan;
 legarea in banda de consolidare a spirelor
 consolidarea mecanica si izolarea electrica exterioara, prin
infasurarea de benzi izolatoare.

Tehnologia realizarii bobinelor infasurate direct pe miezul magnetic

Bobinele de acest tip se utilizează la unele aparate mici. Conductorul se

infasoara direct pe miezul magnetic gata izolat.

Tehnologia de realizare a bobinelor concentrate din bare

Bobinele concentrate din bare se executa din conductor izolat sau neizolat
de sectiune circulara sau dreptunghiulara – din cupru sau aluminiu.
Conductoarele profilate se pot infasura pe lat sau pe muchie.
 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT – BOBINE ELECTRICE

Bobinele concentrate din bare se construiesc pentru valori ale intensitatii

curentului si le întâlnim la declanşatoare electromagnetice de curent, la
electromagneţi de acţionare, la polii maşinilor electrice, la bobinele de
curent ale unor contoare de inducţie

Realizarea bobinelor din bare dispuse pe lat. Pentru raze de curbura

mici si grosimi de conductor de 3-4 mm se utilizează numai bare neizolate,
din cauza tensiunilor mecanice mari care ar apărea in izolaţie si care ar
putea duce la deteriorarea acesteia.
Bobinele se realizează cu ajutorul şabloanelor, iar izolarea intre spire se
realizează cu fasii de micabanda sau sticlotextolit subţire in timpul
infasurarii conductorului sau după infasuare ( la bobinele intr-un strat ).
Din cauza secţiunii mari a conductorului, ieşirile bobinelor nu mai pot fi
scoase la exterior printre conductoare si din aceasta cauza este necesar ca
prima si ultima spira sa se găsească la exteriorul bobinei.

Realizarea bobinelor din bare dispuse pe muchie. Aceste bobine se

executa numai din conductoare neizolate, de regula intr-un strat, iar razele
de curbura se corelează (pentru a nu apărea ruperi de material).
După infasurarea conductoarelor pe şabloane cu maşini speciale se
executa recoacerea bobinelor, curatirea după recoacere, ajustarea
muchiilor interioare la curburi, calibrarea pentru îndreptare si obţinerea
dimensiunilor cerute. Calibrarea se face cu placi de otel introduse intre
spire, pe şablon si prin presare cu o piesa hidraulica.